marți, martie 19, 2024

Drumurile 2+1 alternativ sau cum poate DN2 să devină de 5 ori mai sigur

23 septembrie 2018 a fost o zi neagră pe DN2, cu cel puțin patru morți din coliziuni frontale, și alte două decese. Țara aflată la celălalt capăt al clasamentului european al siguranței rutiere (Suedia) a experimentat cu mult succes o reamenajare simplă a acestui tip de drum care ar fi putut evita cel puțin ciocnirile frontale și victimele lor. DN2 a fost modernizat în anii 90 tocmai după standardul suedez de 13m lățime. Între timp aproape 3000 km de astfel de drumuri suedeze au fost îmbunătățite semnificativ ca siguranță prin amenajarea ca drumuri 2+1 alternativ. Practic, vorbim de siguranță de autostradă pe drum național, și chiar viteze sporite. Am propus încă de acum doi ani colegilor pasionați de infrastructură de pe forumul peundemerg.ro și în Asociația Pro Infrastructură o astfel de amenajare a DN2 și a altor drumuri din România. Redau aici răspunsurile la principalele întrebări și îngrijorări exprimate în acea dezbatere. Multe din răspunsuri sunt documentate pe baza evaluării finale a drumurilor 2+1, realizată de institutului suedez de cercetări în transporturi (VTI).

(sursa foto: teknikensvarld.se)

Ce este un drum 2+1 alternativ?

Un drum 2+1 alternativ are în total 3 benzi de circulație, iar banda din mijloc este folosită ca bandă pentru depășire alternativ pentru fiecare din cele două sensuri de mers. Alternanta are loc la 1,2 – 2,5 km in functie de situatia din teren. Sensurile de mers sunt separate: nu este permisă intrarea pe contrasens, de cele mai multe ori fiind împiedicată fizic cu separatori de sens. Lățimea minimă totală pentru cele 3 benzi este considerată 13 metri: lățimea benzii 3,25 metri pe sensul cu 2 benzi, 3,75 metri pe sensul cu o bandă, 1,75 metri spațiu de protecție lângă parapetele median, și 1 m total pt acostamente. Separatorul median este de obicei din cabluri elastice (WRSB), care asigură rămânerea pe sensul de mers a vehiculelor în caz de impact și ocupă spațiu redus pe lățime (doar 10 cm). Acest tip de separator a fost testat cu succes de CNAIR în localitatea Afumați.

Ce are un drum 2+1 alternativ așa deosebit?

Institutul de cercetări rutiere VTI a evaluat mai mult de 2000 km de drum 2+1 alternativ timp de 10 ani și concluzia este că 2+1 conferă siguranță la nivel de autostradă: numărul de victime raportat la numărul de vehicule care parcurg drumul este aproximativ același ca pe autostradă. Comparativ cu un drum de aceeași lățime care însă permite intrarea pe contrasens, s-au constatat de cinci ori mai puține victime.

Cum trece ambulanța sau alt vehicul de urgență pe porțiunile de o bandă pe sens din moment ce separatorul nu le permite intrarea pe contrasens?

Porțiunile cu o bandă pe sens sunt late de 5,85m (calea de rulare plus acostamentul și spațiul de protecție de lângă parapetele median), ceea ce permite alăturarea a două vehicule cu viteză mică.

Dacă rămâne un camion în pană pe porțiunea de o bandă?

Chiar și două TIRuri la viteză mică și cu oglinzile rabatate pot trece la nevoie unul pe lângă altul pe porțiunea de o bandă. În plus, conform statisticilor suedeze, este foarte puțin probabil ca un camion să se defecteze brusc fără să mai poată înainta până la porțiunea de două benzi, sau fără să poată fi scos în afara carosabilului.

Cine are răbdare să conducă 10 km pe o singură bandă, fără să poată depăși?

Se conduce de obicei maximum 2 km pe o singură bandă, apoi se trece la două benzi. Există și alternanțe mai scurte. Amenajarea alternanțelor se face în funcție de situația din teren, de exemplu o intersecție implică de cele mai multe ori o alternanță. Dacă drumul e în pantă se amenajează două benzi pe sensul de urcare și unul pe sensul de coborâre etc.

Viteza medie scade prin transformarea unui drum cu lățime de 13m în drum 2+1?

Nu, conform măsurătorilor suedeze viteza medie crește cu 2 km/h pe porțiunile de drum amenajate 2+1 alternativ.

De unde vine siguranța sporită a drumurilor 2+1 alternativ?

Separarea completă a sensurilor este probabil cel mai important factor de siguranță. Dacă sensurile sunt separate fizic, coliziunea este posibilă numai cu vehicule care merg in același sens, deci cu viteze mici de impact. Claritatea comportamentului impus șoferilor, de exemplu prin faptul că toți partenerii de trafic știu unde se poate depăși și unde nu, reducând comportamentul oportunist și imprevizibil al șoferilor, este un alt factor important. Toți acești factori duc la un efort cognitiv mult redus la conducere pe distanțe lungi, ceea ce reduce oboseala șoferilor și scade și mai mult riscul de accident. În plus șoferii sunt mai puțin obosiți când ajung la destinație.

Dacă drumurile 2+1 alternativ sunt atât de sigure, de ce se mai construiesc autostrăzi?

Deși are un nivel de siguranță apropiat de autostrăzi, un drum 2+1 alternativ permite un flux de trafic ceva mai mic. VTI a măsurat un flux maxim de aproximativ 1650 de vehicule pe oră pe sens cu 90 km/h, aproximând o MZA (medie zilnică anuală) de minimum 15.000 de vehicule. La fluxuri de trafic mai mari, viteza scade la punctele de trecere de la două benzi la o bandă pe sens. Este totuși de preferat ca șoferii să ajungă cu 15 min mai târziu decât să nu mai ajungă deloc. La nevoie un drum 2+1 poate duce trafic de 20.000 vehicule pe zi la viteze satfisfăcătoare, și cu siguranță sporită.

Pe alocuri un drum 2+1 este gâtuit la o bandă pe sens. Nu înseamnă că are de fapt capacitatea unui drum 1+1?

Nu. Atât simulările cât și măsurătorile sunt clare – capacitatea măsurată de 1650 de vehicule pe oră pe sens la 90 km/h este mult mai mare decât a unui drum național obișnuit, care poate atinge capacități de peste 1300 vehicule pe oră pe sens doar la trafic lent, bară-la-bară. Față de un drum 1+1 lărgit la 13m (cum este în România DN2), 2+1 alternativ are capacitate cu 15% mai mică, dar există puține porțiuni din DN2 sau alt drum național lat de 13m care sunt afectate de această limitare.

Cum poate fi un drum 2+1 sigur la intersecții din moment ce nu sunt denivelate, ca pe autostradă?

Se pot construi drumuri 2+1 cu intersecții denivelate, în Suedia de exemplu se construiesc drumuri expres noi numai în această configurație (lățime 14m).

O variantă ieftină de intersecție la nivel este ca parapetele median să creeze o insulă pentru virajul la stânga, cea mai periculoasă manevră în intersecții. Aceasta este similară cu insulele pentru viraj stânga de la noi, cu siguranța sporită conferită de parapete, care evită tamponarea din spate a vehiculelor care așteaptă să vireze stânga.

O variantă mai avansată de intersecție nedenivelată este ”curba spaniolă” unde se virează întâi la dreapta, apoi se traversează drumul perpendicular când acesta devine liber, ceea ce este mult mai sigur decât așteptarea pe drumul principal.

Există drumuri 2+1 alternativ în România?

Există câteva zone trasate ca 2+1 alternativ cu sensurile separate de linie dublă continuă, de exemplu câteva alternanțe pe Valea Oltului. Dar există puțini km de drum 2+1 alternativ cu separare de sens prin parapete, unde siguranța este mult sporită. Nu există nici astfel de drumuri pe distanțe lungi.

Care sunt drumurile din România care pot fi amenajate ca 2+1 alternativ?

DN2 de la Afumați la Săbăoani (330 km) și DN28 de la Săbăoani la Iași (78 km) reprezintă cea mai lungă porțiune cu lățimea de 13m din România, drumul fiind construit după standardul suedez, deoarece la momentul reabilitării acestor drumuri era cel mai lat standard de drum 1+1. DN1C Someșeni-Apahida-Dej (53km) este construit la același standard.

Pentru alte drumuri naționale este necesară lărgirea platformei drumului cu 3 metri, care nu ar fi dificilă în zonele de câmpie. Ar fi de asemenea de dorit ca drumurile naționale noi care se construiesc (de exemplu centuri rutiere) să fie construite la acest standard pentru că cu investiții minime (3 metri adăugați pe lățime, separare de sens) siguranța crește de peste 5 ori!

Care ar fi avantajele transformării porțiunilor de 13m lățime din DN2, DN28, DN1C în 2+1 alternativ?

Pe lângă siguranța mult sporită, claritatea modului în care se circulă este un avantaj enorm, reducând oboseala și stresul șoferilor. Se elimină elementele de circulație haotică: depășiri simultane pe ambele sensuri, statutul legal contra-intuitiv al acostamentului care de fapt e folosit astăzi ca bandă de circulație, ducând și la uzura excesivă a marginilor de către camioane care se retrag pentru a permite depășiri, ceea ce duce la apariția făgașelor, etc. Amenajarea intersecțiilor cu bandă de refugiu pentru viraj stânga ar elmina multe puncte negre, ajutând și la eliminarea caracterului haotic al circulației.

Nu sunt bulversați șoferii când un drum ca DN2 este re-trasat la 2+1?

Dacă există parapete median, acesta practic permite doar mersul înainte în siguranță, ceea ce este foarte clar pentru orice șofer. Și în lipsa parapetului median, amenajarea cu linie dublă continuă și semnalizare clară (marcaj hașurat) a trecerilor 2->1 (ca aici, sau în partea dreaptă a ilustrației de mai sus) evită orice confuzii. Suedia a transformat 3000 km de drumuri de lățime 13m în 2+1 alternativ și nu am găsit indicii de bulversare în rapoartele lor de evaluare.

Când un drum e transformat în 2+1, trebuie transformat pe toată lungimea lui pentru a se obține efectul de siguranță sporită?

Nu, dar siguranța sporită va fi obținută doar pe porțiunile modernizate la 2+1, deci ideal este să fie transformată o proporție cât mai mare din lungimea drumului. Un drum 2+1 poate fi continuat cu  1+1 tradițional, 1+1 lărgit (pe aceeași lățime de 13m), sau chiar cu autostradă. Transformarea de la 1+1 sau 1+1 lărgit se poate face etapizat. Această abordare incrementală este diferită de construcția autostrăzilor care deseori în România nu pot fi puse în valoare până nu sunt gata loturile pe care se află nodurile. Adică pot sta închise ani de zile în unele cazuri.

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Foarte intersenat artciolul. Nu stiam despre aceasta denumire „2+1” .

    Pot confirma din propria experienta despre siguranta traficului in aceaste configuratie de „2+1”: am facut naveta saptamanala (400 km) timp de un an de zile intre doua orase din Canada (unde iarna este cam 6 luni) pe o combinatie de autostrada (250 km cu viteza limitata la max. 100 km)h) si regional road tip „2+1” (150 km cu max 90 km/h).

    In tot acest timp (vara, iarna) n-am vazut nici un accident major , doar doua minore (alunecare /derapaje in sant fara victime).

  2. Un drum similar (2+1) este intre drumul E70 intre Ruse si Sumen in Bulgaria, spre autostrada A2 catre Varna. Pot spune ca se circula extrem de bine intr-un astfel de sistem mai ales vara cand fermierii isi scot utilajele la camp, putand fi depasite foarte usor si in siguranta. Sunt sigur ca exista nenumarate solutii de sporire a sigurantei drumurilor si pentru cresterea vitezei medii de deplasare, problema e ca niciunul din factorii de decizie nu si-a „batut capul” cu asa ceva…

    • In Bulgaria se mai practica si sistemul de banda continua dublata de banda discontinua (care permite depasirea) alternatiiv pe sensurile de mers. De asemenea este foarte importanta interzicerea depasirii de catre autovehicule grele pe drumurile nationale (cu conditia ca RAR si politia sa-si faca treaba si sa elimine rablele de pe sosele). Numarul de accidente s-ar reduce drastic daca s-ar apela mai mult la suspendari de permise, educatia in scoli mai temeinic facuta – proiectii de filme „de groaza” cu accidente, etc.

    • Subscriu la @Mircea. Eu am circulat noaptea pe acel drum; m-a dus waze. Mi s-a părut mai sigur decât autostrada A2 (Varna – Șumen). Și eu sunt pentru sistemul ăsta 2+1, acolo unde mai avem de așteptat cu autostrăzile.

  3. Solutii tehnice exista, de asemenea persoane capabile/clificate a le gasi, propune si implementa. Baiu-i absenta responsabilitatii in situatia asumarii, aceasta poate izvori din relatii contractual-concurentiale avand reglementator/arbitru neutru.

  4. Nu am studii aprofundate de trafic rutier ! Dar stiu ca s-a facut mare tam-tam despre faptul ca un tronson de autostrada nu s-a deschis traficului (nefiind receptionat) iar oamenii mureau pe DN-uri din cauza asta. Ce am constatat eu: oamenii mor si pe DN-uri si pe tronsoanele de autrostrada pe care se circula, mor si in strainatate unde sunt autostrazi suficiente, mor si in orase, mor pe motociclete, mor pe tractoare etc, etc,etc Si vor mai fi accidente mortale indiferent daca e 2+1 sau daca are parapet separator. La viteza mare ”zboara” peste parapet.
    Atata timp cat romanul zice: „eu ma grabesc”, „uite ce incet merge fraieru ala, ala doarme pe drum”, „eu conduc cu viteza, dar conduc bine”, „eu sunt cela mai tare, ceilalti sunt niste ratati” si mai stiu eu ce poate fi in capul natiei noastre vom fi in continuare in top.
    Sunt bani cheltuiti degeba, astea nu sunt investitii astea sunt cheltuieli.
    Parerea mea !

  5. Ideea e buna, dar oamenii sunt spurcati deja, vezi cum se circula pe autostrada, toti se aseaza pe banda a doua si nu se mai dau de acolo. Pe configuratia actuala a dn2 ii poti tripla cu aceeasi nesimtire. Pe ceea ce propui tu se vor forma mai multe cozi. Din punct de vedere al sigurantei, sunt de acord ca ar fi un pas in directia corecta. Personal, propunerea ta m-ar face sa mai pierd 5-10 minute la 200km, ceea ce nu-mi place. Daca faci o calatorie de la Bucuresti la Roman vei constata ca e loc sa se largeasca la 2+2 in extra-urban pe multi km. E o chestiune de putinta, la urma urmei, si decat sa mai construiasca 2m de drum, probabil vor prefera sa ingusteze drumul plantand acele separatoare de sens.

    • daca sunt 2 benzi nu vor sta pe banda de langa ax. Acum stau pe DN2 asa pentru ca stii bine multi considera, pe buna dreptate, ca acea banda e de fapt banda corecta! Eu credca varianta cu 2+1 e f. buna, depasirile ar fi fara probleme si viteza medie ar fi buna. P.S. si eu merg des pe DN2 si imi fac cruce cand ajung la destinatie, drumul e f. periculos, dovada accidentele grave.

    • Cred ca nu s-a inteles, 2+1 inseamna ca banda 2 este doar pentru depasiri, nu ai voie sa mergi pe ea continuu. Daca te vede politia ca esti pe banda 2 nefacand depasire in momentul ala, iti iei amenda. Cel putin asta este in Bulgaria.

      • Domnilor Cornel și andu, banda de lângă axul drumului chiar este, în cazul DN2, singura bandă pe care se poate circula legal! Spațiul din dreapta constituie din punct de vedere legal acostament și există marcaje și indicatoare de revenire în bandă după intersecții și cele câteva secțiuni 2+2 reale. Paradoxal, pe acel spațiu poți opri legal, poți repara o pană sau prelua o persoană – dar trebuie să fi inconștient să faci pentru că așa cum știm cu toții, este folosit de facto ca o bandă de circulație. Raportat la traficul de pe DN2, regimul 1+1 ar însemna ambuteiaje uriașe, depășirea legală pe contrasens devenind extrem de dificilă.

        Dar acest practică este foarte periculoasă, pentru că „banda” e prea îngustă și nu mai există niciun spațiu de gardă, treci la zeci de centimetrii de garduri, elemente de beton ale lucrărilor de artă etc. cu o viteză de 100Km/h. Soluția pentru cineva care vrea să conducă defensiv și pe cât posibil în condiții legale e să folosească în general banda propriu zisă și să se retragă în mod excepțional pe acostament atunci când din spate vin vehicule permițându-le să devanseze, știind că faci o manevră la limita legii și cu mare atenție căci pe acostament poate să apară în mod neașteptat un obstacol. Dar în niciun caz nu vorbim de „nesimțire” a celor care folosesc banda de lângă axul drumului, nesimțire e indiferența CNADNR și a poliției care tolerează această desfășurare ilegală și periculoasă a traficului.

        Soluția propusă de autorul articolului este excelentă pentru că restaurează siguranța fără a compromite capacitatea de depășire și capacitatea de trafic a drumului – dar sunt îngrijorat totuși de comportamentul tipic românesc în apropierea strangulărilor de la două benzi la o bandă. Vezi de exemplu carnagiul care are loc pe Dealul Negru, tot într-o zonă 2+1. Deci e o soluție temporară, executată de așa natură încât să permită ulterior extinderea cu costuri minime la un drum expres 2+2 real.

  6. Articol bunisor, pe ici pe colo. Cat priveste DN2, acolo putem avea lejer multe portiuni de 2+2 combinte cu 2+1, ceea ce ar fi benefic pentru toti..

    • de acord cu 2+2 insa cine sa le faca, nu vezi ca astia sunt impotenti si nu fac nimic! Asa, cu bani putini, se face 2+1 si tot ar fi ceva. Dar nu imi fac sperante, nici asta nu sunt in stare!

  7. O solutie exceptionala prin efectul ei prezentata in maniera pedagogic-academica!

    Cum activam interesul pentru alegerea ei? Apelam la sociologi, psihologi, antropologi? Scriem in Constitutie, ca tot e tinta penetrarilor noastre?

    In 2008 am luat cu mine un functionar responsabil de la o primarie de municipiu intr-o vizita la VTI. Scepticismul inradacinat de ani pentru utilitatea giratoriului i-a fost spulberat de specialistii grupului pentru giratorii de la VTI. Dupa maxim 3 luni municipiul respectiv se umplea ca prin minune de giratorii, de bubuiau ziarele si faceau spume la gura ,,conducatorii auto”. Meritul, ca si ocarile, au fost atribuite Primarului, ulterior debarcat cu totul.

    • În România încă n-am văzut vreun giratoriu construit cum trebuie. Giratoriile românești nu au suficiente benzi la intrare și la ieșire; nu au diametrul suficient de mare; nu au unghiuri decente de racordare, astfel încât să poți totuși trece prin el cu 30 km/h; nu au semafoare la intrare sau pe inelul propriu-zis; nu au benzile în spirală ș.a.m.d.

      Giratoriul are avantajele lui incontestabile la trafic redus, dar tot giratoriul e și mama tuturor ambuteiajelor, în caz de trafic aglomerat și neadministrat. În România, orice neisprăvit face un cerc pe o planșă și zice că ăla e giratoriu.

      • asa e, giratoriile sufoca traficul. Cel mai bun exemplu- centura Bucuresti intre Chitila si Chiajna unde pe 8 km sunt 5 giratorii, doua dintre ele nefiind in proiectul initial, ci au fost bagate la presiunea primarilor care… deh, aduceau voturi.

      • Va contraziceti singur, daca diametrul e mare e imposibil sa ai un unghi cu care sa poti intra cu 30 km/h (ar trebui sa fie foarte mare, zeci de metri ceea ce e fezabil doar in afara localitatii, in camp). Daca e semafor la intrare nu mai e giratoriu, este rond sau orice altceva. In giratoriu prin definitie intrarea pe baza regulilor de prioritate, tocmai pentru ca e folosit acolo unde traficul nu are valori predictibile, deci nu e practica semforizarea clasica (iar cea inteligenta nu e fezabila). Iar numarul mare de benzi (mai mult de o banda peste numarul maxim de benzi ale intrarilor) are efect contrar, distanta fiind mica, mai ales daca sunt multe iesiri si nu cunosc intersectia, multi nu au timp sa schimbe banda si vor mai face o tura.

        • @nnm – căutați singur pe Google Maps niște ronduri, de exemplu cel dintre A50 și A38 de la Toyota, la vest de Derby sau cel de la Birstall, dintre A6 și A46 și estimați singur dacă se poate circula cu 30 km/h prin ele. Pentru România, ideea e că nu poți să vii pe două benzi cu 50 km/h, iar intrarea și ieșirea din rond să fie tot pe două benzi fiindcă ai să obții niște cozi kilometrice.

          Nu toate defectele enumerate se pot întâlni în toate giratoriile, iar termenul ”giratoriu” l-am folosit la modul generic, pentru orice configurație în inel, nu în sensul strict din legislație. Sensul strict din legislație pentru ”sens giratoriu” este de fapt un caz particular al unei configurații în inel.

        • @nnm – ideea că ”multi nu au timp sa schimbe banda si vor mai face o tura.” dovedește că n-ați văzut niciodată ronduri cu benzile în spirală. Aveți mai jos o animație într-un rond cu circulație pe dreapta, ca în România. Nu ai de ce să schimbi banda, te încadrezi de la început unde trebuie și te duce singură banda până la ieșirea dorită:

          https://www.youtube.com/watch?v=zG3ghj_nOwQ

          • Nici nu m-am referit la ele. La aceste giratorii benzile nu te duc la iesirea dorita, pentru ca nu citesc gandurile, prima banda merge pe prima iesire, a doua banda pe urmatoarea, dar la fiecare iesire se formeaza pe stanga o banda noua pentru cei care vor sa mearga spre urmatoarea iesire. Avantajul e ca intotdeauna schimbarea de banda se face pe banda nou formata deci fara risc de intersectare. Sunt foarte bune daca diametrul e suficient de mare si presemnalizarea este foarte clara. Mai au o particularitate, ca sa functioneze eficient toate iesirile trebuie sa aiba acelasi numar de benzi (daca e cazul se ingusteaza/largeste dupa). Probabil asta e motivul pentru care la noi nu sunt folosite. Plus ca necesita intretinerea constanta marcajelor, ceea ce nu e cazul la noi.

  8. Din pacate, se vede pe DN1 ce inseamna ingustarea de la 2 benzi la 1 banda pe sens. Ore intregi de stat in coloana. Pentru ca romanii sunt nesimtiti si depasesc coloana si vor sa se bage in fata. Deci nicio sansa.
    Pe E85 se circula la ‘mica intelegere’, in sensul ca daca se baga cineva pe contrasens, in depasire, cel care vine din sensul opus ar trebui sa se retraga putin pe acostament, ca sa incapa 3 masini practic.
    Problemele apar cand maretii soferi romani nu se inteleg, si anume intra in depasire din ambele sensuri, in acelasi timp. Caposi..

    • DN1 in nici un caz nu e „2+1”. DN1 are 2 benzi pana la Cormanic si apoi 1 banda prin sate fara centura cu treceri de pietoni si intersectii pana la Brasov. Tot traficul il inghesui pe aceasta banda folosita de pietoni si de traficul interior localitatii jumatate din drum.

      Pentru valorile de trafic de pe DN1 un „2+1” real pana in Brasov ar ajuta dar nu destul. Acolo iti trebuie ori autostrada ori trenuri care sa preia grosul de marfa si persoane mai ales in weekend/sezon, eventual un aeroport.

  9. Nu se vorbeste in articol despre comisionul care se poate incasa la o astfel de lucrare. Din ce inteleg, n-ar fi o investitie prea mare, deci si comisionul ar fi, in consecinta, mic.

  10. Intr-adevar, e solutia cea mai ieftina. Dar are mai multe minus-uri la noi: sunt multe tractoare si tot felul de trotinete care n-au ce cauta pe un drum european, pe portiunea cu o banda ce te faci? e85 trece prin orase, sate…ar trebui centuri, pasaje denivelate///

    • Chiar mori daca astepti doua minute (1-3 km) ca sa intri pe segmentul cu doua benzi? Cum spunea cineva mai sus exista in Bulgaria un astfel de drum si e incomparabil mai bine decat cu depasirile la mica intelegere. Se conduce mult mai relaxat cand nu exista stresul depasirilor pe contrasens, mai ales in conditii de drum aglomerat, ceea ce compenseaza din plin timpul „pierdut” (adica cele cateva minute). Iar daca „trotinetele” merg cu 90-100 km/h (in loc de 120-130 cu cat cred unii ca e normal) e pentru ca asta e viteza legala.

  11. I-am contactat in trecut pe cei de la CNAIR in legatura cu acest subiect. I-am intrebat daca au in plan sa implementeze 2+1 pe DN2 (E85) si pe DN28 (E583).
    Raspunsul CNAIR:
    <>

  12. Raspunsul CNAIR:

    Bună ziua,

    Circulația alternativă propusă pentru DN 28 nu reprezintă o soluție, participanții la trafic sunt obișnuiți cu modul de circulație de 1 banda pe sens plus acostament. Modificarea regimului de circulație ar putea genera accidente cu consecințe foarte grave. O soluție foarte buna ar fi crearea a cate 2 benzi de circulație pe sens separate fizic cu parapet de protecție, astfel încât fluxurile de circulație să nu se intersecteze. La nivel CNAIR se analizează această soluție care are implicații financiare mari, dar ar reduce foarte mult numărul accidentelor.

    • Cu alte cuvinte, soluția este prea ieftină, trebuie una mai scumpă…

      Pe de altă parte, așa cum spunea și cineva mai sus, în zona unde se va face trecerea de la două benzi la una singură se vor crea ambuteiaje și riscuri de accidente, pentru că viteziștii vor face eforturi să depășească pe porțiunea de două benzi și apoi se vor replia agresiv pe banda 1.

    • Traducerea raspunsului:

      Fie cat de rea solutia mea este mai buna ca a ta pentru ca ea imi aduce mie banii sifonati in traista si nu accidente „de imagine”.

      Traiasca Partidul si Maretul ei Conducator – Neinfricat Carmaci – pana ce da de draci!

  13. Este foarte buna ideea. Ar trebui sa se faca asta oricarui drum cu o banda pe sens din Romania.
    Va propun voua cititorilor sa faceti o petitie in acest sens pe situl ministerului transpoturilor mt.gov.ro , dureaza 1 minut. Poate in felul asta ii convingem sa ia in calcul aceste drumuri 2+1.

  14. Multi „ingineri” si statisticieni pe aici. Stiu ei din instinct ce functioneaza si ce nu, degeaba primesc o multime de argumente. Se pare ca s-au chinuit altii cu anii aa analizeze solutiile degeaba.

  15. Ideea este buna, numai ca nu o sa functioneze absolut deloc in Romania cu soferii actuali. Am sa va explic de ce: Dupa o banda pe sens si doua pe contrasens se schimba din nu stiu in nu stiu km si tot asa, numai ca suedezii respecat regulile cand indicatorul avertizeaza ca drumul se ingusteaza de la 2 la 1 banda. La capat de doua benzi vor fi accidente mari in Romania, deoarece romanii o sa forteze la maximum si o sa se acroseze. Fiecare sofer o sa accelereze de o sa sara acul kilometrajului cand se fac doua benzi ca sa depaseasca coloana ce merge cu 90/100km si o sa fie jale la capatul celor doua benzi unde va trebui sa reintre in banda si sa reduca viteza.

    • Nu subestimati natia romana.
      Ca sa vedeti ce poate ea – acum recent – am doua studii de caz

      Cazul 1:
      Vazut cu ochii mei la marea noastra:
      Unde a investit privatul si unde si curata tot el era curat, ingrijit – drag privirii omenesti.
      Unde era Premaria Sefa de local – mizerie si dezordine. Deh…

      Asadar daca vede romanasul ca se intampla ceva, mai greu sau mai usor, va face ceea ce trebe sa faca.

      Cazul 2:
      Vazut si auzit in zona fantinilor care incepura a picura din nou…
      Oameni gramada – o tanara a spus ca stau dansii si dansele pe marginea fantinilor ca ciorile pe gard si iexact asa era – dar Politia Rutiera avea mare grija de traficul de acolo, fie ca erai pieton fie ca erai calare pe cai-putere – Dar surpriza serii a fost, cand Politistul Sef – maiestru de ceremonii la o trecere de pietoni – a spus oamenilor care au stat si au asteptat respectuos sa dea el – si numai el – semnalul ca este posibila trecerea: „Va Multumesc!” Sa caz din picioare jos cand am auzit vorbele celea si zau ca nu lucrez si nici nu prea simpatizez cu ei si totusi atunci, in acel moment, interventia fu de mare glorie.Glorie eterna!

      Concluzii:
      Asadar se poate!
      Trebe incercat caci cine nu incearca nu are de unde sa reuseasca.
      Sa Incercam in Bucale, zic si io, si daca tine sa ne orientam asa, pas cu pas, presidential, cu mare atentie si bagare de seamna, pana la destinatia propusa.

      Zau, cine mai zice ca nu se poate???

      • Foarte de acord cu Titi, in sensul ca in Romania 2+1 n-o sa functioneze! Si am si vazut concret ca nu functioneaza pe dn2 saptamana trecuta. La Popas Sinesti exact la terminarea unei sectiuni de 2 benzi cand trebuia sa se revina la o banda, s-a produs accident. Cu 3 masini, si grav (era si o duba implicata).
        S-a blocat tot traficul care venea iesea vineri seara din Bucuresti spre provincie! efectiv o ora si ceva de stat si asteptat sa treci de locul accidentului (vreo 2-3 km) !!!
        2+1 in asa de aproape de capitala nu e o solutie! Mai ales pentru momentele de trafic de varf precum inainte de weekend si nu numai!
        Ideal ar fi extinderea acelei jumatati de banda de pe margine incat sa fie o banda intreaga, eventual si cu ceva de rezerva lateral. Dar cerem prea mult de la autoritatile noastre
        Mai usor pun niste popi intre benzi si fac acest 2+1 ordinar care mai mult strica treaba in cazul romanilor si a supraaglomererii din anumite perioade!
        Eu ma gandesc sa fac petitie sa scoata acea portiune de 2+1 dintre Bucuresti-Urziceni..

  16. Nu e mai bine sa se largeasca la 2 benzi pe sens pe portiuni unde este posibil acest lucru (si depasirea sa fie permisa doar unde sunt 2 benzi pe sens)? Cred ca e mai practic decat lanturi intre sensuri.

  17. In Albania sunt drumuri expres cu regim de viteza 90km/h si 110 km/h.Am fost pe doua astfel de drumuri (lungime: 60 km si 100 km) , au separatoare pe mijloc(pe unul erau de beton), 2 benzi pe sens si se circula foarte bine.
    Accidentele grave sunt la ciocniri frontale , cand te trezesti pe banda ta cu un alt autovehicul ce vine din sensul opus.
    Ca vor fi drumuri expres ,ca vor fi 2+1 cel mai important lucru este prezenta separatoare de sens, si daca se poate sa fie din beton,

  18. Buna ziua,

    Ma scuzati ca intervin si eu.

    Dupa cum s-a mai spus in Romania toata lumea se pricepe la footbal, masini si drumuri. Chiar si politicienii (inclusiv primarii) au realizat acest fapt si de-aia nu avem nici nationala de fotbal, nici drumuri, iar despre masini ce sa mai vorbim.

    Sistemul de 2+1 este folosit si in UK, este o faza premergatoare dublarii unui drum, cand traficul atinge valori mari, dar nu sufucient pentru o dublare. In UK nu se pun parapete despartitoare pentru sensuri, se practica dubla continua sau hasura intre sensuri, benzile sunt normale (3.65m) sau 3.50m, reduse.

    Parapetul tip WRSB (Wire Rope Safety Barrier), Brifen, BHP Flexfence, este un parapet usor, redirectional, care are 2 hibe. Prima, este foarte periculos pentru motociclisti, acestia pot fi „feliati” de catre cabluri. A doua, fiind usor si flexibil in cazul in care este lovit de catre un vehicul greu, acesta se deplaseaza foarte mult, vehiculele grele pot sa se balanseze cu pana la 2.5m pe contrasens, sageata la nivelul cablurilor ajunge pana la 1.5m la 110kmh. Cifrele acestea au fost determinate experimental, toate tipurile de parapete fiind omologate si testate la nivel de EU, si nu numai. Am vazut WRSB in UK si AU, cu preponderenta in AU, pe drumuri de clasa highway (cam ca si DN) cu 2 benzi pe sens, cand mediana este lata de 4.5m in UK si cu borduri de incadrare, respectiv 9m in AU, fara borduri si cu sant in zona mediana, in ambele cazuri zona mediana este inierbata.

    In EU pentru zona mediana se propune utilizarea parapetului CSB (Concrete Step Barrier) din beton armat, cu interblocare. Acest tip de parapet este redirectional (datorita formei), si fiind de beton are o durata de viata mare cu intretinere relativ mica (sustenabil). In foarte putine cazuri necesita inlocuire, interventiile in zona mediana sub trafic fiind de evitat datorita faptului ca sunt foarte periculoase si au un impact negativ asupra traficului in sine. Un alt avantaj este ca sunt prefabricate (relativ ieftin), dar pot fi si turnate in situ. Montarea si mutarea este rapida, pentru cele prefabricate, fiind din beton nu corodeaza ca urmare a utilizarii antiderapantelor pe baza de saruri si fiind grele nu pot fi nici furate. Un neajuns este ca trecerile peste mediana trebuie realizate utilizandparapetei foarte scumpe (mobile) sau alt tip de parapete.

    Despre giratii in general, sunt 2 tipuri: pentru fluidizarea traficului si pentru calmarea traficului. In functie de marime sunt: rotoare (cu diametrul circa 100m), normale (15-50m diametru), mini (3-5m diametru), pe 2 nivele si pe 3 nivele. Mai sunt si „hamburger” (cu insula taiata), gemene (2 mini apropiate) si intersectii inelare (Magic Roundabout).
    In Romania sunt preponderente cele de calmare, mai mult, o problema mare este absenta standardelor. In general un giratoriu de fluidizare are deverele (pantele transversale) 1/2 sau 2/3 spre interior, cele de calmare au spre exterior, dever negativ, pentru descurajarea vitezei. De ani de zile sunt in lucru standarde de intersectii care nu au dus nicaieri, se tot discuta si se dezbate care e mai bun, inteleg faptul ca vrem ceva „original”, cam ca si democratia si capitalismul. Am propus sa le ia pe cele din UK si sa le puna in oglinda, vin la pachet cu statistici complete despre accidente, software de calcul pentru trafic si semaforizare, etc. Cel mai bun standard de giratii este cel britanic a fost creat empiric in vreo 50 de ani. La fel sunt si intersectiile la nivel, despre cele separate (grade separated) se stie ca sunt cele mai performante si sigure din Europa si probabil din lume. Desigur, UK este relativ plata si poate acesta este motivul pentru care in general intersectiile sunt plate (sa se integreze in peisaj), dar si traficul este foarte dens si necesita intersectii fluide.

    Ultima, si probabil cea mai importanta constatare este nivelul de educatie rutiera, multi au venit cu apucaturi din DE, dau flash-uri cu farurile sa-i faci loc pentru ca el are AUDI sau BMW si tu ai un pricajit de Logan sau un Ford. Am patit-o in DE pe Autobahn, eram intr-o zona restrictionata, se lucra la autostrada, se circula bara la bara si un individ cu un Porsche imi da flash sa schimb banda sa treaca el, pentru ca avea o masina mai „tare”. La fel si in Romania, el vrea sa treaca, dar drumul n-are decat o banda, el a dat bani seriosi pe masina, si vrea un loc in fata ca de-aia a platit, i se pare normal, restul sunt „detalii” cu care nu-si bate capul.
    In UK daca cineva iti da flash inseamna ca iti cedeaza prioritatea, te lasa sa treci, nimeni nu te preseaza daca esti in banda 3, in mod normal trebuie sa-ti dai seama singur unde trebuie sa stai, de-aia ai facut scoala de soferi si ti-a explicat instructorul unde ti-e locul.

    Cam asta e, pacat ca noi doar comentam si nu asculta nimeni.

    • Mi se pare ca stiti prea multe si asta ar putea dauna unora…
      De aceea ei nu citesc si chiar daca citesc nu inteleg, si chiar daca li se explica, asa cum s-a intamplat mai sus, tot ca ei ramane…

      Personal am apreciat – multumiri.

    • @kangaroo – In UK (…) nimeni nu te preseaza daca esti in banda 3

      Unii te presează sau te depășesc pe banda 2 și reintră în scurt ca să-ți atragă atenția, chiar dacă mergeai cu 77 mph, când limita e de 70. Mi se întâmplă uneori să circul cu șoferi români care merg foarte dezordonat, așa că am ocazia să văd și reacțiile adverse. Dar când conduc eu, ajung repede la 110 mph așa că e mai safe cu alt șofer :)

      Ieri am făcut vreo 200 de mile cu un astfel de șofer, merge mereu în banda 3, dar cu roata din stânga pe linie sau chiar în banda 2. I-am atras atenția de vreo 3 ori, dar a fost inutil. Dar dacă în cele 5-6 cazuri când a fost depășit pe banda 2 i-ar fi amendat poliția pe amândoi, cum se întâmplă frecvent în Germania, ori ar fi învățat să meargă corect, ori ar fi rămas 2 ani fără permis.

      În UK nu se sancționează în practică nici tailgating (nepăstrarea distanței) deși există prevăzută o amendă de 100 de lire și 3 puncte de penalizare pentru asta. Astfel încât poți fi presat chiar fără niciun motiv, doar pentru că respectivul conduce agresiv.

  19. Descopăr cu uimire că sunt oameni cu bun simț pe această pagină (după comentariile postate), dar din păcate nu prea îi văd pe șosea.
    Atât timp cât cei care, din postura de reprezentanți ai autorității statului, nu aplică legea + nu impun respectarea cu punct și virgulă a legii, tolerând comportamentul celor care nu respectă absolut nimic din ce prevede regulamentul privind circulația pe drumurile publice, locuitorii acestei zone geografice se vor comporta în continuare așa cum o fac în prezent. Este incredibil modul cum conduc șoferii în țara asta, într-un mod aberant. Din păcate, educația acestora nu se poate face decât cu „biciul”.
    Le doresc celor care conduc fără respect față de legi, față de ceilalți șoferi sau pasageri, ca să îi aibă pe propriii copii pe drumurile publice în postura de conducători auto sau pasageri, iar ei să stea și să se întrebe în fiecare clipă dacă odrasla iubită a ajuns la destinație cu bine sau se află în cine știe ce situație îngrozitoare.

  20. Teoria e teorie, practica arata altceva.
    Este foarte periculoasa ideea cu benzile alternative. Noroc ca acel sector cu benzi alternative nu e foarte lung. Banuiesc ca inca vor sa testeze cum se merge. Cititi mai jos sa vedeti ce experienta am avut. Doua puncte, 1) si 2).

    Am circulat saptamana asta pe DN2, inclusiv pe sectorul unde s-au infiintat benzile alternative.
    1) Daca pe soseaua cu benzile neschimbate am circulat ok, in momentul in care am ajuns pe sectorul cu benzile alternative si se intra pe o banda, viteza de rulare se reducea la 70 – 80 km/h. Daca ai de ajuns in capatul celalalt al tarii, asa ca mine, nu ai cum sa mai circuli pe aceasta sosea. Cand se trecea pe doua benzi foarte multe masini accelerau la viteze foarte mari, periculoase, ca sa depaseasca pe cei mai lenti decat ei, care urmau din nou sa le incetineasca drumul la intrarea pe urmatorul sector de o banda. Din pacate foarte multi incercand sa depaseasca pe cei lenti, in final tot se mergea in coloana pe banda de depasiri, dupa cel ce era in fruntea coloanei de masini care faceau depasirile. In conditiile astea drumul devine mult mai periculos decat era.
    2) La un moment dat am intrat intr-un blocaj total. Pur si simplu se statea. Dar se statea. Ce se intamplase (am vazut mai apoi, dupa ce am reusit sa ajung cu viteza melcului la locul faptei): la intrarea de pe doua benzi la o banda, niste masini se busisera in incercarea probabil de a intra pe sectorul de o banda (daca esti pe banda de viteza, la un moment dat aceasta se termina si tb sa intri din nou pe banda de pe margine, daca te lasa ceilalti, si daca mai esti si intr-o coloana de masini care fac depasiri nici nu ai vizibilitate, te trezesti ca s-a terminat banda). Politie peste tot, care se chinuia sa deblocheze… masinile noastre nu aveau pur si simplu pe unde sa le depaseasca pe cele lovite, din cauza delimitatoarelor montate, ce delimitau banda unica. Daca ar fi fost o banda jumate, ar fi fost destul de usor sa treci pe langa. Daca se scot delimitatoarele, atunci nu mai e delimitata banda si se poate trece pe contrasens, tot nu e bine…
    Este un inceput de dezastru. Mi-e teama ca se vor pierde mult mai multe vieti decat inainte si mult mai multe masini se vor busi.
    Ar trebui sa circulati pe aceste noi sectoare implementate, si sa lasati pareri.
    Numai bine

    • Edit: Mi-e teama ca se vor pierde mult mai multe vieti decat inainte si mult mai multe masini se vor busi, in conditiile in care si viteza medie de rulare va scadea fata de solutia cu o banda jumate…

  21. Incepe sa se observe din ce in ce mai clar ca solutia DN2+1 pentru E85 (DN2) a fost o idee foarte gresita. Pe forumul Pe unde merg sint acomentarii care arata ca apar blocaje din cauza accidentelor.

    Din nefericire, cei care au sustinut-o cu tarie (Asociatia ProInfrastructura si Cristian Bogdan alias Cristi5) nu sint suficient de onesti incit sa recunoasca ca au gresit, ci propun reguli birocratice suplimentare, asemenea comunistilor care nu voiau sa recunoasca faptul ca sistemul este gresit si, in schimb, dadeau vina pe oameni ca nu se ridica la nivelul sistemului comunist:

    • Si sunt si alte comentarii care arata ca e mult mai sigur si confortabil de condus pe segmentul experimental de 2+1 decat era inainte, cu circulatia haotica pe acostament.

    • @Bogdan R drumul se comporta excelent, monitorizarea minut-cu-minut a traficului arata verde 97% din timp. A fost ceva nou cateva saptamani, dar ambuteiajele de 2-3h vineri si 3-4h duminica scad de la o saptamana la alta, probabil pt ca se foloseste mai bine A3, ceea ce e excelent pt siguranta circulatiei.

      http://bit.ly/2SBJCIX

      Chiar nu inteleg cum cateva minute pierdute in trafic de weekend se compara cu o viata de om. Sau 4 din 5 vieti, cate salveaza solutia 2+1 conform statisticii. In cazul asta nu am avut niciun deces timp de 6 luni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Bogdan
Cristian Bogdanhttps://www.kth.se/profile/cristi
Cristian Bogdan este Associate Professor si docent in Interactiunea Om-Calculator (HCI) la Institutul Regal Tehnic (KTH) din Stockholm, Suedia. A absolvit facultateaa de Calculatoare si Automatica din Timisoara, doctoratul la KTH si a fost post-doc la Universitatea Tehnica din Viena (TU Wien). Este membru in consiliul director al Asociatiei Pro Infrastructura.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro