vineri, aprilie 19, 2024

Renaşterea nucleară a Europei: răspunsuri incomode la o întrebare îngrijorătoare

Acum 25 de ani, în faţa unui dispensar medical de cartier muncitoresc, se formase total neobişnuit, un rând lung de câteva sute de locuitori, care înaintau incet spre o mică măsuţă aşezată direct pe trotuarul din faţa dispensarului. Nerăbdător, în rând se amestecase şi un puşti de 6 ani, curios să-şi primească cele două drajeuri fermecate, fără de care nu ar fi putut învăţa să citească niciodată şi deci nu ar mai fi putut merge la şcoală în toamna acelui an… Asta a fost strategia cu care în 1986 părinţii mei m-au păcălit să imi doresc enorm cele două pastile de iod care, sper eu astăzi, ar fi ajutat la eliminarea efectelor radierii după explozia de la Cernobâl.

Un sfert de secol mai târziu, renaşterea nucleară europeană este un curent care denotă tendinţa de a resprijini politic şi financiar producţia de energie nucleară. Ca în orice ciclitate, energia nucleară tocmai ieşise de sub valul de antipatie post-Cernobâl şi se pregătea de o revenire bine-meritată. Economiile emergente energofage, accesul facil la capitaluri şi scumpirea constantă a energiilor fosile declanşau o cursă nucleară fără precedent: la nivel global, 15% din disponibilul energetic al omenirii este format din energie nucleară. Singurul continent fără reactoare – dar cu mari depozite de uraniu – este Australia.

Astfel, cu câteva excepţii, tentaţia statelor de a-şi produce singure energie construind reactoare nucleare este irezistibilă: SUA îşi asigură astfel 20% din energie, procent similar cu cel românesc, Germania trece de 25%, Elveţia şi Suedia depăşesc 35% iar francezii mizează totul pe nuclear şi îşi asigură procentul record de 75% din necesarul energetic.

Prin intermediul companiei de stat Areva, francezii şi-au instituit în timp un rol nuclear major nu numai în Europa, ci, prin alianţe strategice, şi în SUA, India, China şi – surpriză – chiar şi în Libia, însă aici sub pretextul furnizării unor soluţii de desalinizare a apei. De altfel, compania este prezentă în toate industriile legate de energia nucleară: extracţia de uraniu, îmbogăţirea chimică, construirea reactoarelor, procesarea şi depozitarea deşeurilor nucleare. Pur şi simplu, miza nucleară a companiei Areva a fost mare dintotdeauna: pentru francezi, Europa va fi nucleară sau nu va fi deloc.

În acest context, provocarea cea mai dură nu este fiabilitatea reactoarelor şi nici rezistenţa lor la cutremure sau depozitarea deşeurilor. Este opinia publică. În Germania au loc anual uriaşe proteste anti-nucleare încă din anii 70, cu lanţuri umane de protestatari care se unesc nu în faţa vreunei primării, ci între oraşe. Acestea s-au intensificat semnificativ după incidentul Cernobâl. În 2010, un astfel de lanţ uman s-a întins peste 120 km, intre centralele nucleare de la Krummel (unde a avut loc un incident  tehnic în 2009) şi Brunsbuttel (azi închisă). Tactic-electoral, după evenimentul de la Fukushima, cancelaria Merkel a declarat că renunţă, cel puţin pentru o vreme, la politica pro-nucleară.

Tot pentru a mai calma sentimentul anti-nuclear, oficialii uniunii au decis supunerea tuturor reactoarelor din UE la teste de stres. Scandalul s-a aprins imediat: statele vor sa-şi administreze singure testele de stres şi nu sunt de acord să cedeze controlul către Bruxelles. În plus, unele voci diplomatice acuză faptul că criteriile testelor au o mare doză de favoritism pentru tehnologia franceză, mai nouă şi larg răspândită în vest.

Cel mai probabil, întreg demersul este inutil din moment ce în toată Europa sunt împrăştiate 195 reactoare dintre care doar 146 se află între graniţele UE.

Recentul sondaj Gallup post-Fukushima 1 sugerează mai curând o scindare de opinii la nivel mondial. Atât susţinătorii cât şi opozanţii au crescut cantitativ, pe baza nehotărâţilor care s-au decis după evenimente. Realitatea este că nimeni nu doreşte să  admită ce ştie despre alternativele la energia nucleară: resursele fosile comportă mai puţine riscuri, însă generează cea mai poluantă formă de energie; energia eoliană are un impact în mediul-gazdă şi dezavantajul încărcării neuniforme în reţea; energia foto-voltaică e bună pentru încălzit o pensiune, dar este total inadecvată, de exemplu, unui combinat de producţie de aluminiu, iar hidroenergia are un potenţial constant în faţa creşterii continue a nevoii de energie a Europei.

O singură întrebare stânjenitoare pentru consumatori nu apare în sondajul Gallup. În ciuda fisurilor din reactoare, riscurilor de contaminare, temerilor, panicii, şi speranţelor multora dintre noi, răspunsul crud la întrebarea dacă nu se poate fără energie nucleară în Europa este pur şi simplu negativ.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

      • Raspunsul la problema energiei nucleare exista dar nu s-a investit suficient in el: REACTOARELE DE FUZIUNE NUCLEARA.In momentul de fata exista o cursa accelerata de dezvoltare a unor centrale bazate pe fuziune nucleara, ele sunt in principal tot in Franta dar deocamdata, investitorii nu au fost chemati sa bage banii, Dumnezeu stie de ce…

        • Cu energia din fuziune nucleara lucrurile sunt mult mai simple: pur si simplu nu se poate.. oricum, nu la noi pe pamant !

          • Nu exista „nu se poate”, in primul rand.In al doilea rand au mai fost si altii care au zis ca nu se poate zbura sau ca pamantul este plat.Nu mai mi-aduc aminte exact cine sau cand…da si tu un search pe goagal.

  1. Sint pro-nuclear, orice vor germanii. Daca nu vor ei, sa facem noi reactoarele 23 de la Cernavoda plus inca 2 centrale nucleare si sa le vindem energie. Scump.

    • Iar germanii vor cumpara energie de la tine sa construiasca masini pe care le vor vinde romanilor. Avantajul lor e ca vor avea o tara curata, iar tu o Romanie si asa mizerabila dar care va avea in plus mai multe deseuri radioactive. Cine va fi mai castigat ?
      Apoi daca necesarul germanilor e doar de 25 % din nuclear, stai linistit ca nu vor cumpara energia ta scumpa, o vor lua de la francezi mult mai ieftina.

      • Daca germanii ar face asta e ca si in cazul organizatiei britanice care a venit sa protesteze impotriva eutanasierii cainilor. Sustineau sus si tare ca este inuman si imoral. Intrebati daca in Londra exista caini vagabonti au raspuns ca nu, asa ceva este prea periculos si multi oameni ar fi muscati.

  2. 75% din energia proprie este nucleară. La francezi. În contextul ăsta, oricâte argumente şi pseudoargumente ar aduce Greenpeace şi alte mişcări autointitulate „verzi”, e folclor şi atât. Şi nu cred că fluturarea spectrului Cernobâl-ului este cel mai fericit argument „contra”.

  3. E clar că energia nucleară devine factor stabilizator, împotriva şantajului ideologic şi geopolitic bazat pe hidrocarburi. De altfel, momentul este propice identificării agenţilor de influenţă ruşi. Cu cît mai verboşi activiştii ecologari, cu atît mai translucid sprijinul rus. Ar fi păcat să nu folosim ocazia pentru un deuteronom al pariei stîngiste.

    O spun ca unul ce s-ar putea să inhaleze chiar în aceste momente, niţel iod cu niscai cesiu radioactiv.

    • Felicitari!
      Dupa 20 de ani de la caderea comunismului,nivelul tau intelectual este”cine nu e cu noi e impotriva noastra”e „imperialist”e „platit de rusi”!
      Ei uite ce sunt unii (majoritatea dintre ecologistii) care cred ca ar trebui sa lasam pentru urmasii nostri o lume curata fara deseuri radioactive etc.etc!

      • Asa bai Levi, si care-i pana la urma argumentul tau?
        Eu pot sa-ti uploadez o poza cu nivelul de radiatii din Romania in caz ca mai poostezi aici..

        PS: aidi pa..

      • Deh, mey levi, ceva-ceva adevar tot este in ce spune MD, mai ales ca el vorbeste nu de toti cei cu inclinatii spre ecologie, ci de agentii de influenta, cei implantati in trecut de KGB in partidele politice noi, singurele mai permeabile.

        Iar deseurile alea radioactive … de unde apar ele? Din spatiu? nooooo, din minereurile inca mai radioactive, extrase din sol, de pe Terra. Nu cream deci radioactivitate, ci o amplasam prost. dar asta se poate corecta, zic eu. Nu inseamna insa ca trebuie renuntat ca, in paralel, sa cautam alternative si sa le perfectionam.

      • A, păi nu e nevoie ca toţi să fie agenţi ruşi. Doar cîţiva. Propagandiştii totalitarişti ştiu să exploateze pe şest şi elanul salvatorilor sinceri de balene. Ei se numesc în jargon idioţi utili.

      • Sunt un ecologist convins, si totusi sunt 100% pentru dezvoltarea industriei nucleare, deoarece consider ca avantajele energiei nucleare depasesc cu mult dezavantajele.

        La nivel politic, ma consider de dreapta, in special pe partea de politici economice si sociale. Dar nu as vota de exemplu cu dreapta americana, pentru ca este anti-stiinta, si in plus a produs in ultimii ani niste politicieni penibili.

        Singura alternativa si mai buna pe total decat energia nucleara ar fi energia hidro. Dar din pacate, acolo deja s-a cam construit tot ce se putea construi in materie de centrale, si nevoia noastra de energie continua sa creasca.

        Solara si eoliana nu prea poti avea mai mult de 10%, pentru ca merg doar cand e vant sau lumina. Daca vrei sa faci un sistem de acumulatori, costurile devin deja prohibitive.

        Cu combustibili fosili, poluarea e enorma, rezulta gaze ce contribuie la efectul de sera, si resursele sunt limitate.

        Hai sa privim altfel, in urma accidentului de la Chernobyl numarul de decese cauzate direct a fost de aproximativ 50 (cincizeci). Se mai estimeaza in jur de 9000 de decese cauzate de accident, daca ii credem pe IAEA si WHO, sau intre 30.000 si 60.000, daca ii credem pe ecologistii germani.

        Hai sa consideram ca adevarul e undeva la mijloc, sa zicem intre 20.000 si 30.000.

        In urma accidentelor de avion in ultimii 25 de ani au murit peste 22.000 de persoane. Deci numarul de decese cauzate de accidentele aviatice este comparabil cu cel al victimelor estimate pentru accidentul de la Chernobyl, si in plus avioanele sunt si ele un factor de poluare.

        Totusi eu nu am auzit pe nimeni care sa propuna renuntarea la zborul cu avionul. Iar asta cu lasatul unei lumi curate pentru urmasii nostri, de asemenea nu prea are nicio legatura cu realitatea.

        Chernobyl-ul a eliberat o cantitate de radiatie egala cu doar 12% din radiatia naturala la care sunt expusi europenii intr-un an, sau doar 0.5% din radiatia naturala pe 25 de ani in Europa.

        Iar deseurile rezultate in urma producerii de energie nucleara, nu prea polueaza nimic. Trebuie doar ingropate, si asta e. Asta daca nu cumva se doreste reutilizarea lor, pentru ca in momentul de fata numai vreo 2% din cantitatea de uraniu introdusa in reactoare este consumata efectiv, asa ca e foarte posibil ca aceste deseuri sa fie refolosite cand costurile cu extragerea din zacamintele naturale vor deveni mai mari decat costurile de reprocesare a deseurilor.

        Daca nu-ti place ideea cu ingropatul deseurilor, trebuie sa te gandesti ce s-ar fi intamplat daca nu existau centrale nucleare: uraniul ar fi ramas ingropat in pamant, in zacaminte. Deci este cam acelasi lucru.

        Ca idee, sa zicem ca stai la curte, si ai un teren de 400 metri patrati. Daca te apuci sa excavezi tot pamantul pe o adancime de un metru, vei gasi in pamantul excavat un kilogram de uraniu, plus inca vreo 3 kilograme din alte substante radioactive. Aceste 4 kilograme echivaleaza ca periculozitate 50mg de plutoniu.

        Dupa utilizarea unui kilogram de uraniu intr-o centrala nucleara apar 4mg de plutoniu. In plus, dintr-un kilogram de uraniu se produce suficienta energie pentru a acoperi consumul unei gospodarii pe 4 ani.

        Deci in vreo 50 de ani de utilizat energie electrica numai din surse nucleare intr-o gospodarie, abia s-ar produce deseuri de plutoniu echivalente cu ce substante radioactive exista deja natural in stratul de pamant de un metru din gospodarie. Chiar daca ar veni cineva si ar ingropa acest plutoniu in curtea ta, pe principiul poluatorul plateste, efectele ar fi nesemnificative.

        In ceea ce priveste toxicitatea, in pamant gasesti cantitati mari de poloniu si radiu, care sunt la fel de toxice sau chiar mai toxice decat plutoniul.

        Deci nu, nici argumentul cu deseurile nu ma convinge.

        Daca nu ne uitam deloc la costuri, da, putem gasi oricand alternative mai putin poluante. Dar in final ajungem la o problema de etica.

        Daca incercam sa eliminam poluarea cu orice cost, acel cost se va regasi in cele din urma undeva.

        Sa presupunem ca ar exista o alternativa la energia nucleara, complet nepoluanta, dar energia obtinuta ar fi de doua ori mai scumpa.

        Acest cost dublu care ar trebuie platit pentru a elimina complet poluarea, inseamna ca vor exista mai putini bani disponibili pentru alte proiecte, cum ar fi un sistem medical mai performant.

        Deci probabil vor fi mai putini bolnavi/decese datorate poluarii, dar mai multe decese datorate unui sistem medical mai putin performant.

        In cele din urma, trebuie cantarite intodeauna costurile in comparatie cu beneficiile, si decis in consecinta.

        Daca banii cheltuiti pentru eliminarea completa a poluarii nu ar putea fi folositi mai eficient in alta parte, este ok sa eliminam complet poluarea. Altfel trebuie sa ajungem la o balanta, si sa eliminam poluarea numai in masura in care are sens din punct de vedere economic si social.

        tl;dr: si ecologia trebuie facut cu cap, pe baza unor analize obiective, nu pe baza sentimentelor.

        • Vlad, mai sunt si alte surse, practic neepuizabile si neifluentate climatic, dar randamentul e inca nemultumitor. De exemplu energia geotermica, bioenergia, energia mareelor, jet-stream.
          Si, crede-ma, nu esti ecologist! Un ecologist pune problema altfel, anume consumul nostru nu trebuie sa creasca ci sa se adapteze la existent: sa folosim coasa la tuns iarba si sa nu mai inventam si rasnita de piper cu motor in patru timpi. Inlocuirea becului lui Edison e deja un obiectiv definit, chiar daca lampile cu halogen sau LED-uri nu sunt atat de placute.
          Insa si ecologistii au probleme. Cea mai interesanta pe care o cunosc e aceea ca productia mondiala de metan e realizata in cea mai mare proportie de vaci. Si nu prea au cum sa-i oblige pe fermieri sa-si reduca septelul.

        • Bravo, Vlad (23:49)! Sunt bucuros să aflu că există şi ecologişti realişti.
          Aşa e. Dacă e să comparăm date similare, proporţional, mor mai puţini oameni afectaţi de radioactivitatea din centralele nucleare, decît cei morţi de aceeaşi radioactivitate, dar generată de centralele pe cărbune. (bolile respiratorii sunt başca). Pentru cei care au deschis mai tîrziu ecologicele lor gazete verzi, cenuşile de cărbune fosil conţin radiu. Radiul este radioactiv.

          Ecologiştii nevrotici ar fi în stare să învinuiască guverne şi pentru vînturile solare provocate de reacţia din „Centrala” cu fuziune nucleară.

  4. Sunt si voi ramane pro-nuclear, pentru ca cel putin pana cand ITER-ul (construit cu efort international tot in Franta la Cadarache) va demonstra fezabilitatea fuziunii D-T centralele nucleare clasice reprezinta singura solutie.

    Din pacate este si cea mai „neiertatoare”, asa ca viitoarele centrale trebuie construite fara dorinta de a face economie…altfel consecintele sunt relativ previzibile si cu un impact destul de mare.

    Ca o paranteza, fobia legata de radiatii este exagerata ca intotdeauna de media. Cautati „linear no-threshold model” tipul de model matematic pe baza caruia se estimeaza efectele expunerii la radiatii sub 100mSV.

    Este interesant de urmarit si un documentar din 2006 de la BBC – Horizon – „Nuclear Nightmares”.

  5. Eu aveam 16 ani la cernobil.
    Nu vreau sa-mi cresc copilul in mazga nucleara , nu ma intereseaza kk economice pardon statistice,am vazut un baiat de varsta mea cu leucemie datorita …..cerno-muma-sa..
    2 bani nu dau pe nimic in afara de o viara curata in aer curat si voi cu nuclearele mutati-va frate unde va vrea cineva ,ca pe terra nu va vrea nime.Nici un om decent nu vrea asa ceva acolo unde doarme el ,procreeaza,naste pui vii sau ar vrea doar un pahar cu lapte de la o vaca.

    • dar sa te plimbi cu masina, sa stai toata ziua la calculator si la tv sa ai iphone si o carca de alte gadgeturi sa ai caldura iarna si sa manaci bine vrei. Ei afla ca toata astea nu se fac cu aer si ca e mai probabil sa mori din cauza lucrurilor mentionate mai devreme decat din cauza unei centrale nucleare

    • un singur caz de leucemie? stii tu sigur ca fix cernobilul a fost de vina?

      esti sigur ca nu esti victima isteriei in masa?

      mai informeaza-te. siguranta ta ma face sa fiu foarte sceptic la cele spuse de tine.

  6. Problema este extrem de complicata, neelucidata inca.
    In momentul producerii accidentului de la Cernobil (echipata cu blocuri energetice de cate 1000 Mw), domnul Konstantinov, reprezenta URSS in Agentia pebtru energie nucleara de la Viena, fiind seful departamentului de ‘securitate nucleara’.
    Cu o luna inaintea accidentului, domnul Konstantinov scria, in revista prestigioasa a Agentiei, ca ‘filiera nucleara existenta la Cernobal si in altele din acea parte a URSS (cea de la Ignalino era echipata cu blocuri imense, de cate 1400 Mw)’ este atat de sigura incat asemenea centrale pot fi instalete chiar in mijlocul marilor orase.
    Dupa epuizarea duratei de viata a unei centrale nuclearo-electrice, aceasta trebue sa fie oprita si decontaminata radioactiv, operatie extrem de complicata, foarte costisitoare si care necesita mult timp.
    Depozitarea definitiva a deseurilor nucleare puternic radioactive nu are inca o solutie unanim acceptata, in privinta protectiei, mediului, in situtii exceptionale, multi dintre cei aflati in contrversa pe aceasta tema vrand sa nu lase o mostenire ucigatoare generatiilor de peste zeci si sute de ani.
    Centralele nucleare necesita investitii si durate de executie foarte mari, nu polueaza ‘curent’ dar comporta riscul unor accidente catastrofale (defecte ascunse, eroare umana -cazul de la Harisburg/TMI, SUA).
    Centralele electrice clasice (pe combustibil conventionel -carbune, pacura, gaz), necessita investitii mult mai mici si durate de executie considerabil mai mici, polueaza ‘curent’ (efectul de sera, ploaia acida, etc.), nu produc catastrofe cu consecinte extrem de grava asupra populatiei si asupra personalului de axploatare.
    Francezii au adoptat solutia ‘nucleara’ fiindca sunt practic toatal lipsiti de rezerve de combustibili clasici.
    Dupa criza majora din 1973 cand, brusc, a cescut costul unui baril de petrol, de la 1,7 la 37 $/ baril, francezii au cumparat imediat licenta pentru reactorul nuclear de la firma americana Westinghouse, au imprumutat bani de la Banca Mondiala si s-au lansat intr-un program nuclear imens, ajungand azi ca aproape 80% din energia electrica sa fie produsa in centrale nucleare. Mute dintre acestea sunt deja la limita ‘de proiect’, a duratei de viata.
    Dupa Cernobal, unele tari au interzis CNE, altele le-au mentinut in functiune pe cele existente din cauza costului enorm pe care il comporta domeniul energetic (investitiile) – inlocuire cu centrale clasice, precum si din cauza mentinerii la un nivel foarte ridicat al costului petrolului, precum si cauza incertitudinii unor surse de aprovizionare – lumea araba, Iran. etc.).
    Solutiile alternative (en. regenerabila) nu pot acoperi marile consumuri de energie electrica, sunt ca ‘o floare la ureche’.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Lucian Vanatoriu
Lucian Vanatoriu
Consultant responsabil de sectorul serviciilor financiare pentru o companie specializată de headhunting. Pasionat de macroeconomie şi de economia comportamentală, admirator al keynesianismului şi al reflexivităţii economice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro