joi, martie 28, 2024

VIDEO Profesorul Stefan Vlaston, presedintele asociatiei EDU CER, a discutat online cu cititorii Contributors.ro despre noua lege a educatiei nationale

Validarea de catre Curtea Constitutionala a legii educatiei in forma pentru care guvernul si-a asumat raspunderea a fost salutata de Presedintele Romaniei ca  semnalul de final al unei batalii politice.  Insa depasirea acestei faze poate fi cel mult un inceput de drum  pentru un act normativ care propune schimbari radicale in invatamantul romanesc.

In ce masura astfel de schimbari  sunt benefice,  pot fi aplicate si ce sanse sunt ca ele sa produca efectele asteptate intr-un termen previzibil? Cum va afecteaza ca parinte sau angajat in sistemul public de invatamant?

Profesorul Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei Edu-Cer,  a raspuns intrebarilor cititorilor .

Vezi aici principalele schimbari aduse de noua lege a educatiei.

Folositi formularul de comentarii pentru a pune intrebari si pentru a urmari discutia cu presedintele Edu-Cer.

Distribuie acest articol

106 COMENTARII

  1. 1) Cum interpretezi articolul 295 (4) din varianta asumata? – cu nepotismele.

    M-a intrebat cineva pe blog si i-am raspuns asa:

    Legea intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea in monitorul oficial.

    In acel moment persoanele care ocupa functii de conducere in universitati si au in subordine persoane in relatii de rudenie isi inceteaza mandatul. Asa spune legea.

    Gresesc sau nu?

    • Legea spune ca nu pot functiona in acelasi colectiv rude pana la gr. III sau soti sotii. La 30 de zile de la publicare, daca o persoana e sef de catedra. de ex., rudele sale pleaca din catedra. Daca este decan, rudele pleaca din facultate. s.a.m.d.

      • Raspunsul Dvs d-le Vlaston nu prea e in regula. Nu putem citi doar (4) din lege. Trebuie sa vedem ce se intampla daca nu se respecta (4). Iata ce zice (5):
        (5) Încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) duce la invalidarea concursului şi la
        penalizarea celor vinovaţi pe baza metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
        Si (1) ca sa fim lamuriti:
        (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi
        stabilită prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
        Sportului la propunerea CNATDCU.
        Deci e cam vorba despre concursurile care au loc de acum incolo. Pentru ca altfel cum interpretam? Ok, nu a respectat punctul 4 si nu si-a dat demisia. Ma uit la 5 ce se intampla. 5 ma trimite la 1…1 care nu exista.
        Deci juridic vorbind cred ca pana la alegerile de peste un an nu e obligat nimeni sa-si dea demisia.
        Din pacate cam asta e situatia reala….

      • Daca acestea sunt prevederile legii, le consider dure spre foarte dure.
        Cunosc foarte multi fosti colegi de facultate care au absolvit aceeasi sectie (de exemplu Automatizari si Calculatoare sau Fizica), s-au casatorit si timp de 25 de ani au urmat aceeasi cariera profesionala: cercetare si apoi invatamint. Avand aceeasi specialitate era normal ca si facultatea si catedra unde predau sa fie aceeasi. Si, profesional vorbind, chiar sunt valorosi amandoi.
        Acum, conform acestei legi va trebui ca unul dintre ei sa plece din facultate.
        Inteleg motivatia legii dar, omeneste vorbind, pentru unul dintre ei cel putin, mi se pare nedrept ceea ce li se intampla.

  2. Dumneata , ce competente ai ca sa pui la indoiala competentele d-lui Vlaston.”Doar un profesor de liceu” care a fost si directorul unei institutii scolare nu are dreptul sa faca comentarii. Declina-ti identitatea sa vedem daca ai lucrat in locurile unde afirmi ca d-l Vlaston nu a muncit sau pe care nu le cunoaste si sa judecam ce competente ai dumneata.In modul in care ai pus problema dumneata esti cel care esti „orbit propagandistic”. Imi este mila de dumneata , biet neputincios.

  3. Religia în școli? Cum rămâne cu asta?
    Art. 7 spune că este interzis prozelitismul religios. Redau aici comentariul unui alt hotnews-uist (dacă-mi este permis termenul), care se întreabă dacă icoanele și orele de religie sunt incluse sau nu în această speță?

    Pe lângă interpretarea legii, care este părerea personală?

    • Religia este prezenta, ca oferta, dar nu este obligatoriu de urmat. Asa este si acum. Elevii (sau parintii), care decid sa nu participe la orele de religie, pot s-o faca. Mediile vor fi incheiate cu o disciplina mai putin.

      • Singura problema este ca de fapt scolile nu ofera alternative la ora de religie. Asadar daca iti scoti copilul de la religie risti sa sprijine peretii scolii, sau mai rau sa se plimbe hai hui prin parcuri.

          • Nu stiu cat de optionala e, atata timp cat trebuie sa iti exprimi optiunea daca nu vrei sa o faci, nu daca vrei. Este o abordare lipsita de onestitate, dupa parerea mea.

            In plus, simplul fapt ca cei care participa la ora de religie au o medie in plus (care, de multe ori, e una buna), fapt care ii pune in dezavantaj pe cei care nu participa la respectiva ora. Pentru ca pentru timpul petrecut in cabinetul de informatica sau la ora de sport nu se dau note.

            Nici nu mai intru in discutia care pune sub semnul intrebarii intreg conceptul de predare confesionala a unei religii in scolile publice ale unui stat laic.

          • Este lipsit de logica ceea ce spui. Si de fapt ai inceput cu un adevar. Optional inseamna sa faci o alegere. Ce este asa de greu de inteles? Ai lipsit de larele de logica?

  4. Cred personal ca e o graba in a comenta legea in ansamblul ei. Cel mai bine ar fi (desi e cam tirziu, dupa promulgare) o discutie articol cu articol sa vedem ce nu spune sau nu reglementeaza.
    De multi ani ma intreb cui foloseste o lege. Sau ce ascunde ea.
    Am sa pornesc cu decretul lege… din 90 sau Mica Constitutie, care a zis initial ca Adunarea Constituanta e pentru 9 luni dar un pic mai incolo a ajuns la 18 luni si asa am ajuns la alegeri dupa peste 2 ani. Despre limitarea numarului de mandate nu mai vorbim…..
    Trecem la legea din 94 sau 95 care a scos supraimpozitarea veniturilor de la al 2-lea job. Nu pentru noi a fost, ci pentru ei, membri in AGA si CA.
    Sarim la legea cotei unice, care iar n-a fost pentru noi, ci pentru ei, care aveau salarii ce sareau de 60 milioane si trebuiau sa dea impozit 40%. Ne-au imbrobodit pe noi cu citeva sute de mii, 1 milion, iar ei s-au ales cu minim 10-15 milioane in plus. SI la imbrobodire au contribuit toti formstorii de pe sticla: CTP, Cristoiu, Ionut Popescu Rosca-Stanescu si prietenul lui..
    Sistemul de invatamint s-a degradat continuu, dar aceasta nu numai in Ro. Daca se urmareste politica atent si in alte parti exista dezbateri de genul asta in multe tari (abandonul scolar, programa neadecvata, sistemul de note).
    Pe masura ce au trecut anii meditatiile au atins cote incredibile, promovabilitatea a depasit 100%, iar nota 10 ceva banal.
    In plus incompetenta este politica de stat. SI asta nu numai in Ro. Ea pare mai grava pentru ca nivelul de viata este asa jos. Dar daca te uiti atent vezi ca aceeasi chestie cu descurcatul si invirtitul a ramas mostenire de la sistemul comunist.
    Iar o reforma in invatamint incepe azi, iar roadele le culegi peste minim 10-12 ani. Poate mai mult.
    Iar o lege trebuie sa fie transpartinica.
    Si in treacat fie spus, noi vom comenta o lege. Cime tine cont de ce spunem noi?
    Pentru ca avem un premier numit si care a cerut validarea, dar care validare n-a fost discutata niciodata.
    AVem o asumare de raspundere pe o lege cu o motiune de cenzura niciodata discutata. Ba chiar dupa semnarea motiunii, dupa un numar de zile retragerea semnaturii.
    Legi adoptate cu numaratoare a la Pristanda, dar fiindca si ei au facut-o nimeni nu pateste nimic.
    Scara valorilor de care vorbea asa de frumos in 22 dec 1989 Eduard Vicror Gugui (mai exista undeva inregistrarea?) a ramas o poveste la fel ca Povestea Porcului a lui Creanga.
    In timp ce averile alesilor cresc ca Fat-Frumosul din poveste, intr-o zi cit intr-un an.

    • Cu scuzele necesare adresate domnului Vlaston pentru intruziune si… opinie.

      Orice lege noua este binevenita. Orice lege noua, buna sau rea, este folositoare. Legea noua mentine starea de veghe a societatii, pune la lucru intelectul natiunii (sic!). De la pastorul izolat prin munti si pina la membrii guvernului, toti cetatenii tarii isi vor reactiva neuronii pentru a descoperi metodele prin care se poate ocoli legea. Faptul ca pentru unii este o posibila infractiune iar pentru ceilalti se numeste ordonanta de urgenta (sau imunitate) nu are prea mare importanta. Importanta este efervescenta creatoare generata.
      In rest… Cosbuc si ale sale doua celebre versuri (Moartea lui Fulger, in cazul in care ati trecut prin scoala fara a beneficia de vreo noua lege)

  5. Buna ziua domnule Vlaston
    1.Credeti ca aceasta lege este buna?
    2.Am doi copii mici.As vrea sa stiu daca in invatamantul preuniversitar s-a schimbat ceva.Si daca s-a schimbat e de bine sau de rau?

  6. Am doua intrebari:

    >> De ce nu alegem modelul pragmatic de admitere la universitati si liceu?
    Adica examen pe discipline.Vrei medicina atunci fizica si biologia etc trebuie sa le stii de nota 10 , Vrei inginerie atunci fizica si matematica trebuie as le stii de 10
    Acum daca esti bun la desen obtii medii mari
    Cea ce avem acum si vom avea si dupa noua lege e apa de ploaie sprijin pt furt
    >> In alte tari invatamintul este obligatoriu in limba nationala in romania nu

    • Ce garantie avem ca examenele de admitere n-ar fi trucate? Totul este o chestiune de cerere si oferta dar si de calitate. Acum, (prea tarziu), ARACIS controleaza daca nr. de locuri oferite concorda cu resursele umane si materiale ale univ.

      La liceu legea prevede o proba de admitere.

  7. Mult succes cu implementare legii!

    Ce masuri aveti in vedere pentru cointeresarea conducerilor, sindicatelor si profesorilor in aplicarea legii?

    • Finantarea urmeaza elevul, dar si descentralizarea si depolitizarea ar duce, in principiu cel putin, la eficienta si pragmatism. Epoca „romantica” a trecut si la noi. Parintii si elevii vor solicita o scoala care sa le asigure insertia in piata muncii. Cum este in multe alte tari.

  8. Buna ziua,

    Domnule Vlaston, modificarile la legea educatiei se pare ca sunt centrate in special pe o flexibilizare a invatamantului insa sunt directionate din nou spre invatamantul gimnazial desi ele par a fi perfect aplicabile si pentru invatamantul superior.

    Aceasta directionare indica fie un lobby important al reprezentantilor invatamantului gimnazial fie un dezinteres al reprezentantilor invatamantului superior. De accea intrebarea mea este legata de modificarile din invatamantul superior.

    Au fost foarte putine referire la evaluarile calitative cu auditori internationali. Va exista obligatia publicitatii rapoartelor de audit?

    • Nu este adevarat. Cele mai dure prevederi sunt pentru superior. Si revolutionare. Se incearca asanarea acestui sector al educatiei. Ministrul Funeriu are un avantaj. Mare. Nu este prizonierul grupurilor de interese ilegitime.

  9. Legea Educatiei e adoptata intr-o situatie foarte conflictuala. Prevederile acesteia se pot pune in aplicare intr-o perioada destul de indelungata – ex. 4 ani pana cand clasa a noua va fi inclusa in invatamantul gimnazial. Care sunt mecanismele care pot garanta viabilitatea legii dupa alegerile parlamentare si prezidentiale ?

    • Riscul este acelasi pt. orice lege. Sa fie modificata de urmatoarea majoritate. Daca in cei, eventuali, doi ani, se implementeaza legislatia secundara, se creeaza o masa critica in interiorul sistemului care sa aprecieze ca benefice prevederile legii, va fi f. greu pt. o alta putere politica s-o mai schimbe.

  10. Stimnate domnule profesor,
    Dupa cum stiti, unul din cele 5 seturi de obiective ale Strategiei Europa 2020m succesoarea Strategiei Lisabona, prevede atingerea a doua tinte la nivel european in privinta educatiei, pentru anul 2020, dupa cum urmeaza: o rata maxima a parasirii timpurii a scolii de 10% si un nivel minim de 40% de absolventi de studii tertiare (superioare) cu varsta cuprinsa intre 30-34 ani din totalul populatiei europene de aceeasi varsta. Romania si-a asumat deja tintele nationale de 11,6% pentru rata parasirii timpurii a scolii (rata nationala calculata pe 2009: 16,6% fata de 22,5% in 2003) si respectiv 26,7% pentru participarea la invatamantul superior (suprapus practic, in Romania, cu invatamantul superior) a tinerilor cu varsta de 30-34 ani (16,8% in 2009 fata de 8,9 in 2003). Intrebarea mea este: credeti ca prevederile si viziunea adusa de actuala lege favorizeaza sau defavorizeaza atingerea acestor obiective nationale? Daca da/nu, in ce fel? Va multumesc.

    • Nu trebuie sa ajungem la un procent de cetateni cu studii superioare, chiar daca diplomele nu sunt acoperite de achizitii. Tari ca America, care se lauda cu un procent enorm de licentiati (34%), au si ele problema ca nu toate au aceiasi valoare.

  11. Buna ziua domnule Vlaston. As avea si eu 3 intrebari legate de noua lege a educatiei:
    1. Se vor lua masuri pentru a se stavili frauda de la bacalaureat? Noua lege prevede noi criterii de admitere, astfel incat cei care au luat note mari in mod fraudulos sa nu ia locurile celor care au invatat?
    2. Se va adapta numarul de studenti la cerinta reala? Consider ca e o mare greseala ca Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din Iasi sa aiba mii de absolventi de profil economic care mai apoi se angajeaza pe post de soferi, barmani, vanzatori, etc. Nu am nimic cu aceste meserii, insa consider ca se pot practica si fara studii superioare.
    3. Mai exista amendamentul care interzice profesorilor sa mediteze elevii de la clasa?

    • De ce sa nu mediteze profesorii? Prin interzicerea meditatiilor se interzice un drept fundamental al democratiei, DREPTUL LA MUNCA. UN profesor poate medita pe cine vrea si cand vrea, daca plateste taxele aferente. Diploma obtinuta ii da acest drept. De ce sa il interzicem? Pentru ca unii sunt invidiosi, ca nu pot medita? Poate elevul vrea sa urmeze o facultate si are nevoie de meditatii. De ce sa mearga la alt profesor? ETC. Atunci, nici parlamentarii sa nu mai conduca masini, sa nu profeseze, pentru ca au imunitate si nu raspund in fata legii, adica, sa nu mai faca nici o activitate pentru care ar raspunde in fata legii, daca gresesc.

      • Profesorii nu trebuie sa aiba voie sa mediteye pe oricine doresc. Nu trebuie sa lis e permita sa+si mediteye proprii elevi din sistemul de stat. S-ar afla in conflict de interese. Ce ii pot invata in particular ii pot invata si la clasa. Mai mult pot aparea meditatii impuse. Adica la clasa predau foarte complicat si prost, elevii nu inteleg si li se sugereaya ca sunt prosti si ca ari fi bine sa treaca pe la meditatii unde sa li se explice pe indelete. Pot exista si cazuri in care profesorii se recomanda intre ei, isi fac astfel de servicii reciproc. Se cheama coruptie!

        • Foarte bine punctat. Eu cunosc personal un profesor care preda „cum vrea el” la clasa si apoi le spune elevilor: „O stii pe colega x, de la clasa y? Ea a ales sa invete sa vorbeasca limba franceza ca in Franta, si din acest motiv saptamanal vine la mine acasa unde ne concentram pe problemele intampinate la ore”. Acest profesor e de treaba, altii o spun mult mai direct.

      • Profesorii care isi mediteaza elevii de la propria clasa sau cei care mediteaza elevi care apoi iau examenul de admitere la liceul/faculatatea la care respectivii profesori predau nu fac altceva decat o alta forma de trafic de influenta.

    • 1.Se poate stavili frauda prin legislatie secundara. Eu sunt pt. texte tip grila, personalizate, similare dar nu identice. Ca la examenul teoretic de soferie. De unde sa mai copieze?
      2. Cererea si oferta regleaza adaptarea la piata muncii. Acum statul, ca principal angajator, caruia nu-i pasa de calitatea absolventilor, a iesit din piata. Va imaginati ca firmele private vor accepta absolventi slab pregatiti?
      3. Nu stiu exact, dar locul acestei prevederi este mai degraba in legislatia secundara.

  12. De ce au disparut mesajele de aseara in care doi cititori ( unul fiind eu) intrebau cum se explica absenta parerilor unor specialisti in domeniul educatiei si cercetarii?
    Deasemenea, cum se explica prezenta lui S. Vlaston care este doar un banal profesor de liceu fara nici un rezultat notabil in cariera sa didactica, fiind si o persoana extrem de politizata deci se exclude obiectivitatea. Este totusi un subiect extrem de important.

    • Comentariile Dvs. atacau persoana, erau off-topic și total neproductive. Le-am citit și eu aseară înainte să fie șterse, și sincer, cei ce nu le-au văzut nu ratează nimic.
      Poate că este d-nul Vlaston doar un profesor de liceu, poate că sunt eu un anonim și, în realitate, un college drop-out, cum se mai zice prin alte țări, dar asta este irelevant: suntem pe un forum, unde discutăm, iar d-nul Vlason este catalizatorul acestor discuții, un om din sistem. Nu mă interesează argumentele pshiho-socio-economico-demografice ale dânsului, ci mă interesează faptul că discută niște teme importante pentru toți din perspectiva cuiva din interior, nu a unui oareșcare de pe stradă (precum noi comentatorii).
      Deci, dacă doriți să discutați despre lipsa de specialiști, puteți s-o faceți liniștit, sub forma întrebării „Ce specialiști au fost consultați în elaborarea legii?” și fără a vă lega de Vlaston sau de oricare alt personaj – ajungem să facem ceea ce facem de obicei, ne uităm la forma de prezentare, nu la conținutul prezentării.

      • Nu ced ca este irelevant cu cine discutam. Daca vreti sa depersonalizati discutia sa-si aleaga un pseudonim. Altfel, parerile sale personale nu pot fi complet despartite de faptele si de realizarile sale, de autoritatea sa profesionala sau de recunosterea publica a competentei.

    • nu te nelinisti, nu e nici macar o conspiratie la mijloc. explicatia e cu mult mai simpla & e aceeasi pe care ti-am dat-o si aseara: nu esti atent, nu stii cauta informatia si nu o stii interpreta.

      intrebarile tale de ieri se gasesc acolo unde se gaseau si ieri: in spatiul comentariilor unui alt articol, adica aici:

      http://www.contributors.ro/fara-categorie/legea-educatiei-nationale-angajata-de-guvern-fost-validata-de-curtea-constitutionala-ce-urmeaza/

      in privinta specialistilor, m-am rupt eu de la mine aprox 90 de secunde ca sa dau un search pe google & am gasit echipa care a inceput in urma cu câtiva ani sa lucreze la proiectul actualei legi. gasesti lista membrilor acelei echipe aici:

      http://edu.presidency.ro/?pag=12

      acu’ iti mai ramâne sa si recunosti un specialist. nu sunt sigur ca pentru tine va fi floare la ureche.

  13. Avand in vedere incrancenarea si lipsa de dialog, nu credeti ca peste 2 ani acesta lege va fi modificata de viitorul guvern (din care cu siguranta nu va mai face parte PDL)?

  14. Conform noii legi cum se va finanta invatamantul universitar de stat? Si-a pastrat d. Funeriu promisiunea ca finantarea nu se va mai face in functie de numarul studentilor echivalenti?

  15. Va rog sa comentati avantajele/dezavantajele finantarii invatamantului pe elev/student
    Cam de cati oameni cu pregatire superioara aven nevoie in Romania ?
    Cum considerati ca e mai bine : putini si bine pregatiti sau multi si (eventual) slab pregatiti ?

    Astept cu interes un comentariu de la Dv.

    Dan

    • Cel mai bine e sa fie cat mai multi si foarte bine pregatiti.

      De cati e nevoie? la ora actuala de cel putin 15, … sa-i inlocuiasca pe diletantii din guvern.

    • In preuniv., care nu este invatamant elitist, avem interesul ca elevii sa stea cat mai mult la scoala. Nu se pune problema sa ramana repetenti decat in cazuri extreme. Altfel este la univ. Am inteles ca se vor finanta programe de studii, multianual si doar in functie de calitate. Sa vedem. Nu stiu inca toate detaliile din lege, e f. stufoasa, are 365 de articole.

    • Principalul avantaj al finantarii care urmeaza elevul este că creeaza o pseudo-piata care-i va face pe directori, ca in virtutea celorlalte libertati si atributii pe care le primesc in acesta lege sa se comporte responsabil si sa-si faca scolile competitive pentru a atrage cat mai multi studenti. Trebuie sa aibe profi bune, baza materiala buna, si tot ce mai contribuie la educatie de calitate.

      Principalul dezavantaj este exact acelasi: acesta pseudo-piata poate fi viciata daca parintii si mai ale directorii si consiliul de admnistratie al scolii se vor comporta iresponsabil. Adica daca li se va promite copiilor un parcurs scolar usor in schimbul banilor care-l vor insoti pe acesta. Este vorba de ceva asemanator cu ce se intampla cu universitatile de tipul Spiru Haret care vand diplome.

      Eu cred totusi ca este o idee buna. Legea este un început bun pentru că scutură puțin sistemul și face primii pași pentru a începe să-l punem pe baze competiționale.

  16. Avand in vedere ca liceul va putea decide pana la 70% din nota de admitere in liceu, nu credeti ca actuale lege practic pune bazele aparitie coruptiei la admitere in liceele bune?

    Nu vi se pare firesc ca un profesor de matematica de la liceul X, sa publice o culegere de probleme de matematica iar in consecinta elevii care vor dori sa urmeze liceul X, sa fie practic obligati sa cumpere acea culegere. Sau mai grav, reusita este asigurata acelor elevi care fac meditatii cu profesoriul de matematica din liceul respectiv.

    Modelul a fost deja „patentat” la medicina in Iasi acum 15 ani. Universitatea edita o culege cu teste grila foarte dificile, iar reusita era asigurata daca faceai probleme cu profesorul care a scris culegerea si care mai mult scria si subiectele de admitere.

      • Ciucu:
        Problema este ca alde d’astia (…)au pre a multa putere, inclusiv financiara si pot influenta si deturna voturi. Cine indrazneste sa li se opuna? Caci, nu-i asa? Sunt genii! Pot fi rectori, pot parlamentari, pot fi oameni de televiziune. Eu le spun simplu, sictir!

        Ma bucur sa vad ca lumea se schimba si renunta la modelul piramidal de subordonare, prin care vreunui Zeus genial ii sunt subordonate si Prometeii, si Atenele, si Hermesii, de la vladica la opinca, fie ei legiuitori, executanti sau consilieri.
        Se aplica si la Cotroceni? Nu de alta, … dar am asa un chef sa-i sictiresc …

  17. Schimbarea curriculei fara manuale concepute de pedagogi cu mare experienta practica , va duce la situatii similare celor actuale( in care autorii vor sa-si demonstreze inaltul nivel stiintific, iar elevii de nivel mediu , renunta la asimilarea unor teoretizari excesive). Manualele actuale sunt stufoase, nesistematizate, neatragatoare estetic si total lipsite de aplicatii practice interesante. Ar fi o „mare tragedie” sa se traduca manuale bune? sau e vorba de multi bani pentru autori si edituri?
    Multumesc.

    • Solutia ar fi un nou concept, bine articulat, de curriculum, un caiet de sarcini si concurs national pentru elborare de curriculum, cu premii importante. Avem inca multi specialisti buni. Traducerea nu tine cont de specificitatea locala.

      • Solutia ar fi sa nu mai confundam manualele cu curriculum-ul.

        Asta pentru ca noi predam si evaluam manuale in loc de a avea obiective curriculare si de a crea competente de baza. Manualele sunt o mica parte, neesentiala din procesul de invatare. Manualele astea sunt pt. lenesii care vor totul mura-n gura atunci cand predau sau cand invata. Mai sunt pe lumea asta si muzee, carti, Internet si alte zeci de experiente didactice care n-au nevoie de un manual (eventual unic pe scoala).

    • Orice pedagog cat de cat bun stie ca manualul nu e altceva decat un instrument auxiliar. Asa ca ideel ar fi ca profesorul sa vina cu un manual adaptat clasei respective. Iar prin manual nu ma refer in mod neaparat o carte numita manual aprobata de minister.

      • In cazul manualelor gratuite, alegerea manualului in functie de nivelul clasei este f. relativa. Manualele se recicleaza, sunt folosite cateva serii, se inlocuiesc partial. Ar fi poate mai bun un manual, nu manuale alternative. Unde mai pui ca se folosesc notatii diferite la fizica, matematica, opere si scriitori diferiti la literatura, etc. Constructia unui subiect pentru examenele elevilor devine f. dificila. Subiectul avantajeaza pe unii si dezavantajeaza pe altii. Am intalnit manuale in care pana si definitiile sau legile erau formulate diferit. Se dau definitii sal legi echivalente, cate una in fiecare manual. Profesorul le intelege, dar un elev pus la un examen in fata unei astfel de situatie nu are cum sa se descurce.
        Vreau argumente solide, in noua lege a invatamantului pentru a nu se ajunge in una dintre urmatoarele situatii:
        1. La ora actuala universitatile sau facultatile „facile” (fara ex. de admitere, examene pe parcurs formale, cu profesori coruptibili) au cei mai multi studenti. Si functioneaza. Nu cred ca ma poate cineva convinge ca scandalurile „Spiru Haret”care au loc in fiecare vara in perioada admiterilor nu au o stransa legatura cu dorinta universitatilor de stat in primul rand de a-si ocupa locurile oferite pentru admitere. Se pare ca acelasi principiu va actiona si pentru invatamantul gimnazial. Pentru a-si ocupa toate locurile, scolile vor reduce exigenta. Examenele se dau in interiorul ciclului gimnazial, de ex., Cu siguranta ca asa cum se intampla acum cu tezele unice sau cu bacalaureatul se va intampla cu toate examenele: fraudare in masa. Criteriul: rezultate pe parcus (medii la dif. discipline sau medii generale) este un dezastru. Acesta duce la inflatia notelor in toate scolile. Recomand oricui se indoieste de acest lucru sa compare doua cataloage, unul de acum 20 de ani si altul de acum. Medii generale de 8 si peste 8 erau o raritate. Acum mediile sub 8 sunt o raritate. Si nu pentru ca elevii invata mai bine.
        La liceu, o parte dintre discipline sunt optionale. Priviti notele la acestea – 10 pe linie. Acesta este de fapt motivul pentru care sunt alese. In concluzie la acest punct: este evident pentru oricine ca un elev va alege in 90% din cazuri traseul pe care il poate parcurge cu minimul de efort. Iar parintii in aceasi masura vor sprijini aceasta alegere. Si Consliul de Administratie al scolii se va adapta la aceasta cerinta. Va pune presiune pe profesori in exact aceasta directie: cat mai mult fomalism,
        2. Am convingerea ca interesul unei natiuni este ca membrii ei sa fie cat mai instruiti. Natiunile care au progresat rapid asa au facut. Pe de alta parte multe dintre reformele invatamantului in tari dezvoltate au dus la rezultate nemultumitoare. Vezi foamea de „creiere”ale tarilor dezvoltate: USA Germania, Franta. Vezi dicutiile care au loc in aceste tari despre necesitatea re-reformarii invatamantului. Acelasi lucru se intampla si la noi. Apar „idei minune” gen banii il urmeaza pe elev sau invatamant axat pe competente, etc. In sec XX s-a reusit acceptarea unei idei f. importante: invatamant obligatoriu. Au fost 4 clase apoi 8. In ultima parte a secolului trecut a devenit obligatoriu si o parte din liceu (treapta I) sau scolile de dupa clasa a 8-a indiferent cum se numesc ele. Noua lege a invatamantului este un regres din acest punct de vedere. Asociata cu reducerea nivelului de trai sunt convins ca la nivelul clasei a 9-a se va produce o ruptura. Patura saraca a populatie, f. numeroasa (printre altele aproape toata populatia rurala) va renunta la liceu. Vad o involutie serioasa din acest punct de vedere. Cuprinderea in liceu a unei parti din invatamantul obligatoria, asigura pana acum o continuitate. Nu e necesar sa fie vorba neaparat de licee teoretice, întradevăr, exagerat de multe la ora actuala. Pot fi licee cu profil tehnologic, cat mai variat. Impresia mea este ca interesul economic imediat, adica reducerea cheltuielilor, a avut cuvantul hotarator in aceasta structurare a invatamantului. Dupa mine este o eroare grava ca un interes momentan sa determine forma si continutul unei legi care trebuie sa actioneze, cel putin in principiu, zeci de ani.

  18. Buna ziua si felicitari pentru articolele excelente.

    Intrebarea 1:
    Ce garantie avem ca daca in primavara sau in vara cade acest guvern si vine altul PSD-PNL-PC(-UDMR) nu schimba actuala lege a educatiei cu varianta Andronescu si nu mai ajunge sa se aplice nimic din ea in toamna?

    Intrebarea 2:
    Ce puncte negative are actuala lege? Ma indoiesc ca nu au fost si influente politice :)

    • Interesanta propunerea!
      Intrebari:
      1. discutia ar trebui sa plece de la ce a adus nou noua lege, insa din cele afisate pe Hotnews nu prea se poate face o comparatie intre vechea lege si cea noua, intrucat reiese ca pe acel site ati selectat deja noutatile. Din ele insa nu reiese ce ar fi mai bun decat inainte, caci trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, cand mai peste tot gimnaziul se reduce la 7 clase, nu prea o vad eu ameliorare. Cum vor fi puse de acord atunci programele de invatamant cu nivelul, in genereal mai scazut, al dascalilor de gimnaziu?

      2. Se aplica o nemeritata prezumtie de vinovatie cand se impune ca in etajele superioare ale managementuluiuniversitar sa nu existe rude sau afini pana la gradul III. Tinand insa cont de faptul ca de obicei familiile sunt formate din membrii cu pregatire profesionala asemanatoare, nu e aceasta solutie una prin care pot fi filtrate politic (asa cum s-a incercat cu legea lustratiei sau a CNSAS) numirile? N-ar fi fost mai corect ca posturile respective sa fie ocupate prin concurs?

      3. De asemenea, calitatea de om politic nu poate fi discriminatorie in niciun sens. nici pozitiv, dar nici negativ. e un principiu de baza al democratiei. De ce atunci e considerat articolul ce prevede incompatibilitatea functiei de rector cu cea de om politic ca fiind bun? In conditiile in care rectorul obtine postul prin concurs si, simultan, este ales parlamentar prin vot direct, egal si secret nu ar trebui sa existe nimic suspect.

        • Asta e treaba celor care l-au votat, respectiv Senatul universitatii si alegatorii din circumscriptia sa. Daca vor sa aleaga un personaj care nu are timp pentru problemele lor, e dreptul lor.

          • Problema este ca alde d’astia precum Madam Andronescu au pre a multa putere, inclusiv financiara si pot influenta si deturna voturi. Cine indrazneste sa li se opuna? Caci, nu-i asa? Sunt genii! Pot fi rectori, pot parlamentari, pot fi oameni de televiziune. Eu le spun simplu, sictir!

    • Are prea putine puncte negative. Unul se refera la evaluare si audit de terta parte, de rapoarte postfinantare.

      Nu exista nicio garantie pentru nicio lege. Doar masa critica care s-ar putea forma in randul furnizorilor si beneficiarilor, care sa considere ca legea este buna si trebuie mentinuta.

  19. In noua lege se prevede ca toti dascalii sa aiba un masterat de 2 ani.Ce se intampla cu profesorii mai in varsta,care doresc ocuparea unui post didactic,dar care nu au acest master ?

  20. Din noua lege ca sa fi in inv. sup.trebuie obligatoriu sa ai doctorat. La noi in universitatii toti sunt doctori sau doctoranzi iar universitatile noastre nu sunt in top500,in UK doar 10-15% dintre profesori sunt doctori dar sunt in top 500.Parca trebuia sa eliminam fabricile de diplome.
    Ce sanse are o persoana din mediul privat cu experinta de 20ani intr-un domeniu care vrea sa impartaseaca din experienta sa ,sa predea sa intre in inv. univ.?Se stie ca scoala romaneasca e rupta de realitate iar accesul celor din mediu privat in inv. ar fi benefica.Trebuie ca aceea persoana sa se inscrie la doctorat?De ce nu se poate ca in occident ?

    • Legea spune ca nu poti sa predai in inv. superior fara doctorat. Ca e bine, ca e rau, vor judeca cei din domeniu. Abilitarea va incerca sa separe graul de neghina, valoare de nonvaloare.

  21. Domnule profesor,
    1.Cum credeti ca se vor preda orele de istorie in limba maghiara, avand ca subiect, spre exemplu, domnia lui M.Viteazul si unirea celor trei tari romane intr-un singur stat, sau Marea Unire de la 1Decembrie 1918, in conditiile in care L.TOKES propune ca aceasta zi sa fie zi de doliu pt.maghiarime, iar autoritatile locale din Harghita, Covasna si Mures o sfideaza?
    La aceste ore de istorie, Diktatul de la Viena din 1940 v-a fi prezentat ca un act reparatoriu pt. Ungaria, iar crimele hortyste de la Ip, Trasnea si Moisei ca indreptatite? Cum se v-a preda Trianonul?
    2.La orele de geografie, denumirile formelor geografice, localitatile, etc vor fi prezentate cu denumirea in limba romana sau maghiara?

  22. Domnule Vlaston,

    Va citesc cu regularitate opiniile, fiindca sunt interesat de pareri profesioniste animate de spirit critic. Din pacate am o singura si mare nedumerire in ceea ce va priveste: de ce ii iubiti pe Basescu si pe acolitii sai? Stiu, cand e vorba de dragoste argumentele nu mai conteaza! Nu ma intelegeti gresit. Cred ca orice discutie serioasa trebuie purtata in afara transeelor. Dumneavostra stati, din pacate, cel putin cu un picior in transeu. De fapt nu astept un raspuns, fiindca partizanatul dumneavoastra este evident; as dori insa sa va determin sa parasiti frontul, fiindca eu cred ca in acest fel opiniile dumneavostra vor deveni mult mai valoroase.

    • Si eu il apreciez pe Dl. Vlaston. Intamplator, desi facem parte din generatii diferite, opiniile noastre aproape se suprapun.

      Eu nu cred ca dl. Vlaston il iubeste pe Train Basescu. Dl. Vlaston este un om care judeca cu capul lui. Eu cred ca pur si simplu se intampla ca Traian Basescu sa sustina public idei reformiste in care credea deja dl. Vlaston. Daca Antonescu sau Ponta ar sustine aceste lucruri, ati spune ca ii iubeste pe ei.

        • OK, sper ca inteleg acum. Ideea ar fi ca dl. Vlaston sa fie mai detasat de oameni politici si partide, ca ar avea mai multa credibilitate (asta daca am inteles).

          Problema este ca nu ai cum, ai nevoie de auditoriu, oameni concreti: politicile, legile sau alte masuri sunt facute de oameni si partide. Altfel nu esti decat un marginal care se agita de pe margine.

  23. Buna ziua domnule profesor !
    Am vazut din ceea ce am citit ca toate masurile cu impact mare se vor aplica in timp. Clasa a IX-a gimnaziala va fi o realitate abia peste citiva ani, samd. Un lucru care mi se pare foare bun.
    In aceste conditii care pot fi argumentele REALE si de bun simt ale celor care se opun prevazind scenarii apocaliptice pentru invatamant ?
    As vrea sa mai spun si ca ideea ca elevul sa-si duca contributia sa baneasca dupa el (inclusiv la o scoala particulara) mi se pare foarte corecta. Poate asa vor intra si scolile in competitie unele cu altele.
    Dar aici vin si va pun o noua intrebare:
    Ce se poate face daca parintii nu-si vor dori o scoala performanta ci o scoala care sa le dea copiilor lor o diploma „petec de hartie” ?? Va fi (oare) posibil ca o astfel de abordare a parintilor sa duca la aberatii in functionarea scolilor? (adica sa avem scoli foarte laxe cu cerintele dar foarte cautate de parinti CHIAR din acest motiv)?
    Va multumesc anticipat pentru raspunsurile Dvs.
    Cu stima,
    Dan Dinu

  24. Buna ziua,

    Cum vi se pare faptul ca acum prin noua lege s-a propus sisdemul de plata a profesorilor elev-echivalent si in invatamantul pre-universitar? Nu vi se pare ca acest sistem deja a dus la distrugerea sistemului universitar?? Acum vrem sa il distrugem si pe cel pre-universitar?! Cum se poate ca acum si elevul de liceu sa stie ca are la mana profesorul? Profesorii pe langa faptul ca au salarii de mizerie acum sunt nevoiti sa isi piarda si demnitatea deoarece este constient ca fara elevul cutare el primeste un salar mai mic si ca va fi clasificat ca un cadru didactic prost pregatit?

    Cum comentati aceasta idee? Si in ce alta tara mai este un astfel de sistem de plata a profesorilor??? Probabil ca mai functioneaza si in alta parte, pentru ca teoretic suna foarte bine, dar eu sincer cred ca poporul nostru nu este pregatit pentru asa ceva!
    Va multumesc!

    • Exista deosebire in preuniv. fata de univ. In preuniv. avem interesul sa-i tinem cat mai mult in scoala. Performanta se face oricum la liceele de elita. Ceilalti trebuie sa „absoarba” cat pot din educatia. In univ., avem (sau ar trebui) un invatamant elitist, in care nu trebuie sa treaca toti. Aceasta e diferenta.

      • Ati spus-o foarte bine ca ar trebui sa avem un invatamant elitist dar din pacate nu avem! Tocmai astae problema. Vin din sistem si sa stiti ca majoritatea profesorilor nu se mai gandesc deloc la performante ci numai la faptul cum pot sa atraga mai multi studenti ca sa aiba mai multi ani. Cuvante precum cercetare, performanta devenind din ce in ce mai putin utilizate. E pacat si la asta o sa se ajunga si in cazul liceelor. Cum il mai poate un prfesor convinge pe un elev mai nastrusnic (sa-i zicem) sa invete la geografie si sa nu il lase corigent sau repettent? Mi se pare foarte foarte greu. Dar dupa cum spuneati si dumneavoastra, in cazul in care aceasta lege ajunge sa se aplice o sa vedem pe pielea noastra ce o sa se intample. Ceea ce mi se pare insa frustrant este faptul ca nu invatam din propriile greseli.

        • Profii trebuie sa inteleaga ca nu toti elevii trebuie sa fie buni la toate disciplinele. Ar trebui un curriculum pe 3 trepte: minim, mediu, de aprofundare. Si eu stiu clase in care profa de mate le cere la toti la nivel de olimpiada. Clasa e buna, dar i-a speriat pe aceia care nu vor sa faca mate de performanta. O mare greseala pedagogica.

          • Nu spune nimeni ca toata lumea trebuie sa fie la fel si sa faca performanta in toate domeniile, dar liceul eu consider ca e de cultura generala si ar trebui ca oricare dintre absolventi sa stie cine e capitala Danemarcii sau cand s-a infaptuit marea unire. Ori daca elevul stie ca el are putere asupra profesorului de geografie, de exmplu, si nu are chef deloc sa invete atunci el nu o sa invete! Si profesorul de geografie nu o sa il poata lasa repetent deoarece o sa ii scada salariul. Asta vreau sa punctez. Nu e bine ca totul sa fie legat de bani si mai ales invatamantul care e neprofitabil dar care este foarte foarte important pentru dezvoltarea unei societati necorupte si cu puternice valori morale.

      • Aici m-ati pierdut. Pe de o parte spuneti ca preuniversitarul e fundamental diferit de universitar, intrucat in preuniversitar scopul este de a tine elevul cat mai mult in scoala, in timp ce in universitar scopul este performanta. Dar pe de alta parte aceeasi finantare pe elev se aplica si la preuniversitar si la universitar. Mai mult, spuneti ca finantarea pe elev este buna la preuniversitar pentru ca interesul este de a tine elevul in scoala, si ca atare faptul ca elevul „are la mana” profesorii nu este o mare problema, ca oricum interesul nu este de a-l lasa repetent si de a-l indeparta de scoala, ci de a-l tine cat mai mult. Dar se deduce de aici ca finantarea pe student la universitar este o solutie proasta, pentru ca aici interesul este invers, vrem sistem elitist, si bineinteles ca faptul ca studentul „are la mana” profesorii este contrar acestei idei de performanta.

        Pe scurt, daca interesele in preuniversitar si universitar sunt contrare (generalism vs elitism), cum poate fi finantarea pe cap de elev o solutie buna pentru amandoua?

          • Nu sunt total de acord cu tine, cred ca e bine ca finantarea in invatamant sa fie facuta pe anumite criterii. Acolo unde scopul scolii este de a tine elevii cat mai mult in scoala (si sunt de acord cu dl Vlaston ca in preuniversitar cam asta e rostul, spre deosebire de universitar), finantarea pe cap de elev este o solutie buna. Dar, pe aceleasi considerente, nu este o solutie prea buna acolu unde nu numarul de elevi este criteriul, ci performantele.

  25. Noua lege presupune formarea unui CA al scolii astfel:
    – o treime dascali
    – o treime parinti
    – o treime alesi locali
    Se incearca astfel politizarea(pdl-izarea) invatamantului preuniversitar in scopul obtinerii de voturi in viitoarele alegeri locale si parlamentare?

    • Nu se poate spune ca se urmareste politizarea, avand in vedere ca o lege a educatiei nu poate fi doar pentru mandatul PDL ori asta ar insemna un risc ca la urmatoarele alegeri sa beneficieze celelalte partide de „produsul muncii lor”. Mie mi se pare foarte corect ca in consiliul de administratie sa faca parte si autoritatea locala pt ca da banii si este foarte normal sa stie pt ce ii da. Pana acum era mai bine ca nu se regaseau nici macar parintii??? Poate asa le va fi mai greu sa faca prostii pentru ca vor depinde de votul celorlalti.
      EU ZIC CA ESTE FOARTE BINE, nu doar cadrele didactice trebuie sa hotarasca tot ce se intampla intr-o scoala pentru ca eu in calitate de parinte stabilesc viitorul copilului meu nu cadrul didactic.
      Nu arhitectul (cadrul didactic) iti stabileste design-ul locuintei, el doar intocmeste un proiect in functie de solicitarile propietarului.

      • Parintii pot sa faca parte si un reprezentant al administratiei locale. E firesc. Dar o treime de politruci ne intoarce le activisti.

    • Cum? Nu inteleg. CA este format si din beneficiarii educatiei, nu numai din furnizori. Care beneficiari si platesc prin taxe si impozite salariile furnizorilor. Nu-i normal sa aiba un cuvant de spus, inainte de a fi prea tarziu? Ce ara a face cu politizarea?

  26. 2. ce prevede aceasta lege specific in privinta universitatilor particulare, cum ar fi de ex. cea din comuna Ulmeni, jud. Maramures? unde se cumpara diplomele. Ce prevede legea in privinta asta?

    • Probabil e o filiala a unei univ. private. Exista si principiul ca de prostie nu te fereste nimeni, nici macar statul. Totusi, ar trebui ca ARACIS sa controleze ce se intampla acol. Faceti o sesizare

  27. La subiectul de fata trebuie sa recunosc ca sunt intru totul de acord cu dvs, domnule Vlaston. La modul cel mai sincer si neconditionat (asupra altor teme, aici putem sa discutam, dar in subiectul de fata, fara rezerve). O intrebare: cum vedeti dumneavoastra o reevaluare, ceva, a gramezilor de absolventi & masteranzi & doctoranzi, dintre cei care cu miile, fara nici o exagerare, au infestat in ultimii 20 de ani, administratia si nu numai, mult prea multi dintre ei, pur si simplu niste analfabeţi funcţionali, sau cum e expresia aia englezeasca „barely illiterate”? Pur si simplu, se crede cumva ca piata le va regla pe toate? Nu ar fi cumva utila (si) o reevaluare a tuturor diplomelor cumparate la kilogram/metru?

  28. Problema institutelor de cercetare si a cercetarii in general este aproape neglijata de actuala lege a educatiei. Aveti idee daca si cand se va aborda si problema cercetarii in Romania?
    Va multumesc.

    • Intr-adevar, credeti ca noua lege va stimula formularea unor seturi de criterii de bun simt a caror aplicare transparenta sa asigure departajarea celor care realmente fac cercetare de pensionarii la serviciu, promovarea in functie de performante, iar nu de vechime? Cum vedeti implicarea unor institutii ca CNCSIS, Academia Romana în acest proces?
      Cu stima!

      • Pana la bunul simt revine legii si administratorilor sistemului sa faca ordine. Cetatenii asteapta de la stat, guvern, ministru, sa acopere zona de control, ancheta si sanctiune administrativa. Pana acum nu s-a achitat de sarcina asta. Poate de acum incolo. Academia ar trebui sa se implice acolo unde are competente si prerogative. O face, nu o face?

  29. Am sa va supun atentiei o situatie reala. Am inceput clasa I cu 23 elevi, dintre care 8 de etnie rroma. In prima zi de scoala, cand parintii au vazut ce compozitie are clasa, 5 dintre elevi au fost retrasi si mutati la alta scoala( normal ca nu romii). am ramas cu 18 elevi, dintre care 6 sunt cu cerinte educative speciale, 3 dintre acestia au si probleme de comportament, iar unul cu ADHD. Ce performante pot obtine eu cu acesti elevi, in comparatie cu clasele care au elevi proveniti din familii care le ofera accesul la educatie pe multe alte cai? cu siguranta, muncesc cel putin tot atat de mult cat o invatatoare care preda la o clasa cu 25 elevi , sa le spun „normali”. De ce trebuie sa am un salariu mai mic? Aceasta finantare pe elev va aduce mari probleme si multe nedreptati.

    • Sunt cazuri speciale. Rezolvarea ar fi constat ( o lipsa a legii) in precizarea conceptului de „progres scolar” si munca in colective dezavantajate. pentru incluziune sa existe alte criterii de evaluare, de salarizare, de nr. de elevi in clasa. Posibil sa apara in legislatia secundara. daca toate aceste cazuri ar fi fost prinse in legea, care oricum are 365 de articole, ar fi ajuns sa nu poata fi cititita si studiata????

  30. 3. cum va permite noua lege avansarea pe post in invatamintul superior cind permite in acelasi timp raminerea in functie a profesorilor pina la 70 de ani? de ani de zile asteptam deblocarea posturilor si acest lucru nu se poate face in aceste conditii, de unde norme suficiente? s-a facut vreun recensamint al acestor posturi?

  31. Dl. Vlaston, va fi modificata si procedura de echivalare a studiilor facute in strainatate? In privinta costurilor pt ca sunt exorbitante si a timpului alocat. Am studiat in strainatate (5 ani fac. plus 2 ani un master postuniv.). Trebuie sa prezint diplomele, foaia matricola, descrierea detaliata a cursurilor. In total se aduna 80 de pagini. Fiecare pagina legalizat si tradus (absurdul absurdului este ca nu-mi pot traduce singura desi am studiat atata timp intr-o limba straina). O pagina tradus si legalizat 45 RON. Asta mi se furt in toata regula in timp ce colegi de-ai mei din alte tari europene cand s-au intors acasa diplomele le-au fost recunoscute imediat fara atatea costuri si birocratie. Multumesc!

    • Stiu ca este in discutie un sistem mai simplu de echivalare a studiilor. A fost o problema de prezervare a posturilor pentru cei cu pile. Sper sa dispara. Repet: Funeriu nu este prizonierul grupurilor de interese nelegitime din superior. Cum au fost alti ministri. Asta s-ar putea sa faca diferenta.

  32. Ciucu spune: Problema este ca alde d’astia (…)au pre a multa putere, inclusiv financiara si pot influenta si deturna voturi. Cine indrazneste sa li se opuna? Caci, nu-i asa? Sunt genii! Pot fi rectori, pot parlamentari, pot fi oameni de televiziune. Eu le spun simplu, sictir!

    Ma bucur sa vad ca lumea se schimba si renunta la modelul piramidal de subordonare, prin care vreunui Zeus genial ii sunt subordonate si Prometeii, si Atenele, si Hermesii, de la vladica la opinca, fie ei legiuitori, executanti sau consilieri.
    Se aplica si la Cotroceni? Nu de alta, … dar am asa un chef sa-i sictiresc!

  33. Wasile
    05/01/2011 la 11:27

    Comentariile de aseara la acest articol nu reprezentau un atac la persoana. Intrebam doar de
    ce s-a ajuns la situatia absurda in care un banal profesor, Vlaston in cazul
    de fata, discuta si comenteaza o lege atat de importanta. cu aerul unui mare
    specialist. Si cum se explica absenta comentariilor unor adevarati specialisti
    din domeniul invatamantului preuniversitar ca si cel universitar, de
    preferinta oameni neinrolati politic.
    Mai mult dadeam ca exemplu articolul de ieri al aceluiasi Vlaston
    „Legea Educatiei Nationale, validata de Curtea Constitutionala. Ce urmeaza?”
    unde omul vorbeste ca sa se afle in treaba, nu raspunde la niste intrebari
    clare ( vezi cele puse despre invatamantul preuniversitar), bate campii despre
    abilitare in Statele Unite ( nu exista asa ceva dar omul vorbeste ca sa se afle
    in seama).
    Deci cum credeti dvs ca cineva fara o cunoastere profunda a sistemului
    educational romanesc si nici a altuia, o persoana angrenata politic ce nu
    poate fi obiectiva, ar putea sa dea niste raspunsuri corecte la intrebarile
    cititorilor? Daca putea de ce nu a facut-o in articolul de ieri?
    In plus, sa stergi niste intrebari care nu-ti convin nu este un gest demn de
    un profesor. Ce exemplu dai elevilor? Le raspunzi numai la intrebarile
    nederanjante, pe celelalete le ignori?

    Am si o alta intrebare: in ciuda acestei legi cu bune si rele, cum se va
    rezolva problema acelor profesori agramati ca domnul Vlaston, uitati-va la
    articolele sale? Cum vom scapa de acestia? Ce aduce o lege oricat de buna daca
    avem profesori de liceu ce nu stiu sa scrie si sa se exprime corect? Ce
    exemple sunt acestia pentru elevi?

  34. Am citit conditiile de ocupare a functiilor didactice universitate din Legea invatamantului, promulgata de Presedinte…Prin prevederea conform careia este suficient sa ai un doctorat in orice pentru a accede in invatamantul superior, indiferent de disciplina pe care urmeaza sa o predai,(articolul 301), formula actuala este mult mai permisiva decat cea din ultima lege a invatamantului, lasand loc de tot felul de artificii si subterfugii specific romanesti….Pacat ca s-a scos prevederea conform careia trebuia sa detii un doctorat in domeniul disciplinei scoase la concurs….Acum vom vedea aberatii si mai mari decat inainte! Sunt lector universitar, cu doctorat obtinut in Franta, in domeniul disciplinei pe care o predau, si ma trec fiori cand ma gandesc ca tot felul de arivisti cu doctorate dubioase, made in Romania ma vor da la o parte, ranjind cinic si dispretuitor, pentru ca, nu este asa, si el si eu tot doctori suntem…. E trist, e foarte trist….Iara gastile universitare cred ca nu-si revin de uimire din cauza „loviturii” pe care au primit-o….Credeam asa de mult ca se poate incepe un proces de „salubrizare” eficient in invatamantul universitar…Ce deziluzie!

    • Probabil ca specimenele care au poluat intreg invatamantul superior (multe dintre ele politice – vezi doctoratul Elenei Udrea, da’ sunt exemple cu sutele in toata turma „zoon politicon”) vor avea, in logica noastra romaneasca, intaietate inaintea dvs. Si, cum spuneti, o sa va dea la o parte, ranjind cinic si dispretuitor. Din pacate… Welcome to Romania, Land of Choice!

  35. Ar fi bine sa se schimbe invatamantul preuniv. si cel univ. caci are mari probleme.In preuniv. pare dubioasa treaba ca finantarea sa urmeze elevul,pentru ca masa critica pare sa fie teribilista.Dar,pentru ca totul sa functioneze bine ar trebuii inventate,daca nu exista ( in afara de inspectori scolari si ARACIS),alte institutii de control,toate controlabile intre ele si cu bonusuri la gasirea neregulilor.Sa fie un sistem tot timpul in disputa,astfel,intr-adevar vor aparea tensiuni,dar se va profesionaliza sistemul.Daca vor reusii cei care se ocupa de invatamant, sa ofere mai mult timp si resurse necesare cercetarii,astfel schimbandu-se metodologiile de predare si agenda de predare la clasa,modernizand si adaptand educatia dupa modul global ar fi nemaipomenit.Jos palaria d-nule profesor pt. timpul acordat aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro