Home » Financiar »Idei si solutii » Citesti:

Despre recesiune, salarii si CAS

Razvan Orasanu martie 10, 2012 Financiar, Idei si solutii
41 comentarii 2,271 Vizualizari

Inainte de fiecare tura de alegeri, decidentii politici se hotarasc brusc sa arunce pianul pe scari, in stil Stan si Bran. Din nefericire, o buna parte din ei dispar din peisaj dupa alegerile inainte de care iau vajnica hotarare. Suntem astfel private pe nedrept de a vedea episodul in care trebuie sa vina cu pianul facut bucati inapoi in cadru – moment care este de obicei si cel mai amuzant. Evident, amuzamentul este pe banii nostri – si sunt multe miliarde de lei in joc. Ingredientele sunt de fiecare data aceleasi, indiferent de guvernare: mita electorala (“Mai da-le, Nicule, 100 de lei”), principii de economie copiate dupa emisiunea Abracadabra, o tusa groasa de populism plus ceva echilibristica bugetara care e si ea cu hocus-pocus.

Sa le luam pe rand. Mita electorala se produce cand, dupa o bucata de strans cu menghina de catre mesterii macroeconomisti ai FMI-ului greii partidului se trezesc din somnul lor parlamentar si mai stau de vorba cu oamenii. Constata brusc ca o punga colorata doldora de ulei, zahar si orez nu mai e suficienta, la pachet cu un calendar crestinesc de la partid; votantii vorbesc toti de taierea de salarii. Atunci, domnii nervosi si panicati, dupa un mandat de trudit la spagi si da-o incolo de economie ca mai vedem, se trezesc: dom’ne, asa nu se mai poate, mai slabiti-ne cu disciplina macroeconomica, ca murim de tot! Contabilii cu manecute si ochi facuti mici, ca de chineji spun: domnilor ministri, nu avem de unde sa facem rost – de unde sa mai taiem? Raspunsul este de obicei o palma peste ceafa: nu ma intereseaza, gasiti solutii.  Sau dupa cum ne spune presedintele, zilele trecute, in Parlament: “Veţi avea suportul meu, dacă talentul dumneavoastră şi al Guvernului va fi pe măsura momentului şi nevoii de a restabili veniturile bugetarilor.  Astfel, la sfârşitul mandatului dumneavoastră salariile să fie aşa cum le-aţi găsit.” Adica, eu inteleg din aceasta intorsatura de fraza ca Guvernul nu va beneficia de suportul presedintelui daca nu va “reintregi” salariile, ma intreb ce-o fi inteles Guvernul? Situatia era cu totul diferita pe 24 Octombrie anul trecut – adica in urma cu doar patru luni si ceva – presedintele vorbea la conferinta de presa, dupa consultarea cu Isarescu, despre “necesitatea revizuriii ţintei de deficit, astfel încât acesta să fie cu mult mai mic de 3%. Şeful statului a făcut un apel la membrii Guvernului pentru a găsi soluţii în acest sens.”. Curat murdar – sa gaseasca solutie guvernul pentru deficit mic acum (care e deja inscris in buget), iar tot guvernul sa gaseasca solutie pentru reintregirea salariilor. Faptul ca peste cateva luni vin alegerile si mai vedem dupa aceea ce om mai face cu inflatia, se descurca Isarescu, e baiat buna, ca totdeauna – ce sa mai spun? Iaca declaratia suprinzator de precisa a domnului Vasilescu, purtator de cuvant BNR, in august 2011- care prevedea tarasenia: “E un pericol! Intotdeauna in anii electorali, noi am scapat haturile si nu numai noi, cam toate tarile scapa haturile in anii electorali.” A scapa haturile e expresia unui economist elegant, rafinat si subtil – de fapt riscam sa o luam pe aratura.

De ce spun de principii economice copiate de la emisiunea Abracadabra? Dau doar trei exemple. Primul este cu aceasta faimoasa “reintregire a salariilor”. O simpla aritmetica ce scapa majoritatii fatucilor, care turuie despre economie la televizor fara sa priceapa, este ca daca ti-a taiat salariul cu 25% si iti da 25% acum, nu e acelasi lucru – trebuie sa it idea 33% in plus fata de cat ai acum, dupa valoarea taiata. Exemplu stilizat, in realitatea intervin mai multi factori – ai salariu 1000 RON, ti-a taiat 25%, ai ramas cu 750 de lei. Ca sa ajungi inapoi la 1000 de lei , trebuie sa ti se urce salariul cu 33.3%, echivalentul a aprope 250 de lei cat ti s-a luat (calcul exact 249.75). Niciun bugetar nu se va intoarce in acest an la acele valori, fara sa spargem bugetul mult mai mult decat ne permite situatia, in conditiile in care o Grecie in genunchi tocmai este pe buza prapastiei, chiar in aceste zile. Ca sa nu mai spun ca sporuri, tichete de masa, tichete de vacanta, toate clasificarile si primele din Finante, sporurile de xerox pentru secretare si de radiatii cosmice pentru piloti (da, a existat si asa ceva) – nu se mai intorc. Niciodata. Pretul a fost aplatizarea grilelor plus taierea cate unui picior de la fiecare salariat – adica 25%, in conditiile in care adevarul gol-golut este ca avem prea multi bugetari per ansamblu si unii ar fi trebuit taiati de tot, 100% din sistem (taietori de frunze la caini, stampilatori, etc.) in timp ce o alta parte redistribuiti si pastrati, cu salarii intregi. Dar, spre “norocul” nostru, nu a mai ramas nimeni in statul roman capabil de o analiza structurala, pe organigrama. Si nici nu se mai preocupa nimeni de ce platim in 2012 7.88% din PIB pentru salariile bugetarilor, in conditiile in care in 2004 plateam 4.9% din PIB, iar statul pare a functiona la fel de prost.

Al doilea exemplu este chiar o fraza rostita de Ministrul de Finante, absolvent de Tufts University. Intrucat sunt in zona, ma gandesc sa tiparesc pe un magnet de frigider citatul de mai jos si sa il afisez prin campus pe acolo. “În trimestrul întâi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv. Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune în primul trimestru, dar anualizat vom avea creştere ; faţă de primul trimestru din 2011 estimăm o creştere cu 1,5 – 2%”.

Avem aici doua fraze, trei lucruri de spus. Sa facem scurte precizari. Unu – pentru oricine deschide un manual de economie, recesiunea este definita ca doua trimestre consecutive de crestere economica negativa (scadere, hai sa nu o complicam).Ceea ce inseamna ca dl Ministru se asteapta la o scadere si in acest trimestru fata de anteriorul, cand vin datele, la fel cum a existat o scadere a trimestrului IV 2011 fata de al treilea trimestru 2011. Abia atunci se va petrece “recesiunea tehnica”. Doi – comparatia mai relevanta este trim 2012 fata de trimestrul I 2011, iar aici toti economistii se asteapta la o crestere, dupa cum precizeaza si ministrul – nu se intrevede vreun efect de baza care sa strice acest calcul. Trei – la ce s-o fi referind cu “cererea”? Daca vorbeste de cererea agregata, atat de draga noua macreconomistilor atunci de ea depinde direct starea economiei. Daca vorbeste de cerere si oferta pe diverse piete si echilbrul lor (pare a se referi la piata de retail), atunci este alta mancare de peste. Oricum, efectul nametilor este temporar, iar lucrurile se vor regla in ansamblu. Poate o fi vrut domnul ministru sa spuna ca poate cresterea economica va continua, dar rata de crestere va scadea din ce in ce mai mult. O ultima precizare aici, din punct de vedere politic: daca domnia sa a facut o serpuire verbala cu termeni economici pentru a adanci in ceata hotararea de a nu “scapa haturile” si a incerca sa se opuna propunerii prezidentiale – retrag tot ce am scris mai sus si il si felicit. Vedem insa in lunile urmatoare daca inevitabilul se produce – parerea mea este ca se va produce neaparat, la fel ca in alte guvernari. Domnul ministru ar putea cel mult sa incerce sa diminueze efectele unei traznai care ii va fi impusa politic. De fiecare data cand veti auzi expresia “este o decizie politica” din gura vreunui ales in talk-showuri, sa traduceti asa : decizie gandita cu picioarele, fara fundament economic, care sparge bugetul si care va fi platita cu varf si indesat dupa alegeri.

Al treilea exemplu de Abracadabra este legat de legile de responsabilitate fiscala si echilibrele macro. Sa citam, pentru inceput, in tandem cu Presedintele Consiliului Fiscal, articolul 9 din Legea Responsabilitatii Fiscal-Bugetare, nr.69, promulgate sub semnatura presedintelui Basescu, acelasi care cere solutii de majorare a salariilor – data este 20 Aprilie 2010.

Art. 9
(1) Nu se pot promova acte normative cu mai putin de 180 de zile inainte de expirarea mandatului Guvernului, in conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, care conduc la cresterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor in sectorul bugetar.
(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificarilor bugetare.
(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de munca vor putea fi finalizate numai dupa ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.

Sunt cateva lucruri aici. Aprilie ar fi cam ultima luna in care giumbusliucurile bugetare pot sa “prinda” ultimul tren – pentru ca din mai risca sa intre sub imperiul celor 6 luni pana la alegerile parlamentare. Ca atare, daca vor sa azvarle pianul pe scari, politicienii trebuie sa se grabeasca putin. Totusi, cheltuielile totale nu pot fi majorate, spune aceasta lege – ceea ce inseamna ca fie va fi abrogat, suspendat, amanat, bramburit, anihilat acest articol prin efectul unei Ordonante de Urgenta, in buna traditie mioritica, fie vor fi disponibilizari, caci altfel nu se poate face cuadratura cercului. Chiar si acel total al cheltuielilor de personal e interpretabil si se vor gasi destui – daca de exemplu ar ramane plafonul de 7.88% din PIB prevazut de o alta lege, a salarizarii bugetare, atunci vom supraestima fuga-fuguta PIB-ul ca sa  insemne altceva acel procent din PIB. Cum va spuneam: Abracadabra!

vezi si :

Ionut Dumitru, Consiliul Fiscal: Nu ne opunem cresterii salariilor, dar cu respectarea Legii Responsabilitatii Fiscal Bugetare Vezi cum si cu cat pot creste salariile bugetarilor, ce spun BNR si FMI si cum s-a intors Basescu cu 180 de grade

Dupa mita si deciziile economice, vine la rand o tusa groasa de populism. Nu vorbesc aici doar de miorlaielile televizate ale politicienilor, care nu mai pot de dorul oamenilor inainte de alegeri – dupa ce au avut cate-o cuvantare- doua in patru ani. Vorbesc de “politica halcii de carne in sange”. Exista o anumita logica ce apare ca fiind irefutabila in capul politicienilor inainte de campanie. Pe langa punga burdusita cu de toate, el trebuie sa simta izvorator de bunastare, sa coboare in multime, sa se faca liniste si sa le spuna oamenilor apasat: Bah, v-am dat! Evident, va folosi alte cuvinte, dar tot acesta va fi sensul. Nu conteaza ce a dat, fiecare da ce poate: Vanghelie da mici si bere, Ontanu da spectacol de prezentare pentru chilotii lui Botezatu in Bamboo, pe banii primariei, pentru educatoarele din sector, alti primari vor da pui congelati. Fiecare cu ce se descurca. Si aici este estenta problemei: atata vreme cat vor exista in continuare romani care isi valorizeaza votul la nivelul unui kilogram de malai sau al unei galeti colorate, atunci nu sunt convins ca acei oameni au dreptul moral sa ceara politicieni mai buni decat cei care exista in momentul de fata.

La final, mirobolanta echilibristica bugetara de tip hocus-pocus. In mod evident, nu se poate si diminua CAS-ul si simultan majora salariile, pentru ca se va porni de la postura in care FMI-ul nu o sa vrea nici una, nici alta. Dintre cele doua optiuni, singura are evident stampila “v-am dat” – majorarea salariilor. O majorare cu doua procente ar insemna sinucidere curata pentru stabilitatea unei economii unde inflatia anualizata coborase in ianuarie la sub 3%. Reducerea de CAS ar putea pune mai multi bani in buzunarul salariatului, dar nu se stie precis cat. In termeni economici cu care nu va plictisesc foarte mult depinde de elasticitatea relativa a salariului – adica de cum raspund angajatorii si angajatii la un nou pret de echilibru in piata salariilor, dupa majorare. Raspunsul cel mai probabil este ca vor acorda majorarile salariatilor existenti si vor ingheta noile angajari, avand in vedere climatul de incertitudine economica ce persista – o veste proasta pentru someri, pentru ca si ei vor deconta costul economic al acestei masuri. Cealalta parte a costului se duce in preturi – iar aici ni se fura din buzunar tuturor cu fiecare scumpire, pentru ca banii pe care ii avem cumpara mai putine produse maine decat azi. Cateva consecinte suplimentare:  orice crestere a consumului care nu e acoperita de productivitate nu face decat sa ne intoarca din groapa economica din care am plecat.Oamenii vor constata ca hartiile in plus primite de la guvern nu le mai acopera peste cateva luni mai nimic. In plus, avem in fata noastra, pentru a cata oara, o decizie pe care economistii de la Banca Mondiala o boteaza “botul camilei”

Economista Aura Socol sustine aici pe contributors ca efectele majorarii salariale incepand cu iunie ar fi de 0.7% din PIB. In Banca Mondiala, se spune ca o cheltuiala similara se arunca de la jumatatea anului sau chiar din septembrie pentru a “baga botul putin”  in primul an, iar apoi in urmatorii doi ani sa intre in functiune cele doua cocoase, ani care cuprind integral o astfel de cheltuaila. Evident, ca doar nu o sa lasi salariile crescute doar pentru jumatate de an 2013, dupa ce le-ai crescut, te descurci sa le dai in continuare. Ca atare, daca pentru jumatate de an calculul este de 0.7% PIB (nu am vazut cifrele din spatele studiului, nu pot sa afirm sau sa infirm, citez sursa respectiva), totalul pe intreg anul ar trebui sa fie 1.4% din PIB, ceea ce este foarte mult pentru un buget care reprezinta aproximativ 30% din PIB constant, indiferent de sfortarile oficialilor. Solutia este de obicei sa se taie de la autostrazi (“ia sa mai astepte o tura aia de la Bechtel, sa le plateasca PSD-ul lucrarile”) si sa se puna la salarii. Corect ar fi ca un calcul de sustenabilitate sa fie facut in functie si de bugetul anului viitor, nu doar de pasat pisica urmatorului guvern, indiferent care va fi el. Si corect ar mai fi sa protejam investitiile cu adevarat importante pe care le facem de toporul pre-electoral, pentru ca doar prin proiectele majore de infrastructura (si investitii, si nu taieri, in educatie) tara se poate ridica pe termen mediu si lung.

Rezumat: mita, Abracadabra, populism si hocus-pocus – intr-un cuvant, Romania lui 2012.  Mai lipseste din poza doar cetateanul turmentat sa isi puna clasica intrebare: Dom’le, da’ io cu cine votez?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "41 comments" on this Article:

  1. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Corect si pe intelesul tuturor. Astept comentarii de genul “Da, aveti dreptate, dar… aia si ailalta… asa si pe dincolo… nici chiar asa ci invers… etc.”

  2. mircea spune:

    Doar doua precizari daca imi permiteti… nu e Romania lui 2012, e romania ultimilor 20 de ani. Eu m-am saturat de aburelile electorale si acte iresponsabile facute cu buna stiinta in ani electorali. Imi pun sincer intrebarea daca democratia merita efortul anilor electorali in care oricum ii schimbam pe unii cu altii, deci… revin: sigur merita efortul? Cum gasim solutii? nu propun neaparat sa nu ii mai schimbam deloc, dar haideti sa gasim o solutie sa nu ne mai batem joc de noi o data la 4 ani. A, o comparatie cine a facut abureala cea mai electorala iar ar fi de bun folos…
    A doua… “platim in 2012 7.78% din PIB pentru salariile bugetarilor, in conditiile in care in 2004 plateam 4.9% din PIB”. Putem face si un grafic al evolutiei acestei cifre, eventual impreuna cu cel al evolutiei numarului de bugetari? Ar fi relevant din mai multe motive: sa vedem mai bine responsabilii si sa identificam cauza si ce e de facut…

    • Nae spune:

      1.7.88% din PIB,nu 78%;
      2.Ca sa “reintregesti salariile ” in 2012,cu atatea restrictii in jurul tau si in timp scurt,trebuie sa faci reforme profunde impregnate cu mult “talent”.Cred ca asta a vrut sa spuna Presedintele,si iar ne-a lasat in ofside.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      1. De acord
      2. Graficul ar arata o crestere inainte de intrarea in 2007 in UE, pt. ca multe institutii au trebuit marite (gen politia de frontiera) .Nebunia este, insa, ca mai avem departamente de integrarea europeana in cateva instittuii si nimeni nu poate sa le tinteasca . O structura o data creata in privat, se mai schimba, se mai flexibilizeaza. La stat, se osifica si se necrozeaza. Asta e diferenta.

      • Nae spune:

        D-le Orasanu,daca m-ati bagat in seama,n-am ce sa va fac…!
        Nu vreti sa vorbiti cu mine despre farmacii,despre concubinajul dintre medici si piata farmaceutica,despre mizeria cu morfina aruncata in ochii romanilor de A3?

        • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

          Cu mare drag, va ascult parerile….Am scris despre medicamentele compensate si rechinii din zona aia si mai demult, a trebuit sa si negociez impreuna cu un coleg o criza in 2005, deci subiectul e pasionant….

  3. De la o vreme vă citesc cu foarte multă plăcere. Ţineţi-o tot aşa!

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Doamne Ajuta, dupa 100 si ceva de articole in presa romaneasca, mai apare cate-un cititor fidel :) ) Va multumesc.

  4. Kenwood spune:

    Incep cu incercarea unui raspuns la ultima intrebare (desi n-am baut decat cafea :-P … sau poate tocmai de aceea): actuala “oferta” e jalnica pt ca este alcatuita, exclusiv, din multiplicari ale fostului pcr. Pt ca va plac metaforele dle Orasanu, partea si mai proasta este ca new-comers-ii se prezinta sub forma de aschii. Cel putin dpdv al principiilor.
    Pe de alta parte, scapatul haturilor si/sau luatul pe aratura presupun o stapanire prealabila a trapului/galopului. Ceea ce, in cazul concret al ro, ma tem ca nu e veridica. Daca vreti putem dezvolta.
    Intr-un alt paragraf ii/le trimiteti la aritmetica elementara pe specialist(ii/ele) care faceau socoteli statistice despre procentele reintregirii salariale. Asta spune multe despre relatia pe care o au cu logica elementara. By the way, la adresa unei reprezentante de varf, in spatiul virtual circula un raspuns la o presupusa intrebare adresata Radio Erevan:
    Q: Unde se afla personajul* in momentul atacului de la coafor?
    A: Se afla in alta parte, din pacate
    Raspunsul cel mai probabil la intrebarea din finalul paragrafului este ca nu cantitatea conteaza. Dar calitatea nu se obtine cu salariul minim pe economie.
    Solutia pe care o solicitati intr-un alt paragraf este (ca de obicei) una combinata. La problemele compexe solutiile simple sunt valabile doar pe termen scurt. N-as intra in detalii pt ca nu doresc sa va stirbesc aura :-P
    In final dar nu in ultimul rand, invocarea textului semnat de colega dvs de platforma ar fi benefica daca textul in sine n-ar schiopata putin. Dansa da ca fiscalizare a muncii procentul de 43%. Asta ar insemna ca restul de plata ar reprezenta 57% din total fond de salarii. Stiti f.bine ca nu este asa :)

    *puneti in locul personajului pe cine credeti dvs de cuviinta. Este la fel de valabil raspunsul, din pacate

    • Nae spune:

      La un net de 1000 lei,brutul e de 1834lei.Daca la 1834 de lei netul e 1000,la 100 cat e netu’?
      Netu’ e (1000×100): 1834=54.5256270 lei.
      Asta nu inseamna ca sunt de acord cu d-l Orasanu,care nu stiu ce facea atunci cand PNL si PSD erau intr-o intrecere socialista pentru mariri de pensii si salarii.
      Presedintele ,cu marirea asta de salarii,a luat painea de la gura opozitiei,analistii astia criticandu-l acum,ii credibilizeaza pozitiile anterioare…Mai mult, a ridicat stacheta foarte sus,si pentru ai lui,si pentru ailalti.
      P’-aici,ar trebui sa fie buticarii nostri dragi,care cotiizeza din greu la stat,care stiu ce-i aia o factura,un NIR si sa ne spuna caii cum se fura ,noaptea pe fulgeratura.

      • Kenwood spune:

        Poate aceeasi buticari ne-ar explica si de ce sunt diferente enorme intre NIR-urile din sertarul casei de marcat si cele care ajung sa fie inregistrate in contabilitate. Si cu precadere in cazurile marfurilor cu vanzare rapida. Sau cum au sediile firmelor in apartamentele in care locuiesc si toate facturile aferente le achita din contabilitate. Sau cum isi duc matza la veterinar cu foaie de parcurs pt masina de lux inregistrata “pe firma” desi in scripte aceasta e-n faliment. Sau…

        • Nae spune:

          Ca buticar iti spun ,ca toata schema ta cade daca eu iti dau,tot timpul,bon fiscal.In felul acesta toate iesirile mele se inregistreaza,platesc din prima 24%TVA pe adausul comercial,scad cheltuielile,inclusiv aia cu pisica,ce ramane e impozitat cu 16%,iar la inceputul anului urmator,ca sa iau dividende mai dau 16%.
          Ca iau si eu un salar net de 1000 de lei,trebuie sa mai dau la stat 834 de lei.
          Ei,ce mai zici de buticarii astia?Le facem statui?
          P.S.
          Nu dupa ce-i omoram!

        • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

          Kenwood, acest post este unul remarcabil. Te rog mult, continua….ma si gandeam ce frumos ar iesi un articol de aici …Atitudinea buticarului din colt fata de stat….bine, si statul il omoara cat poate, dar asta e o alta poveste….

      • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

        Orasanu statea in antecamera cu un memo in mana care scria ca pensiile pot fi marite cu maximum 15% :) Document predat, inregistrat (am pastrat si o copie) si ignorat.

  5. Iuliu Ratiu spune:

    “O simpla aritmetica ce scapa majoritatii fatucilor” — unde se arata ca marii barbati de stat, de la Ion Cristoiu (care a brevetat termenul fatuca) la Larry Summers (plecat rusinos de la universitatea de unde ne scrie dl. Orasanu), isi pierd bunul simt cind vine vorba de cifre!

  6. dan spune:

    Am o intrebare pentru dumneavoastră!
    De ce vă plângeţi? Sunt convins că dumneavoastră nu suferiţi şi nu veţi suferi atât cât suferă un om simplu cu un salariu de 7-800 lei. Acest om a suferit şi înainte şi va suferi şi după presupusele reveniri salariale. El face parte din marea masă de proşti, masă de manevră, folosită la tot felul de experimente de către oamenii deştepţi sau de politicieni.
    Acest om simplu este conştient că nu are abilităţile necesare pentru a aspira la funcţii foarte bine plătite. Deseori acest tip de salariat nici nu a avut şansa unor părinţi care să-i plătească şcoli înalte. El este conştient că deţine anumite calităţi şi nu-şi doreşte decât să-şi facă foarte bine treaba acolo unde este angajat. El nu vrea mult.El nu cheltuie banii decât pe facturi şi pe mâncare. El vrea numai să scape de teama de a nu rămâne fără bani cu 1 săptămână înainte de ziua de salariu. Ce ziceţi ? În acest secol XXI nu merită o şansă mai mare decât în sec. XIX? I-o poate oferi modelul politico-economic actual ?

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Pentru ca, oricat ar putea parea de bizar, imi pasa. Nu mi-e indiferent ceea ce se intampla “acolo” , dincolo de provincia stricta a buzunarului propriu. Si mai sper ca solutiile economice sa nu mai fie gandite cu picioarele. Sper, zic.

    • Kenwood spune:

      Ai subliniat f.bine @dan. Toata lumea ii da inainte cu profesionalismul si competentele de care ar trebui sa dea dovada fp-ul de rand dar, in acelasi timp, uita ca acestea ar trebui recompensate. La fel si constiinciozitatea. Sau eficacitatea. La intrarea in “sistem” un tanar invatator ori o tanara educatoare primesc cu putin peste salariul minim pe economie. Aproape la fel si un medic stagiar sau un fp debutant. Adica echivalentul muncii necalificate. Dar prezidentu’ & co vor calitate, responsabilitate, competenta… etc.

  7. bugetar spune:

    desi sunt bugetar, iar situatia mea financiara nu e deloc in zona rozului, ma rog ca guvernul, daca situatia nu le permite, sa nu riste stabilitatea tarii prin cresteri salariale… si da, mesajul e pe bune…

    • Kenwood spune:

      Da. Mesajul ti-a fost receptat. Tocmai pt ca nimeni nu doreste sa riste stabilitatea tarii incepand cu 1 iunie nu numai ca nu ti se va reintregi salariul ba chiar ar fi bine sa contribui la aceasta stabilitate si sa aduci bani de-acasa. Asta daca vrei sa beneficiezi in continuare de “onoarea” de a lucra pt stat.

  8. vio spune:

    In septembrie 2011, Dl Presedinte Basescu declara:
    “Ne-am angajat în acordul cu UE la un deficit de 3 procente pe ESA, 2,7 procente din PIB. Cele 3 procente pe ESA înseamnă 2,9 miliarde, iar noi doar la fondul de pensii avem deficit de 3,6 miliarde”.
    Afirmaţia reprezenta, de fapt, argumentul prin care Preşedintele explica de ce statul nu poate să le crească bugetarilor veniturile la nivelurile anterioare tăierii. “(…) “Nu ai cum să mergi cu revenirea integrală la salariile din 2010 când încă ai excedent de 200.000 de salariaţi…” mai spunea, tranşant, Preşedintele.

    S-a schimbat ceva din septembrie 2011 încoace? A concediat statul 200.000 de salariaţi? S-au îmbunătăţit perspectivele de creştere economică?
    Nici vorbă. Ba din contră, revizuirea negativă a perspectivelor pentru 2012 a avut loc ceva mai târziu.
    Şi atunci de ce a renunţat Preşedintele la prudenţa pe care a impus-o guvernului Boc?
    Dvs, de ce credeti?

    • Kenwood spune:

      Ha ha… buna intrebare @vio. Dar raspunsul este acelasi si pt afirmatiile facute anterior. Pentru a avea tabloul complet stii cumva cine a umflat artificial nr.pensionarilor? Si ca tampenia facuta atunci a insemnat aproape dublarea deficitului fondului de pensii? Si tot “reforma” aceea are inca un efect pervers. Actualii muncitori necalificati platiti cu salariul minim pe economie vor avea o pensie cu doar cateva zeci de lei mai mare decat cei care n-au muncit/contribuit vreodata. Tot din populism ‘eftin si jegos a lansat si cifra de 2oo.ooo de “necesare” concedieri. Iti amintesti ca in timp ce obligase primariile, prefecturile si consiliile judetene sa trimita in somaj “cineva” a decis infiintarea unor noi ministere si agentii nationale?

  9. daniel c spune:

    Eu nu stiu cat este de folositoare economiei, reintregirea, chiar daca nu in totalitate, a salariilor bugetarilor, insa observ ca aceasta masura pune pe foc partidele din opozitie, care isi doreau sa ajunga la putere, ca-n 2000, dupa ce predecesorii guvernanti au reconstruit acolo unde au distrus ei, iar faptul ca li se ia onoarea de a mari salariile a doua zi de cand asced la guvernare, ii pune pe jar. Sincer sa fi fost la guvernare, eu personal, si sa-mi fi raspuns electoratul in felul in care raspunde astazi, as folosi cunoscuta zicala populara , eu te-am salvat eu te ingrop, tocmai ca sa nu profite altii de munca pe care eu am depus-o si sa cad eu de prostul satului. In cuvinte putine, daca ajunge USL la guvernare va trebui sa se chinuie putin pt a mentine echilibrul economic al tarii, lucru care va aduce la cunostinta populatiei cat de greu mi-a fost mie(guvernant) sa trec peste perioada de criza pe care o trece economia mondiala. Sunt sigur ca e negativ modul asta de a gandi, insa cand de partea cealanta a baricadei se gasesc niste hiene, nu vad alta solutie pt a supravetui.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Daca tu vei Romania impartita in tabere, iar “ceilalti” sunt niste hiene, nu tot romani care locuiesc si ei in aceasta tara, nu e solutie :) Decat emigrarea, eventual.

      • eu****** spune:

        Ai doua posibilitati cu adversarul politic:
        1. sa te asezi la masa si sa discuti cu el – compromisul politic
        2. sa te tii de ideile tale si sa mergi inainte, lasand insa deschisa usa dialogului – demonstrand ca ceea ce faci tu faci mai bine decat opozitia si astfel dobori adversarul.

        Metoda 2 a fost folosita de regretatul Coposu si de Reagan in dialogul sau cu surzii din URSS.

        Daniel C. pare sa prezinta varianta 2 – sunt alaturi de el.

      • Radu Cristian spune:

        Romania e impartita in tabere , hiene sunt toti politicienii , emigrarea chiar este o solutie pentru multi din cei care nu sunt dispusi sa inghita sistemul de pile, cunostinte si relatii din Romania.
        Zi de zi “ceilalti” dovedesc prin comportamentul lor ca urmaresc un singur scop si anume acesul la cascaval iar “astilalti” cauta sa-si minimalizeze pierderile cu orice pret , cautand prin orice mijloace sa imbuneze electoratul si in acelasi timp sa-si umple buzunarele ca nu se stie ce va fi la anul.
        Si intr-un caz si in celalat Romania si romanii nu reprezinta decat niste mijloace prin care ei trebuie sa-si satisfaca nevoile personale.
        Pana cand nu vom avea un grup de romani iubitori de tara , profesionisti si dornici sa lupte cu mafia actuala , capabili sa adune in jurul lor pe cei peste 50% din cei care nu merg la vot o vom duce tot asa cu politicieni ca “astia” si ca “ceilalti” , toti de aceiasi muma , fostul PCR (Pile, Cunostinte si Relatii – sa fie o predestinare ?) .

        • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

          Eu unul nu cred in viziuni apocaliptice, daca s-au ridicat tari africane dupa razboi civil, tari sud-americane precum Brazilia sub o conducere socialista, nu vad de ce nu s-ar ridica si Romania, pentru ca ingredientele sunt toate in tara – trebuie doar cineva care sa le puna cap la cap :)

      • daniel c spune:

        Greva parlamentara demonstreaza ca Romania este impartita in tabere, care au comportamente fff radicale, ceva de genul, daca nu reusesc sa demonstrez ca sunt mai bun decat tine, te sap, ca sa te compromit, incercand sa ascund defectele mele, prin incercarea de a indrepta, atentia celor din jur asupra defectelor tale. Acest lucru functioneaza ff bine intr-o tara cu un electorat indobitocit, precum cel din Romania, unde cei cu drept de vot sunt inpartiti, in manipulati( care cred ca tot ce zboara se mananca, si pun botul la promisiuni electorale), persoane pragmatice( care atunci cand merg la vot analizeaza bine oferta candidatilor, si incearca sa voteze, pe cei care fac oferta cea mai credibila si mai serioasa( stanga , dreapta, fiecare cum simte), si delasatori, care refuza sa voteze, dar nu pt faptul ca nu stiu cu cine, ci pt faptul ca nu vor sa-si asume responsabilitatea votului, fara sa se gandeasca nici o clipa ca in felul acesta avantajeaza, probabil, pe cei pe care nu i-ar vota nici morti. Asta este Romania, o tara unde marea majoritate a oamenilor asteapta sa cada totul de sus si daca se poate gratis, insa o vb populara zice: “Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in traista”. Deci in concluzie fiecare doarme asa cum isi asterne, iar atunci cand romanii cu drept de vot vor realiza acest lucru, va exista speranta ca lucrurile sa se indrepte spre bine.

  10. bogdan spune:

    “Unu – pentru oricine deschide un manual de economie de primul an, cam pe la pagina 6,maxim 7, recesiunea este definita ca doua trimestre consecutive de crestere economica negativa (scadere, hai sa nu o complicam). Doi – cand se fac comparatiile de catre Institutul de Statistica, se compara trimestrul I 2012 cu trimestrul I 2011, deci nu are a face ultimul trimestru 2011. ”

    Aici nu ai dreptate, INS raporteaza evoputia PIB trimestriala si anualuzat, si trimestru la trimestru. Adica T4-2011 versus T42010 si versus T3 2011. Iar definitia recesiunii, aia tehnica, reprezinte doua trimestre consecutive de scadere economica trimestru la trimestru, nu anualizat. Asah ca mai usor cu cartea de economie, pagina 6 maxim 7 ….

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Bogdan, ai foarte, foarte multa dreptate. Am trimis o modificare de text pt. a fi uploadata, cu acest aspect.

  11. Baicu Cristian spune:

    PDL şi Guvernul Boc au luat la timp marile măsuri la care recurg, în prezent, statele dezvoltate ale UE, inclusiv măsura îngheţării pensiilor şi a reducerii salariilor bugetare. Ex: Italia a majorat, de curând, TVA, la 23%.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Da, da, fix PDL si Guvernul Boc, nu a venit mutarea in plic de la FMI….statea Ioan Olteanu sa faca simulari la TVA – oare cu cat e bine sa creasca? Si dupa ce a vazut ce iese din modelul economic, a propus cresteri.

      In timpul acesta Elena Udrea se indeletnicea nu cu aruncarea banilor pe fereastra in anvelopari pentru juma’ de Romanie – ci in calcularea redeventelor…nu cele personale, ci cele care cresc acum :)

      Sunteti de acord, nu? :) )

      Asta, Solomon de la Craiova cred ca s-a ocupat de spitale – nu de cel din penitenciar pe care il mai vizita din cand in cand, ci de binele natiunii….

  12. juvelnic spune:

    1. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de la 4,7% la 7,9% intre 2004 si 2012, cred ca va referiti strict la titlul I de cheltuieli din clasificatia bugetara. Daca este asa as vrea sa tienti cont de faptul ca in 2004 si pana cam prin 2009, foarte multi bugetari erau platiti in mod indirect din bugetul de stat prin transferarea sumelor necesare catre bugetele locale, aceste sume regasindu-se la capitolul transferuri, titlul VI pare-mi-se, asta e motivul pentru care au crescut cheltuielile cu salariile asa de mult, lasand la o parte cresterea normala si necesara.
    2. In 2010 cand s-a luat decizia de a diminua salariile cu 25 %, era prin mai din cate imi aduc aminte, tocmai ce se terminase plata premiului anual pe 2009 pentru toti bugetarii, in Legea 330/2009 se dadea si un calendar de scadere treptata a proportiei cheltuielilor salariale in PIB, citez : “Art. 5. – Prin legile speciale prevazute la art. 7 alin. (1) se stabilesc majorari salariale anuale, astfel incat ponderea in produsul intern brut prognozat a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sa se reduca progresiv, de la 9,40% in anul 2009 la 8,70% in anul 2010, la 8,16% in anul 2011, la 7,88% in anul 2012, la 7,58% in anul 2013, la 7,34% in anul 2014 si la 7,00% in anul 2015 si in anii urmatori.”. In termenei reali, conform executiei bugetului general consolidat publicat pe site-ul MFP, in anul 2010 procentul a fost de 8,4% iar in 2011 a fost de 7 %. In conditiile revenirii salariilor la nivelul de dinainte de reducere ne incadram fara probleme in limitele initiale, chiar si daca cresterea PIB va fi doar de 0,5 %.
    3. Investitiile in orice firma responsabila, se fac din imprumuturi, motivul fiind foarte simplu, atat timp cat investitia aduce castiguri ulterioare poti plati ratele imprumutului, ramai cu obiectivul si obtii si profit, daca faci investitii doar pentru a da de lucru, efemer, unui grup de oameni, fara ca sa te intereseze ce se intampla cu ei dupa finalizarea investitiei, si pretinzi ca asa scoti tara din recesiune, mie mi se pare o mare demagogie. Dau exemple de investitie mare, inutila: autostrada Bucuresti -Constanta, inceputa in 1985 parac, trafic 3-4 luni pe an si cat de cat aglomerata doar in weekend-uri cand se duc pitipoancele si cocalarii la mare, era necesara ? sunt convins ca largirea oricarei sosele exisitente, de la 2 la 4 benzi pe sens, ar fi rezolvat toate problemele. Traficul pe aceasta autostrada este atat de mic incat le este jena si celor de la CNADNR sa-l publice. In schimb pe Bucuresti – Brasov, Bucuresti – Pitesti – Timisoara, se circula infernal, conteaza ? Pana la Brasov sa speram ca se va termina, dar spre Timisoara nu sunt sanse.
    4. Daca tot avem casa Poporului, de ce nu masam toate institutiile publice acolo? SAu mai bine de ce nu daramam monstruozitatea aia cheltuitoare de bani (sute de milioane de euro anual) ?

    Solutii de bun simt pentru reducerea cheltuielilor sunt, hai sa lasam placa asta cu salariile bugetarilor, nu sunt nici mai multi nici mai bine platiti decat in alte state.

  13. Kenwood spune:

    Dle Orasanu ce parere aveti de urmatoarea “schema”?:
    1. cresterea salariului minim la 1.000;
    2. eliminarea diferentei actuale 670/1.200;
    3. decuplarea “pomenilor” de salariul minim si raportarea la (sa zicem) echivalentul a 100 euro;
    4. reducerea fiscalizarii muncii pana la un nivel comparabil cu cel al fiscalizarii profitului;
    5. instituirea unei reale cote unice (inclusiv TVA) de 19% – se excepteaza accizele – plus “trepte” suplimentare pt bunuri de lux si proprietati imobiliare altele decat locuintele permanente;
    6. reintroducerea declaratiei de venituri globale cu posibilitatea deducerii taxelor si impozitelor (cred ca e de prisos sa detaliez beneficiile);

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Sunt lucruri f. bune aici –

      1. Nu sunt convins , pt. ca nenorocirea este cuplarea legala a salariului minim (urmare a manevrelor sindicalistilor priceputi si veseli) de o serie de ajutoare sociale date de stat, pe care nu ne am in minte toate, dar erau in nr. de 8–9, cel putin la nivelul lui 2009. Este imposibil ca economist onest sa fi la curent cu toate modif. salariale bugetare, pt. ca sunt vreo 100 de acte normative pe putin, in cascada, si la fiecare cateva luni se mai brambureste ceva.

      2. Nu inteleg
      3. Absolut de acord, vezi mai sus.
      4. De acord, dar in trepte si corelat cu cresterea colectarii cu un progr. ca in Bulgaria, ca altfel ne ducem pe copca, fara bani de medicamente, pensii si educatie.
      5. De acord, cota unica de TVA este unul dintre putinele lucruri stralucite facute de Remes pt. statul roman.
      6. Foarte buna si asta, dar daca s-ar putea organiza un sistem electronic in spate, sa nu mai stea lumea cu ochelarii pe nas, la coada…cerand un pix de la vecinu’ si uitandu-se in formular cu greutate

      • Kenwood spune:

        Am omis (neintentionat, scuze… graba) ca “schema” trebuie completata cu masuri complementare.
        1. da, sunt multe, peste 2oo de categorii de ajutoare sociale si gratuitati;
        2. este vb despre diferentierea salariului minim: 670 muncitori necalificati – 1.200 abs. studii superioare.
        3. :) … insotita de:
        3.1.simplificarea procedurilor de acordare (astfel si verificarile se pot face simplu si rapid);
        3.2.reducerea nr. de categorii (dam’… peste 2oo? parc-am fi Emiratele Arabe)
        3.3.interzicerea cumularii. unui potential beneficiar i se acorda un singur tip de ajutor social, cel mai avantajos;
        3.4.reducerea cu 3/4 a tuturor gratuitatilor (se excepteaza medicamentele). Stiati ca milioanele de pensionari umbla de colo-colo cu trenul prin tara in timp ce profesorilor navetisti (cel mult 1oo.ooo) nu li se mai deconteaza transportul?
        3.5…. ar mai fi
        4. se poate si dintr-o data daca se aplica cele anterioare si se diminueaza nr. profitorilor deoarece s-a ajuns la o fiscalizare excesiva a muncii tocmai pt a sustine pomenile. Asta este singura masura directa care va permite: crearea de noi locuri de munca; investitii in sau dezvoltarea unor capacitati de productie; cresterea bazei de impozitare prin “legalizarea” celor care activeaza in zona gri (sal. minim in contract plus ceva la negru);
        5. m-am referit la o reala cota unica de impozitare. Despre aberatiile cu tva-ul diferentiat mai ales la alimente de baza… deja ma umfla rasu’. Se poate un tva special pt marfurile de lux, cu definirea si nominalizarea corecta a acestora, respectiv: ferrari, bugatti, lamborghini, maserati, iahturi, elicoptere, jet-uri, vile de vacanta la mare/munte… etc
        6. clar ca trebuie un sistem electronic de depunere/verificare dar nu e chiar asa de greu. Pe de alta parte devine cea mai simpla si directa parghie de stimulare a unor domenii. Mai stiti cum pdsr-ul bagase la deduceri cheltuielile cu termopanele? Oare ale cui erau firmele care faceau importuri? Si nu cumva primisera si scutiri de taxe vamale? … dar nu la acest tip de “stimulare” ma refer :-P

  14. eu****** spune:

    M-a distrat fraza: “În trimestrul întâi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv.”

    Este bine ca cineva le inregistreaza – din greseli se poate invata repede si bine!

  15. Christi spune:

    Oamenii care chiar isi valorizeaza votul la nivelul unui pui congelat in fond au probleme mai acute decat diferentierea fina intre niste partide cu aproape aceleasi idei, oameni si defecte, dar culori diferite. Totusi consider ca acestia sunt primii oamenii cu dreptul moral de a cere politicieni mai buni. Esenta problemei este ca peste 50% nici macar dreptul la vot nu si-l exercita, iar posibilitatile celorlalti de a pune presiune pe politicieni intre alegeri sunt foarte aproape de cele a unei gaini congelate cu picioarele legate. Solutia ar fi “lobby” mai bun pentru cei care traiesc de pe azi pe maine, mai multa reprezentativitate pentru cei care nu-si permit sa invite politicieni sau functionari BNR la o cina sau o cafea, in fond mai multa democratie. Sa contesti dreptul moral a unora sa ceara politicieni mai buni este cat se poate de contraproductiv.

    Cat despre cresterea salarilor, in conditile de acuma mi se pare mai util de intrebat unde sa se fie crescute, nu daca sa se intample. Inflatia e la un minim istoric, PIBul continua sa fie la un nivel foarte scazut, investitorii prefera sa imprumute statul la rate sub dobanda de referinta BNR, deci n-ar strica deloc ca guvernul sa stimuleze cererea. Personal cred ca prioritatile ar fi (in aceasta ordine) educatie, sanatate si infrastructura, dar din experienta ultimilor ani probabil ca acestea o sa fie din nou domenile neglijate cel mai tare.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Razvan Orasanu


Razvan Orasanu

Director Executiv al Institutului de Studii Populare, Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)