joi, aprilie 18, 2024

Despre necesitatea unei strategii de identificare, monitorizare şi tratare a cazurilor în amonte

Introducere

În pofida numeroaselor incertitudini, ştim deja o mulţime de lucruri despre epidemia de COVID-19. Ştim că în absenţa măsurilor numărul de cazuri creşte exponenţial ducînd rapid la depăşirea capacităţii din spitale.

Am mai aflat din exemplul cîtorva ţări asiatice (Coreea de Sud, Taiwan, China), că epidemia poate fi controlată. Cu cît răspunsul e mai rapid şi mai hotărît, cu atît probabilitatea de reuşită creşte. Cu cît gama de măsuri e mai largă, cu atît efectul e mai puternic.

Majoritatea ţărilor a recurs iniţial la o strategie activă de căutare a persoanelor infectate şi a persoanelor de contact, susţinută parţial de interdicţii de călătorie.

Apoi, cele mai multe ţări au re-descoperit know-how-ul ancestral şi au apelat la cea mai fiabilă măsură de apărare: carantina colectivă. Cu puţine excepţii (Coreea de Sud, Taiwan) toate ţările care au reuşit să încetinească epidemia au recurs la această măsură.

Am mai observat că ţările care au reuşit să controleze epidemia nu au recurs doar la carantina colectivă, ci au combinat-o cu alte intervenţii: identificarea activă a cazurilor, izolarea celor infectaţi şi a familiilor, testarea masivă, obligativitatea măştilor, filtrele de securitate cu termometre termice, dezinfectarea locurilor publice şamd.

Situaţia actuală

La fel ca majoritatea ţărilor europene, România a fost luată pe nepregătite de venirea epidemiei: fără suficiente kituri de testare, echipamente de protecţie, medicamente, ventilatoare, fără personal medical instruit, laboranţi, epidemiologi.

Apoi, odată cu majoritatea ţărilor estice şi înaintea celor occidentale, a introdus carantina, începînd cu prima jumătate a lunii martie. Această strategie a dat rezultate: numărul cazurilor nu a depăşit capacitatea spitalelor, situaţia a rămas, cu cîteva exceptii, sub control. Deocamdată, în ciuda sistemului medical înapoiat, a lipselor de tot felul, a poticnelilor şi gafelor, ne-am descurcat onorabil – dacă e să ne comparăm cu ţările occidentale.

Numărul de cazuri noi s-a stabilizat (vezi grafic), iar parametrul R0 (numarul mediu de infecţii secundare generate de un singur caz) a ajuns de la un 2-3 anterior la aproape 1. Situaţia este similară în cele mai multe ţări europene care au introdus carantina, unde R0 se află între 0.8 şi 1.2.

Presupunînd că numărul de cazuri noi va începe să scadă, scăderea va fi lenta pentru un R0 între 0.8 şi 1 – chiar dacă masurile vor fi respectate ca şi pînă acum. Totuşi este greu de crezut că în condiţiile actuale de aplicare, carantina colectivă va duce la controlarea epidemiei.

De ce nu va surveni şi la noi efectul observat în Coreea de Sud, Taiwan sau Wuhan ?

Întîi: carantina nu e perfectă.

Datorită caracteristicii de răspîndire a virusului, în care cel mai mare rol îl joacă evenimentele excepţionale („superspreaders”), efectul unei carantine laxe este non-liniar. Cu alte cuvinte, printr-o sită cu ochiurile de două ori mai mari, nu vor scăpa de două ori mai multe cazuri, ci de 5, 10, x ori mai multe.

În societăţile democratice, carantina colectivă nu poate fi nici înăsprită şi nici prelungită la infinit. În plus, nu toţi oamenii îşi permit luxul de a rămîne închişi fără surse de venit. Există semnale din toată Europa ca a intervenit oboseala şi că proporţia celor ce respectă măsurile de izolare sociala – după ce a atins un vîrf la sfîrşit de martie – este pe cale sa scada. Ramîne de văzut dacă vom ieşi din carantină cînd numărul de cazuri va scădea sub un anumit prag sau cînd eşecul acestei masuri va fi consfinţit de numărul tot mai mare de oameni care îi va încălca interdicţiile. Pînă la urmă, succesul unei măsuri este dat de eficienţa ei în condiţii de aplicabilitate reală.

În al doilea rînd: gama şi intensitatea intervenţiilor in Europa este mult mai redusă decît în ţările asiatice.

Majoritatea ţărilor europene se bazează prea puţin pe intervenţii active, de identificare şi tratare timpurie a cazurilor. Cu excepţia remarcabilă a Germaniei, carantina colectivă echivalează aici cu o apăsare a butonului de „pauză”. În timp ce personalul medical luptă cu iureşul de cazuri adus de ambulanţe în spitale, populaţia stă închisă, în speranţa că dacă toată lumea va respecta regulile, epidemia va fi învinsă.

« Pauza» a fost necesară, a stăvilit valul şi ne-a cîştigat timp de pregătire. Dar n-are rost să ne facem iluzii: cînd vom scoate nasurile din bîrloguri, epidemia ne va aştepta afară.

Masurile de distantare sociala trebuie conjugate cu interventii active

Prin intervenţii active înţeleg aici măsuri de identificare, monitorizare şi tratare a cazurilor cît mai repede după infectare.

1) Identificarea cazurilor

Miza identificării rapide a cazurilor este să pregatească paşii următorii ai strategiei: cei infectaţi trebuie izolaţi şi trebuie să ajungă sub supraveghere medicală.

Din informaţiile care apar în presă, în prezent cazurile sînt identificate cînd bolnavii ajung la spital cu simptome de pneumonie; sau după detectarea unui focar, şi atunci sînt testaţi toţi cei din preajma persoanelor infectate.

Presupunînd că va exista o capacitate suficientă de testare, identificarea trebuie extinsă prin:

  • testarea tuturor persoanelor cu simptome uşoare de raceală, dar şi cu simptome digestive, manifestări de hipoxie, şi cum, simptomele observate sînt foarte variate (1),(2) – orice simptom observat pînă acum
  • testarea periodică a unui eşantion aleator din populaţie
  • testarea ţintita a celor care prin natura ocupaţiei au contacte cu multe persoane sau a căror securitate e esenţiala (personalul medical)

Testarea masivă, dupa exemplul de succes al Coreeii de Sud, e o soluţie utilă, dar nu una magică. Ea trebuie să fie combinată cu o strategie coerentă de izolare şi tratare. După ultimele cifre publicate de Worldometer (3), Italia şi Spania au testat aprope de două ori mai mult decît Coreea de Sud (la 1 milion de persoane), fără să obţină nici pe departe acelaşi efect.

2) Monitorizarea şi tratarea

Observaţiile clinicienilor coincid: dacă tratamentul începe devreme, înainte de înrăutăţirea stării pacienţilor, pronosticul este mai bun. De aceea este importantă monitorizarea medicală a pacienţilor încă de la primele simptome.

Potrivit profesorului Hans-Georg Kräusslich (4), şeful departamentului de Virologie de la Spitalul Universitar din Heidelberg în evoluţia bolii există un punct de cotitură la sfîrşitul primei săptămîni: atunci devine clar dacă starea pacientului se va înrăutăţi, şi dacă e momentul să fie internat.

Informaţii recente sugerează că strategia germană de combatere a epidemiei pune accentul nu doar pe distanţarea sociala, ci şi pe detectarea timpurie şi tratarea bolii în faze incipiente. După cum scrie New York Times, în oraşul Heidelberg circulă aşa-zisele „taxiuri Corona”, echipe de doctori şi asistenţi care vizitează pacienţii la domiciliu, ca să monitorizeze evoluţia bolii.

Doctorul Richard Levitan de la Spitalul Bellevue din New-York a observat (1) că înrăutăţirea stării bolnavilor este semnalată de o hipoxie « înşelătoare », care nu este sesizată imediat de cel infectat. Scăderea nivelului de oxigen în sînge poate fi însă detectată timpuriu prin folosirea unui pulsoximetru.

Spre aceeaşi concluzie se îndreaptă şi experienţa din provincia Jiangsu, China (5) unde monitorizarea şi identificarea timpurie a pacienţilor cu risc crescut a dus la o rată de mortalitate mult scăzută faţă de alte provincii chineze.

În plus, un argument indirect în favoarea unei strategii active de detectare şi monitorizare este mortalitatea scăzută observată în Coreea de Sud şi Germania (în privinţa Germaniei, vezi nota de subsol).

Punerea în practică a strategiei (cîteva idei)

În articolul anterior am propus, în lipsa capacităţii de testare, înfiinţarea unei reţele-santinelă naţională, în scopul detectării rapide a focarelor de infecţie. O idee similară poate fi aplicată pentru identificarea şi tratarea cazurilor.

Avînd în vedere dificultatea de a coordona o astfel de strategie de la nivel central, iniţiativa are mai multe şanse de reuşită dacă va fi coordonată de autorităţile locale sau judeţene.

În fiecare centru local trebuie creat un grup care să se ocupe de căutarea cazurilor, de testare şi de coordonarea monitorizării medicale. Dacă nu avem destui epidemiologi (şi nu avem), măcar conducerea ar trebui asigurată de un epidemiolog cu experienţă care să instruiască restul grupului.

Cazurile trebuie căutate activ. Cele fără simptome pot fi identificate doar prin testare. Cazurile cu simptome uşoare trebuie identificate acolo unde apar (apeluri la 112 sau la spitale, la doctorii de familie, ca urmare a testelor, ca urmare a filtrelor cu termometre termice în spaţiile publice sau orice altă metoda care funcţionează).

Autorităţile locale ar trebui să decidă, în functie de resurse, dacă vor organiza vizite la domiciliu sau dacă vor folosi consultaţiile de la distanţă. În cazul tele-medicinei, pacienţii ar trebui sa posede termometre şi pulsoximetre. Comunicarea cu pacientul poate fi telefonică sau prin intermediul unei aplicaţii (ca cea propusă de un start-up clujean). În cazul vizitelor la domiciliu, o singură deplasare la domiciliu în ziua 5-6 de la declanşarea simptomelor ar fi suficientă, conform experienţei din Heidelberg.

Evident, modalităţile de punere în practică trebuie adaptate condiţiilor existente.

De ce vom fi obligaţi să acţionăm ?

1) Imunitatea de grup

Într-unul dintre scenariile optimiste se spunea că numărul adevărat al cazurilor de COVID-19 este mult mai mare decît cel raportat în statistici, datorită cazurilor asimptomatice şi al celor cu simptome uşoare (6). Un argument de sprijin era procentajul mare de cazuri asimptomatice rezultat în urma testării masive (7). Curînd, susţinea teoria, va fi depăşit pragul de 70-80% infectaţi din populatie, şi cum cei deja infectaţi vor produce anticorpi, aceasta va duce la imunitatea de grup.

Două elemente apărute recente contrazic acest scenariu:

-Au fost raportate numeroase cazuri de reinfectare (de exemplu, (8)). În plus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a observat cîteva focare cu zeci de cazuri în ţări asiatice (comunicare personală), deci nu mai e vorba de ceva anecdotic.

-Au apărut rezultatele primelor studii de sero-prevalenţă (9). Chiar şi în ţări greu lovite de epidemie, procentul celor care au dezvoltat anticorpi este foarte mic în ansamblul populaţiei: Belgia, 3% (10), Olanda, 3% (11) .

În concluzie, numărul celor susceptibili de îmbolnăvire este suficient de mare ca epidemia să continue mult şi bine înainte de atingerea pragului care ar asigura teoretic imunitatea de grup.

2) Vaccinul

Alt scenariu optimist este apariţia vaccinului. Numeroase echipe de cercetători au pornit cursa contra cronometru pentru producerea vaccinului, care ar trebui să apara cel mai repede în 12-18 luni. Ici şi colo s-a început testarea pe oameni, dincolo pe maimuţe şi şoareci. Lăsînd deoparte optimismul, la ce ne putem aştepta ?

Vaccinul trebuie să fie sigur înainte de a fi administrat pe scară largă. Vaccinurile sînt costisitoare, iar eficacitatea şi profilul de siguranţă nu pot fi garantate decît după parcurgerea paşilor necesari; şi cîteodată nici atunci.

Obţinerea unui vaccin eficace şi sigur într-un timp atît de scurt este improbabilă. E suficient să ne gîndim la eforturile şi sumele enorme investite de 30 de ani într-un vaccin împotriva malariei care s-au concretizat de curînd într-un produs cu eficacitate redusă şi posibile efecte adverse grave (12). Ori la cazul vaccinului anti-gripal, a cărui eficacitate este scazută tocmai pentru cei vîrstnici (13).

În concluzie, vaccinul este o soluţie ideală, dar incertă.

Încheiere

Mult mai probabilă pare apariţia în lunile următoare a unui tratament mai eficace decît azitromicina, clorochina şi medicamentele bronhodilatatoare, cele mai frecvent utilizate în prezent (14). Că acesta, va fi un nou medicament sau vreo substanţă de pe lista lui Albert-Laszlo Barabasi (15), e prea devreme să ştim.

Dar să ne imaginăm ca va fi găsit un tratament care va spori şansele de supravieţuire ale pacienţilor. E de crezut că tratamentul va fi mai eficace dacă va fi administrat într-un stadiu incipient al bolii. Şi în această eventualitate, un sistem de detectare cît mai repede după infectare a cazurilor de COVID-19 se va dovedi util.

Dacă nu ne agăţăm de scenarii iluzorii, putem să acţionam astfel încît controlul epidemiei să depindă în mare măsură de noi.

Dată fiind noutatea ameninţării, surpriza, lipsa de pregatire, desfăşurarea evenimentelor în România a fost de înţeles. Dar ţara noastră, la fel ca majoritatea ţărilor europene, va fi obligată în curînd să avanseze de la o logică de criză şi supravieţuire la o tactică activă de combatere a epidemiei pe o durată nedeterminată.

Sînt convins că acest lucru se va întîmpla, pentru simplul motiv că nu vom avea de ales. Dacă vom ieşi însă din logica de aşteptare ne va fi mai uşor să înfruntăm lunile şi anii care vin, şi ne vom obişnui mai uşor cu o viaţă în care incertitudinea va deveni noua certitudine.

***

***

Notă despre Germania

Deşi numărul de cazuri confirmate în Germania este foarte ridicat, trecînd de 150,000 pe 23 aprilie (3), numărul de decese este mult mai scăzut (67 la 1 milion de persoane), decît în alte ţări occidentale cu sisteme de sănătate comparabile, cu o structură de vîrstă a populatiei similară, cu mentalitate similară şi cu acelaşi obicei de a-i găzdui în azile pe cei cu vîrste înaintate.

A circulat teoria că numărul scăzut de decese s-ar datora unui mod incorect de raportare. Dacă era adevărat, atunci decesele cauzate de coronavirus şi înregistrate la alte cauze ar fi trebuit să se reflecte într-o creştere a mortalităţii absolute. Dar datele publicate de reteaua Euromomo (16) care monitorează excesul de mortalitate absolută la nivel european, arată că nici Berlinul şi nici landul Hessa (singurele regiuni germane care furnizează date pentru Euromomo) – nu înregistrează un exces în ultimele săptămîni. Spre deosebire de Germania, ţările care raportează un număr mare de decese cauzate de coronavirus, înregistrează şi în datele de la Euromomo un exces de mortalitate absolută (Franta, Belgia, Spania, Italia).

Dacă datele de la Euromomo sînt corecte şi dacă numărul mic de decese nu se datorează unei alte cauze (o particularitate genetică a populaţiei sau o mutaţie mai puţin virulentă), reducerea numărului de decese trebuie să fie o consecinţa a strategiei aplicate.

Referinţe

1) Richard Levitan, New York Times, 21 Apr 2020, “The Infection That’s Silently Killing Coronavirus Patients”, https://www.nytimes.com/2020/04/20/opinion/coronavirus-testing-pneumonia.html

2) Monica Hera, Hotnews, 24 Apr 2020, Interviu cu medicul infectionist Carollina Radu,

https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23912286-interviu-medic-boli-infectioase-nu-mai-vazut-viata-mea-cate-10-12-ambulante-aliniate-spital-atunci-realizat-dramatismul-acestei-boli-vazut-moartea-ochii-marcheaza-neputinta-familiilor-celor-care-pier.htm

3) Worldometer, vizitat pe 24 Apr 2020, https://www.worldometers.info/coronavirus/#countries

4) Katrin Bennhold, The New York Times, 4 Apr 2020, “A German Exception? Why the Country’s Coronavirus Death Rate Is Low”, https://www.nytimes.com/2020/04/04/world/europe/germany-coronavirus-death-rate.html

5) Sun Q et al, Annals of Intensive Care, 18 Mar 2020, “Lower mortality of COVID-19 by early recognition and intervention: experience from Jiangsu Province”

6) Adam Kucharski, The Guardian, 26 Mar 2020, “Can we trust the Oxford study on Covid-19 infections?”, https://www.theguardian.com/commentisfree/2020/mar/26/virus-infection-data-coronavirus-modelling

7) Heneghan C et al, The Centre for Evidence-Based Medicine (CEBM), 6 Apr 2020, “COVID-19: What proportion are asymptomatic?”, https://www.cebm.net/covid-19/covid-19-what-proportion-are-asymptomatic/

8) John Power, This Week in Asia, 16 Apr 2020, “Poor immunity or mutations? South Korea investigates ‘shrewd’ coronavirus as reinfections creep up”, https://www.scmp.com/week-asia/health-environment/article/3080251/poor-immunity-or-mutations-south-korea-investigates

9) Gretchen Vogel, Science, 21 Apr 2020, “Antibody surveys suggesting vast undercount of coronavirus infections may be unreliable”. https://www.sciencemag.org/news/2020/04/antibody-surveys-suggesting-vast-undercount-coronavirus-infections-may-be-unreliable#

10) Le Soir, 23 Apr 2020, “À peine 3% des Belges seraient immunisés contre le coronavirus », https://www.lesoir.be/296332/article/2020-04-23/peine-3-des-belges-seraient-immunises-contre-le-coronavirus

11) Reuters, 16 Apr 2020, “Dutch study suggests 3% of population may have coronavirus antibodies”, https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-netherlands-study/dutch-study-suggests-3-of-population-may-have-coronavirus-antibodies-idUSKCN21Y102

12) Jop de Vrieze, Science, 26 Nov 2019, “First malaria vaccine rolled out in Africa—despite limited efficacy and nagging safety concerns”, https://www.sciencemag.org/news/2019/11/first-malaria-vaccine-rolled-out-africa-despite-limited-efficacy-and-nagging-safety

13) Sullivan SG et al, Therapeutic Advances in Vaccines and Immunotherapy, 7 Feb 2019, “Burden, effectiveness and safety of influenza vaccines in elderly, paediatric and pregnant populations”

14) SERMO, “Sermo’sCOVID-19 Real Time Barometer Study”, 6-9 Apr 2020, https://public-cdn.sermo.com/covid19/dd/c7f7/f7344a/344a00427889ec27e2b8df1c15/w3-sermo-covid-19-barometer.pdf

15) Gysi DM et al, ARXIV, 15 Apr 2020, “Network Medicine Framework for Identifying Drug Repurposing Opportunities for COVID-19”

16) European Mortality Monitoring (EUROMOMO), buletinul pentru săptămîna 16 din 2020, https://www.euromomo.eu/graphs-and-maps/

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Daca in China – Wuhan epidemia a fost controlata, dece s-a raspindit in lume?
    Iar din China datele statistice sint dubioase.

  2. Un studiu fundamentat si cuprinzator; ne arata ce am facut bine pana acum si ce avem de facut de acum inainte. Realist, critic, fara un optimism „de comanda”. Bine, autoritatile sunt obligate sa-l manifeste (optimismul) spre a preveni depresia, a intretine speranta. Propunerile – judicioase – necesita un mare efort in continuare. Financiar, logistic, organizatoric, uman. Autoritatile si segmentul educat/constient al populatiei pot face acest efort.
    Hai sa avem rabdare, sa fim harnici si organizati ! Resursele … Sa mai speram in solidaritatea europeana !

  3. „Din informaţiile care apar în presă, în prezent cazurile sînt identificate cînd bolnavii ajung la spital cu simptome de pneumonie; sau…”

    În opinia mea, singura concluzie validă este că în prezent în România nu există fundamentele pentru o analiză corectă, demnă de a fi luată în seamă. Ne lipsesc datele [statistice], iar informațiile publice cu privire la SARS-CoV-2 sunt îndoielnice, presa fiind un instrument de manipulare utilizat de guvernarea clepocratică (argumente există din belșug, în materialele publicate în spațiul acestei platforme).

    Spre exemplu, am auzit ieri la un post TV considerat de unii frecventabil, care făcea publicitate unui insalubru cont de Facebook „Spune și tu nu…”, pe renumitul specialist în virusologie și epidemiologie CTP, zicând – asemenea secretarului de stat Horațiu Moldovan, alt specialist în virusologie și epidemiologie, care susținea că pentru România optimul calculat de guvern (MS) este de 3000 testări la 1 milion cetățeni, fără să indice și algoritmul după care a fost calculat acest „optim” – că testarea nu este importantă.

    … Că, dacă, bunăoară, erau mai mulți cetățeni testați, nu se descopereau mai mulți contaminați. Asta pentru că, dacă ar fi fost mai mulți, ar fi rezultat un număr mai mare de decese. Nu am voie să zic „culmea imbecilității”, așa că spun doar că renumitul specialist poate să fi avut o scăpare.

    Cum a stabilit domnia-sa corelația dintre numărul de teste și numărul de infectări? Care este în România raportul dintre numărul de infectări și numărul de decese SARS-CoV-2? După ce algoritm a calculat și de unde are datele, că vreau să calculez și eu. În lipsa teselor nimeni nu știe… Se descoperă acum, pe parcursul testării, că 13-15% dintre cei testați au fost infectați, s-au vindecat și n-au știut. Au fost vectori de transmitere a bolii… Mulți alții încă mai sunt!

    Între timp, rata de testare în România a ajuns la 0,66%, adică, de 3,8 ori mai mică decât în Germania (2,5%) – întrucât văd că Germania este luată drept etalon -. ..Italia, 2,7%, Portugalia, 3,1% șamd. Nu mai zic de alte state, că-ncep să mă enervez. Statistica este o știință a numerelor mari. Dacă testez 3 români și unul este contaminat, este aberant să spun că 66,6% dintre români sunt sănătoși. Dacă avem 0,055% îmbolnăviri SARS-CoV-2, este hazardat să spunem că restul de 99,945% sunt sănătoși.

    Orice concluzii statistice la momentul acesta sunt neserioase, pentru că nu există un număr suficient de date, încât să fie relevante. Aștept o analiză corect fundamentată abia peste cel puțin un an.

    Și, văd, că nimeni nu ia în calcul particularitățile României. Se vorbește despre puterea genelor tracilor, despre eficiența sistemului sanitar românesc (apropo, am văzut imagini din spitalele din Franța, Italia, Spania, SUA etc., dar nu am văzut nici un reportaj cu românii ținuți în stare gravă pe holurile secțiilor de terapie intensivă. Asta, în condițiile în care avem în jur de 2.600 paturi pentru ATI, din care sunt ocupate doar 235, mai puțin de 10%.

    Din „sondajul” propriu, realizat prin discuțiile cu numeroase persoane în această perioadă, explicația pentru numărul mic de îmbolnăviri nu este carantina și autoizolarea – a se vedea supermarketurile – , ci efectul „Domnul Lăzărescu”. Interlocutorii mi-au spus că se feresc să ajungă la spital în această perioadă cu ORICE boală, nu doar SARS-CoV-2, pentru că în spitalele din România intri cu un picior luxat și ieși în coșciug, ucis de un stafilococ.

    Tot peste un an, aștept și o analiză cu privire la totalitatea cazurilor de spitalizare în perioada aceasta în România, iar sentimentul meu premonitoriu este că rezultatele vor indica o scădere a internărilor pentru orice afecțiune.

    • Este fix vax albina. Si n-am nimic cu omul. La noi pandemia a fost oprita cu ordonante, pusti si amenzi de 2000E bucata daca ar fi fost in vest (da, platibil 1000E in 15 zile).
      Nu exista sistem medical daca le-a fost atat de frica incat nu tin ocupate decat 200 de paturi la terapie. Practica ancestrala va fi repetata daca vine valul doi; monitorizare, vaccinuri, studii epidemologice sunt taiere de frunze la caini, ii recomand autorului sa admire din fereastra MP-ul de la colt, ala e tratamentul.

  4. Fotografia la zi a efectelor coronaviruslui si a procedurilor medicale existente , functie de gravitatea starii pacientului, nu ne arata existenta niciunui tratament medicamentos ce rezonabil vindeca masiv persoanele infectate si nici existenta sau imediata aparitie a unui vaccin ,ce are un efect limitat pe o anumit virus identificat la un moment dat si care nu poate face fata unor virusi mutanti .Testarea ca forma si de indentificare a persoanelor infectate are in logica ei de functionare o componenta numita statistica ce poate doar estima evolutia bolii . Adevarul ne este aratat doar de numarul cazurilor ce produc decese , numar ce are si o componenta cauzatoare de panica atunci cind acest numar creste exponential . Cum tratament nu exista , eu inca astept chiar de la inceputuri sa numesc tara ce va descoperi prima acest nou medicament . OMS ,incerca o abordare globala a descoperitii tratamentului prin punerea -cap la cap- a informatiilor de pretutundeni ,dar asa cum este o zicala fotbalistica ce spune : toata lumea joaca fotbal dar doar Germania cistiga, tot asa putem zice (cred doar eu )toata lumea doreste sa descopere tratamentul dar doar Germania poate face asta (asta doar daca acceptati mica mea gluma).

    • Nu există imunizare pe termen lung nici măcar după infectarea propriu-zisă, cu-atât mai puțin posibil să existe vreun vaccin minune. La fel ca vaccinul antigripal obișnuit, un eventual vaccin împotriva actualului virus va asigura doar o imunizare temporară, și aceea cu eficacitate ”așa și-așa”, bună doar pentru ipohondri.

      Așteptarea unui vaccin e doar un pretext ieftin pentru prelungirea la nesfârșit a măsurilor polițienești și pentru a guverna fără legitimitate electorală. Din ce se observă în Germania și Suedia, țări aflate deja sub controlul neomarxiștilor de ani buni (unde nu poate apărea practic niciun câștig politic prin aplicarea de măsuri draconice) actuala ”pandemie” nu e chiar de speriat.

      Dar politicienii români știu să facă mult mai mult rău decât alții, la fel cum era și pe vremea lui Ceaușescu: Ungaria și Cehoslovacia erau și ele țări comuniste, dar nici pe departe staliniste, ca România și Albania.

      • Iar vii cu brasoave, maestre. Dar, totusi vad un progres, ai trecut de la a numi criza „isterie” la „pandemie”.

        Sa-mi zici daca am tradus corect situatia politica, in viziunea lu’ matale. In alte tari europene, unde neomarxistii nu sunt la butoane, „pandemia” e mentinuta artificial de catre dreapta conservatoare, sa zicem. De ce? Ca, prin haos si economie la pamint, sa aduca neomarxistii la putere, nu? Detaliaza, incepe sa devina interesant, patologic vorbind. In insula la matale, numarul de morti maricel (21000+) e de la „pandemie” sau de la neomarxisti, care vor sa ia puterea?

        Maestre, iti tot repet ideea, in Europa au murit pina acum 122678 (April 26, although the UK has had the highest daily death total for the past five consecutive days) comparat cu 72000 media de morti din cauza gripei sezoniere. Europa fiind in conditii de restrictii dure. E pandemie in toata regula si nu „pandemie” cum ai matale misiunea sa tot predici pe-aici. Devii plictisitor.

        Dar exista speranta, fratilor! Si vine de peste ocean. Autorul a omis complet analiza altor tratamente sugerate doctorilor de peste Atlantic de leadership-ul carismatic de la Casa Alba: spalari interioare cu dezinfectant sau chiar in vena direct (sa nu incerci, asteapta intii omologarea FDA) si expunerea la UV, exterior si interior, ca la spalatorie :))

        https://youtu.be/BalDN6iGYpE

        • @Toma N. – da, se știe că dreapta conservatoare e cea mai interesată de controlul statului asupra cetățeanului. Merkel e dreapta conservatoare, garantat :)

          • Si atentia a inceput sa-ti joace feste, mai citeste inca o data ce-am scris. Ai raspuns doar ca sa zici ca n-a ramas mesajul fara o postare de-a ta, ai un indicator de performanta care trebuie ridicat, ca de bonus de calitate nu poate fi vorba :)

            Dar cit timp ti-a luat sa scrii trei rinduri, au mai murit inca vreo 4000 de oameni in Europa. Cum ti se pare, „pandemie” sau pandemie? Ochii pe FDA, au inceput testele cu tratamentul surpriza, mai ai putin de asteptat si te faci bine :))

        • @Toma N. – mi se pare o glumă proastă ”pandemia” în sine, după un scenariu conceput de Jonhs Hopkins University, OMS și Fundația Bill și Melinda Gates. Mi se par o glumă și mai proastă măsurile adoptate în RO (contaminarea chiar în spitale) și mi se pare gluma cea mai proastă abordarea ta. În UK mor în mod normal 11 – 12.000 de oameni pe săptămână fără nicio ”pandemie”. În România mor probabil 4.500 de oameni pe săptămână fără nicio ”pandemie”. A pretinde că aștepți un vaccin ca să relaxezi măsurile de carantină e o minciună sfruntată.

          Comentatorul respectiv are un istoric de postări în care pregătește lumea pentru amânarea sine die a alegerilor, împreună cu imnuri de slavă pentru partidul aflat la guvernare fără nicio legitimitate electorală. Iar comentariile tale ad hominem sunt trolling de cea mai joasă speță. Dacă tabăra neomarxistă n-ar avea o agendă, nu ar investi nimeni atâta neobrăzare în atacuri la persoană. Dar tu nu te opri, comentariile tale îmi argumentează excelent punctele de vedere :)

          • Draga Harald, esti fara speranta, imi e greu sa cred ca nu intelegi lucruri atit de simple. N-are, domne, nicio legatura citi mor pe saptamina, are importanta citi mor IN PLUS pe saptamina.

            Hai sa-ti dau un exemplu, ca sa nu fie conceptul prea abstract pentru tine. „UK: When it comes to flu, experts track what are called excess deaths. During recent winters, there have been about 17,000 excess deaths a year, Public Health England says.” Acum in UK s-a ajuns la peste 26000 morti covid si cifra creste in continuare. E atit de greu de inteles? Sau vinzi aceeasi marfa veche pe-aici? Inca o data, urmareste cu creionul pe ecran, 17000 fata de 26000, cum e?

            Te crezi prea important pentru trolling. Trolling la ce? La aberatii cu neomarxisti si intelepciuni de scara blocului cu batrinii care mor de pneumonie de la statul in pat? Ai o parte amuzanta :))

  5. Articolul pare logic, bine structurat, din pacate nu ajuta la nimic, deoarece se bazeaza pe date f ciudate. Momentat nimeni nu poate spune nimic serios despre imunitatea de grup! De fapt nimeni nu poate spune nimic serios despre subiect. Sunt numai speculatii, analize, presupuneri, scenarii, observatii.

    Poate ca s-ar putea invata ceva daca „expertii” si cercetatorii ar vorbi mai putin si ar cerceta mai mult. De ex. e greu de inteles de ce nu se-ncearca sa se studieze mai atent cadavrele victimelor pandemiei. Imi pot imagina ca s-ar putea invata ceva.

  6. Cind ai norocul sa iti elaboreze strategia de identificare, monitorizare şi tratare a cazurilor în amonte cineva care, citez, „A lucrat aproape 8 ani în departamentul de epidemiologie al GlaxoSmithKline Vaccines”, esti un popor ca si salvat.

    De retinut:
    „În concluzie, vaccinul este o soluţie ideală, dar incertă.”

    Cred ca ar fi interesant un eseu despre incertitudinea solutiilor ideale; diluat oleaca, ar putea sa sublimeze chiar intr-o splendida teza de doctorat in filosofie politica.

    Cel mai mult mi-a placut dezinvoltura cu care postuleaza autorul:

    „Dar ţara noastră, la fel ca majoritatea ţărilor europene, va fi obligată în curînd să avanseze de la o logică de criză şi supravieţuire la o tactică activă de combatere a epidemiei pe o durată nedeterminată.

    Sînt convins că acest lucru se va întîmpla, pentru simplul motiv că nu vom avea de ales. Dacă vom ieşi însă din logica de aşteptare ne va fi mai uşor să înfruntăm lunile şi anii care vin, şi ne vom obişnui mai uşor cu o viaţă în care incertitudinea va deveni noua certitudine.”

    Intrebare: Si daca unii dintre noi refuza pur si simplu sa se obisnuiasca „cu o viaţă în care incertitudinea va deveni noua certitudine”? Ce le promiteti? Un nou canal? Un nou experiment Pitesti?

  7. Foarte bine pusa problema si solutii concrete. Cred ca mai departe cheia de a preveni reveniri este de a testa masiv statistic si a identifica si izola focarele. O intrebare: Cum poate fi calculat corect R0 avand in vedere ca este parametrul cheie pentru estimarea evolutiei raspandirii virusului? In Romania se pare ca nu se face regulat. In Germania si UK e parametrul urmarit pentru a decide privind relaxarea masurilor de izolare sociala. Cum poate fi determinat/ estimat altfel decat prin anchete epidemiologice care in Romania sunt de mantuiala (a se vedea Suceava, Hunedoara, Arad, …) Felicitari pentru articol si sper sa ajunga si la cei ce decid strategia de combatere a pandemiei la noi

  8. Dar ţara noastră, la fel ca majoritatea ţărilor europene, va fi obligată în curînd să avanseze de la o logică de criză şi supravieţuire la o tactică activă de combatere a epidemiei pe o durată nedeterminată.

    Sînt convins că acest lucru se va întîmpla, pentru simplul motiv că nu vom avea de ales.

    Ma gindesc cu melancolie si chiar mila la acele popoare europene (Suedia, Belarus) sau non-europene (Brazilia si inca multe-multe altele) care nu au miscat un deget impotriva pandemiei si au intimpinat-o ca niste martiri impacati cu soarta, asteptindu-si sfirsitul pe terenuri de fotbal, prin parcuri, prin magazine, restaurante, cafenele, baruri, pe terase, in scoli si gradinite etc.

    Astia, saracii, nici macar nu au cum sa avanseze la o noua „tactică activă de combatere” din moment ce nu au avut vreo „logică de criză şi supravieţuire”. Inca si mai rau pentru ei, in timp ce noi nu vom avea de ales – vom fi obligati sa avansam „la o tactică activă de combatere a epidemiei pe o durată nedeterminată -, ei nu vor avea nici macar ce sa aleaga sau ce sa combata.

    Dacă vom ieşi însă din logica de aşteptare ne va fi mai uşor să înfruntăm lunile şi anii care vin, şi ne vom obişnui mai uşor cu o viaţă în care incertitudinea va deveni noua certitudine.

    Noi, da, iata, avem o solutie si o „noua certitudine” in fata noastra! Dar ei?

    Fiindca au stat cu bratele incrucisate cind altii au ales sa intre in criza, suedezii, sudanezii, belarusii, brazilienii etc. nu vor avea parte de aceasta „noua certitudine”.

    Asta e! Ghinion. Nu poti sa le ai pe toate.

    Noi, insa, sa fim optimisti! Vin timpuri noi.

  9. E greu sa comparam statele asiatice cu cele occidentale, nu se potrivesc sub nici o forma, insasi portul unei masti acolo fiind normalitate, in occident este privit cu multa reticienta.
    Teoria imunitatii de grup asa cum a fost lansata in spatiul public, in fata zecilor de mii de morti care ar putea rezulta, a fost repede abandonata, nici un politiican neputand sa-si asume riscurile.
    Ati omis, medicamentele noi care vor aparea inaintea vaccinurilor si regandirea tratamenetelor in urma autopsiilor celor decedati, majoaritatea murind de embolie pulmonara pe langa alte boli in urma carora oricum ar fi murit intr-un viitor apropiat.
    Nu fiecare decedat poate fi asociat direct virsului, aici fiind inca multa ceata in elucidarea adevarului si al datelor reale.
    Daca ne ghidam dupa metodica de pana acum a elaborarii unui vaccin , noapte buna, este nevoie de mai multa „viteza” de regula autoritatile fiind cele care franeaza, proceduri, semnaturi, scarpineli pe cap , nu este momentul.
    De data acesta se lucreaza la nivel global si fiti convins, acesta competitie va da rezultate cat de curand, presiunea pe cei implicati fiind enorma, nu mai este vorba de un vaccin oarecare antigripal, este vorba de economia globala si mult, foarte, foarte mult bani in joc pe langa imaginea politica, influenta si multe altele.
    O vreme va trebui sa ne aranjam. o data cu venirea caldurii, virusul isi va mai pierde din forta, oamenii vor deveni mai lejeri daca nu cumva va izbucni undeva un al 2 lea val si daca tot veni vorba de Germania, riscul sa apara datorita slabiri masurilor si inceperea unor activitati este ridicat, vom vede intr-o saptama daca s-a procedat corect.
    Spania, Italia si Franta tari lovite cumplit mai sunt in lockdown , acolo va mai dura pana masurile se vor reduce treptat.
    In Germania de astazi deabia purtarea mastii in spatii publice inchise este obligatorie cu toate ca statul nu poate asigura stocurile necesare, coase fiecare dupa cum poate si din ce are masti, industria autohtona nu este in masura sa pornesca productii proprii, se mai discuta, probabil o vor face dupa terminarea crizei.
    Numarul redus de morti raportat la numarul cazurilor intradevar ramane de analizat si se poate asocia puterii de organizare si mobilizare mai ridicata atat al autoritatilor locale cat si a sistemului medical decat in alte tari, cu toate ca multe masuri nu le poate intelege nimeni, nici pana astazi.

  10. Adaug ceva statistic interesant:: In Romania sunt cateva judete care au o cifra foarte mica de inbolnaviri vezi in Sttirioficiale.ro.Daca la nivel national suntem zilele astea pe un palier constant cu intre 300-400 inbolnaviri putem observa in jud Olt unde se pare ca sunt multi cei plecati la munca in strainatate ca numarul inbolnavirilor s-a triplat in doua zile. Este un exemplu de cat de repede o zona fara pobleme isi schimba comportamentul evident din cauza unor factori care la Olt cred ca sunt numarul de reintorsi in tara cu ocazia Pastelui. Merita sa urmaim ce se va intampla in continuare . Desigur cifrele sunt mici fata de alte judete dar aceasta dinamica este interesanta. Astept sa vad ce se intampla si in saptamana asta adica daca veniri plus comportament neglijent in piete si magazine in perioada Saptamanii mari vor avea efect si cat de mare. Deasemenea pana in 15 mai vom vedea ce efect vor avea masurile de relaxare privitoare la seniori. Sa speram ca va fi bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Maxim Blum
Maxim Blum
Maxim Blum este absolvent al Facultății de Matematică din Universitatea București, al unui masterat în “Statistică și procese stocastice” la aceeași facultate, și alte două masterate la Universitatea “Claude Bernard” din Lyon, unul dintre ele în “Biostatistică și epidemiologie“. A lucrat aproape 8 ani în departamentul de epidemiologie al GlaxoSmithKline Vaccines, Belgia, unde s-a ocupat cu proiectarea și analiza studiilor epidemiologice, cu accent pe bolile infecțioase. A proiectat primele doua ediții ale Atlasului de Cardiologie al Societății Europene de Cardiologie.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro