joi, martie 28, 2024

VIDEO Pascal Bruckner: Breivik este versiunea blonda a lui Bin Laden – Partea I

Ce spune unul dintre cei mai importanti „filosofi ai actualitatii”, cum este supranumit Pascal Bruckner” despre tragedia de la Oslo? Cum a aparut cazul Breivik? Este doar un nebun extremist sau avem de-a face cu un caz mai complex, care comporta mai multe explicatii? Cum afecteaza crimele din Norvegia, facute in numele luptei impotriva multiculturalismului si impotriva ideilor de stanga, pe criticii de buna credinta ai multiculturalismului si ai stangii? Incotro se indreapta Europa, strabatuta azi de ideile extremei drepte? Se intoarce la nationalism, la granite interne, se indreapta de fapt catre sfarsitul UE? Care este viitorul Romaniei si a tarilor din Est in acest peisaj, ravasit si de criza economica?

Cele mai importante declaratii facute de Pascal Bruckner la Contributors.ro/HotNews.ro

  • Au fost atat de multe atacuri ale islamistilor in ultimii 20-30 de ani, incat acestea au generat, la celalalt capat al spectrului politic, noi candidati pentru asemenea atacuri sinucigase. Liberalismul extrem pe care l-am manifestat in Europa in ultimii 15-20 de ani la adresa extremistilor musulmani a generat acest tip de reactie. Iar acum platim un pret mare pentru moliciunea si toleranta noastra.
  • De fapt, Breivik este probabil primul ucigas in masa din Europa – nu ar fi primul in Statele Unite, unde a fost cazul Oklahoma City/Timothy McVeigh sau cazul „Unabomber”. Se face ca tocmai am citit scrierile lui Unabomber, care au fost publicate, in engleza, in Elvetia.
  • Germanii erau gata sa ii abandoneze pe greci si sa-l lase sa se scufunde in tragedia lor, fara sa incerce sa-i salveze. Iar acest lucru este ingrijorator. De fapt, Europa nu exista. In vara lui 2011, asta este lucrul pe care il realizam. Si exista un risc in revenirea la natiuni.
  • Dar daca o tara manifesta o dorinta puternica de a parasi Europa, nu ar trebui sa o impiedicam. La urma urmei, in interiorul UE ar trebui acceptata ideea unui divort. Dar deocamdata nu cred ca romanii vor sa paraseasca Europa. Daca ar fi o dorinta puternica de a pleca, ar fi cu totul altceva.


Dan Tapalaga: As incepe acest interviu rugandu-va, domnule Bruckner, sa comentati crimele oribile comise de Anders Breivik in Norvegia. Vorbim, in acest caz, doar de un tip nebun, de o nebunie extrema sfarsita tragic, sau e mai mult decat atat si putem lua in discutie, de exemplu, extinderea periculoasa a extremei drepte in Europa, in special in nordul Europei sau putem vorbi si despre alienarea societatii occidentale?

Pascal Bruckner: Sunt multe lucruri de comentat in privinta acestui act criminal. Primul, chiar ingrijorator, este ca un individ bine pregatit militar, care detine arme si cunostinte, este capabil sa omoare 100 de oameni. Este o veste proasta pentru toata lumea, pentru ca maine orice nebun poate intra la metrou la Bucuresti, la Paris sau la Moscova sau la Londra si sa pregateasca un atac masiv asupra oamenilor, din orice motiv.

Tehnologia, astazi, permite unui om sau unui grup de oameni sa-i distruga pe semenii lor. Al doilea lucru pe care-l pot spune in legatura cu acest act criminal este ca Breivik este, probabil, fratele geaman al lui bin Laden. Este versiunea blonda a lui bin Laden. Au fost atat de multe atacuri ale islamistilor in ultimii 20-30 de ani, incat acestea au generat, la celalalt capat al spectrului politic, noi candidati pentru asemenea atacuri sinucigase.

Liberalismul extrem pe care l-am manifestat in Europa in ultimii 15-20 de ani la adresa extremistilor musulmani a generat acest tip de reactie. Iar acum platim un pret mare pentru moliciunea si toleranta noastra. De aceea liderii nostri se trezesc acum, pentru ca vedem un non-musulman strigandu-si ura fata de civilizatia occidentala, cum s-a intamplat la Londra dupa moartea lui bin Laden. Acest lucru ar avea efecte teribile. Este o buna lectie, dupa ceea ce s-a intamplat. Un al treilea comentariu pe care as vrea sa-l fac despre acest lucru este nivelul foarte scazut al serviciilor secrete norvegiene. Ar putea lua lectii din Franta sau SUA sau din alta tara. Norvegia este o societate foarte deschisa, are un cult al transparentei si increderii.

D.T: Nu au avut nevoie de un serviciu secret si de o forta de politie atat de puternice pentru ca am vazut statistici legate de criminalitate si au in jur de 30 de cazuri pe an. De ce sa aiba nevoie de o politie si de un serviciu secret puternice?

P.B: Am fost in Norvegia acum doua luni, iar norvegienii cred in continuare ca nu apartin Europei. Ca apartin unei rase speciale de vikingi si ca n-au nimic in comun cu lumea normala, exceptie facand ca vinde petrol acesteia, ceea ce ii face foarte bogati. Dar le-am spus ca sunt doar o regiune a Europei si ca nu pot sta departe de problemele pe care le avem.

D.T: Cand am vazut tragedia din Norvegia, primul gand a fost: „Doamne, tipul asta e bolnav rau, e complet nebun. Dar imediat m-am intrebat: l-a ajutat ceva sa devina atat de nebun? De exemplu, idei anti-musulmane popularizate de grupari de extrema dreapta, lipsa de responsabilitate pe Internet, unde idei criminale sunt impartasite liber si unde el s-a format, de fapt, ca terorist, sau poate lumea virtuala a jocurilor violente.

Sunt toate aceste lucruri combinate. Este si un fan al unui serial american care mi-a placut si mie, Dexter, foarte simpatic – povestea unui criminal in serie care razbuna crimele care nu sunt sanctionate in justitie. De fapt, Breivik este probabil primul ucigas in masa din Europa – nu ar fi primul in Statele Unite, unde a fost cazul Oklahoma City/Timothy McVeigh sau cazul „Unabomber”. Se face ca tocmai am citit scrierile lui Unabomber, care au fost publicate, in engleza, in Elvetia.

Si este acelasi tip de logica, in care crezi ca esti desemnat de Dumnezeu sa duci la capat o misiune, pentru care trebuie sa ucizi cat mai multi oameni, pentru a face lumea sa realizeze pericolele care o pandesc – comunism, islam, multiculturalism. Si, cu o misiune data de o forta superioara, poti sa ucizi, sa faci ce vrei.

In cazul lui Breivik, a existat, desigur, o dimensiune narcisista, pentru ca a spus intr-un interviu ca vroia sa devina faimos precum Adolf Hitler. Dar, fiind nascut cu 40 de ani mai tarziu, a dorit sa-si citeasca numele in presa. Nu stim sa explicam acest tip de fenomen, pentru ca sunt multi factori. Dar ce putem face este sa prevenim asemenea fenomene, pe cat posibil.

D.T: Cum e posibil sa prevenim asemenea fenomene?

P.B: Trebuie sa intarim sisteme de supraveghere… In ceea ce priveste SUA, problema este complicata de faptul ca armele sunt vandute la liber. Poti cumpara orice fel de arma la magazin. Acest lucru nu se intampla in Europa. Dar cred ca trebuie sa fim atenti la oamenii care se antreneaza in folosirea armelor. Pentru ca intr-o zi ar putea fi in stare sa se foloseasca de acest lucru pentru a omori oameni.

D.T. Din pacate, din cate am vazut in acest caz, Breivik a inclus in manifestul sau unele idei foarte rezonabile, de exemplu idei impotriva multiculturalismului si stangii, amestecate, desigur, cu atitudini rasiste si ganduri criminale. Intrebarea este cat de mult rau a facut acest individ oamenilor care se opun cu buna credinta multiculturalismului, cum sunteti dumneavoastra, de exemplu?

Nu cred ca a facut atat rau, pentru ca toti stim ca, de la inceputurile istoriei, ideologii folosesc mereu scopuri nobile pentru a face rau. Crestinatatea, in numele dreptatii si al lui Dumnezeu, a inventat Inchizitia si cruciadele si a pus pe rug vrajitoare si eretici. Comunismul, in numele dreptatii, a creat Gulagul. Si multe altele. Deci, un timp, aceasta situatie ar putea aduce confuzie in dezbateri si le-ar putea complica. Dar nu voi spune ca e noros, ca e noapte ziua pentru ca Adolf Hitler a spus acest lucru.

Nu ar trebui sa fim intimidati de asemenea argumente si ar trebui sa continuam sa discutam lucrurile in mod liber, fara sa-l consideram pe Breivik drept un obstacol major. Un alt argument ar trebui folosit mai mult. Tocmai pentru ca cele mai multe guverne, de stanga sau de dreapta, nu au vrut sa se gandeasca la faptul ca multiculturalismul poate avea efecte foarte periculoase, extremismul nebunesc de tipul celui manifestat de Breivik s-a putut ridica in Norvegia – sau poate, maine, in Suedia sau America sau in Franta. Dar nu ar trebui sa fie un argument care sa ne faca sa nu ne mai gandim la efectele bune sau rele ale multiculturalismului.

D.T. Ganditorii de stanga ar putea spune, dupa cazul Breivik, ca astfel de argumente impotriva multiculturalismului ar putea incuraja terorismul sau criminalitatea…

P.B: Da, ar putea interzice criticile la adresa Islamului, spunand ca acest lucru este dovada de rasism. Dar, din fericire, Stanga este extrem de divizata, cel putin in Franta – nu stiu cum este in Romania. Este extrem de divizata in astfel de chestiuni. Din nou, nu cred ca intimidarea ar functiona, iar daca ei incearca acest lucru, trebuie sa gasim contraargumente. Pentru moment, este o tragedie, in principal pentru Norvegia. Dar nu trebuie sa ne impiedice in a continua sa ne gandim la pericolele multiculturalismului.

D.T: Credeti ca discutia despre multiculturalism este incheiata? Ce observam acum – dupa ceea ce ati scris in 2007 un articol vestit impotriva multiculturalismului -, este ca dna Merkel, dnul Cameron, dnul Sarkozy proclama moartea multiculturalismului, la acest nivel politic.

P.B: As fi foarte fericit, pentru ca este cel mai bun lucru la care poate visa un intelectual – sa vada ca ideile sunt preluate si aplicate de politicieni. Prima care a spus acest lucru a fost Angela Merkel si cred ca a fost forte curajoasa. A trezit unele comentarii in presa, dar la urma urmei a exprimat ceva ce multi oameni gandeau.

Traind in societati multirasiale, cu numeroase minoritati, trebuie sa gasim o zona comuna, reguli comune si, evident, ideea, modelul multiculturalismului, ce provine din lumea anglo-saxona – Anglia, Canada, SUA, Scandinavia – functioneaza cu numeroase probleme. Si poate ideea franceza de integrare, ideea franceza a unei singure cetatenii pentru toti, functioneaza, probabil, mai bine decat aceasta idee de a aduce la un loc diverse comunitati, fiecare cu legile si obiceiurile lor si care nu se supun la aceleasi reguli ca ceilalti cetateni.

Ironia, in acest tip de discutie, este ca cei mai buni aliati in aceasta lupta nu sunt vechii cetateni francezii, sunt noii cetateni francezi musulmani. In special femeile care spun: „nu vrem sa ni se aplice regulile Sharia, vrem sa ni se aplice regulile franceze, pentru ca cele franceze ne elibereaza, pe cand regulile Shariei sunt opresive. Astfel de ironie gasesti tot timpul in acest tip de dezbatere.

D.T. Sunt argumente ca grupurile etnice ar trebui sa se supuna legilor generale. Dar directia politica pe care o putem observa acum este, sa-i spunem, o intoarcere la nationalism, la frontierele interne ale UE. Putem vedea un sfarsit la capatul acestor idei – sfarsitul Uniunii Europene?

Da, este un pericol. UE a fost cladita contra natiunilor, iar acum natiunile sunt intr-o faza de renastere pe ruinele Europei. In primul rand, Bruxelles-ul nu exista, este doar o fictiune ce calibreaza bananele si ingredientele din ciocolata. Nu e un guvern politic, chiar daca avem un asa-zis ministru de externe. Este doar un guvern din umbra, nu inseamna nimic.

Europa este condusa de capitale – Londra, Paris, Berlin, Madrid, Bucuresti. Europa va fi, probabil, mereu o alianta de natiuni si nu vom fi in anii ce vor urma un stat federal. Dar ce ne-a aratat, in primul rand, criza din Grecia este ca nici in grupul euro nu exista solidaritate. Germanii erau gata sa ii abandoneze pe greci si sa-l lase sa se scufunde in tragedia lor, fara sa incerce sa-i salveze. Iar acest lucru este ingrijorator. De fapt, Europa nu exista. In vara lui 2011, asta este lucrul pe care il realizam. Si exista un risc in revenirea la natiuni.

Din pacate, oricat de mult ne-am iubi natiunea – Romania, Franta, Germania – trebuie sa admitem ca nu suntem suficient de puternici sa ne aparam interesul in fata Chinei, India, Statele Unite sau America de Sud. Deci suntem sortiti sa cladim o Europa mai puternica.

Poate pe un nou fundament, poate ar trebui sa acceptam formula unei Europe largi, in cadrul careia sa existe un grup redus de cinci-sase natiuni care sa reuneasca fortele militare, finantele, pentru a da un nou impuls Europei. Ce traim de doua luni incoace este foarte ingrijorator, pentru ca nu avem nici minima solidaritate economica in interiorul Uniunii Europene.

Iar mai periculos decat revenirea la nationalism, pe care ati mentionat-o anterior, este revenirea la regionalizare. Daca luam in considerare tari precum Italia, Spania sau Belgia, ele nu sunt amenintate de nationalism, ci de o explozie: Italia de Nord nu vrea sa plateasca pentru Sud, flamanzii si valonii vor sa se separe, Catalonia nu vrea sa aiba de-a face cu restul Spaniei, iar ceea ce riscam este faramitarea Europei, asa cum iei o bugata de paine si o transformi in nenumarate faramituri  pe masa. Acesta ar fi sfarsitul visului european. Ar trebui sa putem combina forta unitatii cu o libertatea mai mare lasata fiecareia dintre tarile care formeaza Europa. Dar, pana acum, calea catre acest obiectiv s-a infundat.

D.T: Cum vedeti viitorul Romaniei, Bulgariei, al tarilor din aceasta parte a Europei – in interiorul sau in exteriorul Uniunii, in urmatorii zece ani, sa spunem? Pentru ca ce am observat pe parcursul acestei crize economice, este ca avem tari cu valori, morala, preocupari diferite de cele occidentale. Aproape imposibil de amestecat.

Sunt diferite, dar, totusi, cand aterizezi la Bucuresti simti ca esti in Europa. Avem aceleasi referinte, avem un temei cultural comun. Dar avem istorii diferite, in special istoria recenta. Este o necesitate a Europei, a multora dintre aceste tari: protectia militara. Bulgaria, Romania si toate tarile din jur au intrat in NATO pentru a se proteja de „Big Brother”-ul rusesc. Continuam sa vedem Moscova drept o amenintare majora, sa ne temem de riscul de a fi inghititi de ursul rus. Deci este protectia militara.

Sunt si numeroase avantaje economice, diverse capitale primesc bani de la Bruxelles. Dar poate ar trebui sa mai facem un pas, care ar fi protejarea reala acestor tari, in cazul unei prabusiri majore. Lucru care poate nu se va intampla in urmatorii ani. Iar lectia trasa din experienta Greciei ar fi integrarea Romaniei si Bulgariei in grupul euro. Pentru moment, grupul euro este prea fragil, deci poate nu ar fi o idee foarte buna ca aceasta integrare sa se petreaca prea rapid. Sa asteptam ca economiile sa ajunga la acelasi nivel, iar apoi vom vedea daca este un lucru necesar sau nu.

D.T: Deci vedeti, in continuare, viitorul Romaniei: in interiorul UE sau in afara ei?

P.B: Pana acum, da. In ceea ce-i priveste pe romani, nu cred ca ar vrea sa paraseasca Europa. Dar daca o tara manifesta o dorinta puternica de a parasi Europa, nu ar trebui sa o impiedicam. La urma urmei, in interiorul UE ar trebui acceptata ideea unui divort. Dar deocamdata nu cred ca romanii vor sa paraseasca Europa. Daca ar fi o dorinta puternica de a pleca, ar fi cu totul altceva.

Nota: Contributors.ro va difuza joi, 28 iulie, partea a II-a a interviului cu filozoful francez Pascal Brukner

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. „De fapt, Breivik este probabil primul ucigas in masa din Europa ”
    Ati gresit d-le, cred ca nu sunteti documentet suficient, deci nu sunteti expert, vedeti cazul de la Winnenden din Baden Würrtemberg din 11 martie anul trecut, ce credeti d-le, un ucigas de 15 persoane nu este unul in masa ?
    text original:
    „Ein 17-jähriger ehemaliger Schüler erschoss in einer Realschule in Winnenden (Baden Württemberg) und auf seiner Flucht 15 Menschen.”

      • daca ne gandim la ceea ce au facut Mussolini ,Stalin, Marx si multi alti care au incercat sa impuna comunismul cu forta Hitler a avut un dram de nebunie din care a iesit ce a iesit
        dar totusi daca ne gandim la trecutul RFG si RDG , totul se datotreaza lui hitler care a dus Germania acolo unde este acum

  2. Ideea franceză de integrare este pură ipocrizie, este o o lume paralelă care se va prăbuși ca un castel din cărți de joc, ca un castel de nisip. Pare foarte solidă, ca regimul lui Ceaușescu, dar va face implozie în câteva ore. Aduceți-vă aminte de ce a fost în Franța în octombrie 2010.

    Ați văzut ce caraghioși sunt actorii americani în filme dublate cu voci franțuzești? Așa e și „noua națiune” franceză.

    Fiul meu este la liceu în Franța. Jumătate din clasă nu provine din familii europene. Așa va fi și populația Franței peste câțiva ani. Au discutat despre Carol cel Mare. I-am spus că regele franc a jefuit aurul avarilor, luat de aceștia de la români, ca să construiască marea catedrală la Aachen. Fiul meu era pasionat. Dar mi-a spus că pe cei cu origini non-europene nu îi interesează nici Charlesmagne, nici Rousseau, nici Napoleon. Se vor șterge undeva cu educația franceză când vor deveni predominanți în respectiva societate. Ce vă spune renașterea românilor în Ungaria?

    Regionalizarea nu naște tensiuni artificiale, ci le recunoaște și le organizează. Nu ascunde totul sub preș, ca în Franța. Prin raporturi cinstite între landuri, regiuni, etc., trebuie organizată întreaga Europă.

    Ce câștigă dacă îi dau afară din U.E. pe români, cum sugerează acest tip? Nu au natalitate suficientă în raport cu acumularea capitalului. Sunt mai buni africanii și asiaticii? Dacă vor să-și prezerve cultura, să facă copii și să-i educe în spiritul culturii lor. Iar cetățenii români, chiar dacă numai țiganii se mai cheamă și „francezi”, sunt înrudiți cu francezii la bazele culturii, chiar și prin sângele celtic; datorită lui și limbii latine ne seamănă limbile.

  3. La adresa
    http://www.lemonde.fr/politique/article/2011/06/15/rama-yade-aurait-demissionne-de-son-poste-d-ambassadrice-a-l-unesco_1536687_823448.html

    puteți vedea o tânără speranță a politicii din Franța care i-a trântit ușa lu Sarkozy și partidului lui. Pentru ea Africa este foarte importantă, cred că mai importantă decât războiul pentru Alsacia și Lorena.

    Nu se știe ce va fi, dar așa cum S.U.A este în fapt o fiică a Europei și Franța poate ajunge o fiică a Africii.

  4. De fapt Europa este o imitatie gresita a conceptului SUA. Insa e gresita in aspecte fundamentale: cat de irational sa fii incat sa ceri unor natiuni care acum 70 de ani se razboiau la sange sa formeze o uniune?

    E fix aceeasi greseala pe care o fac parintii cand doi copii se bat, comanda „Pupati-va!” sau „Dati-va mana!” Este o bomboana amara, un gest de complezenta, furia fundamentala ramane acolo nerezolvata, razbunata de falsitatea gestului impaciutor, increzatoare ca isi va lua tributul cu proxima ocazie.

    Credeti ca civilizatia poate suprascrie aceste reguli fundamentale? Repet: cat de irational sa fii?

  5. Pe de o parte spune frumos dl. Bruckner: „economiile sa ajunga la acelasi nivel”.
    La fel de frumos spune si ca visul intelectualului este acela ca ideile sale sa fie intelese, acceptate si preluate de catre clasa politica si transformate in realitate .
    Pe de alta parte, pericolele care au inceput sa inconjoare fragila constructie a Europei Unite au devenit realitati. Nu mai este timp pentru despicarea firului in patru.
    Pana la urma deciziile sunt luate de catre lideri.
    Fiecare comunitate are liderii pe care-i merita.
    Daca liderii considera ca este bine pentru societate ca ei sa se imbogateasca exploatand resursele statului exclusiv in interes personal atunci societatea respectiva are o problema in realizarea obiectivului de a ajunge din urma din pdv economic alte societati care respecta individul si libertatea de exprimare a acestuia intr-un cadru cultural si social civilizat dar care nu exclude competitia excelentelor.
    Nici o paradigma culturala sau religioasa nu admite crima ca metoda de rezolvare a problemelor (exceptie facand desigur extremismele sociale si extremismele religioase dar tocmai acestea au activat din abundenta in ultimile doua secole pe continentul european). Liderii au fost cei care au rastalmacit cele zece porunci, aruncand in derizoriu sansele unei constructii morale perene. Si nu trebuie sa mire pe nimeni ca lucrurile par a fi scapate. iarasi, de sub orice control. Roata Istoriei se misca incet dar implacabil. Daca ai gresit si ai orientat-o intr-un sens care nu era de dorit nu va fi usor sa revii pe calea cea buna. Populatia reactioneaza. Lent, insesizabil dar implacabil.

  6. As spune ca astazi Europa este mica in gandire si in profunzimea ideilor exprimate!

    Daca se documenta relativ repede si usor domnul Bruckner constata ca exista si alte cazuri de ucigasi in masa in Europa.

    Poate insa nici unul nu a fost asa de organizat, de meticulos si oarecum complex – Breivik nu a tintit numai tinerii, dar a avut si un important/importanta obiectiv/ tinta politic/politica.

    Iarasi, printr-o minima documentare se putea „desena” profilul tipic al unui ucigas in masa si aici Breivik corespunde – deci nimic nou, se repeta povestea.

    Daca in acest moment in Europa sunt conducatori mici, sau mai exact persoane care nu pot depasi un anumit prag de intelegere in ceea ce priveste constructia Europei – nu poti spune ca francez ca „Europa a fost cladita impotriva natiunilor” cand Franta a fost un initiator al visului Europei Unite – imi suna a socialism stiintific predat in anii ’80- , si care nu inteleg pe deplin ceea ce inseamna legalitate, ordine constitutionala , care nu vad clar si nu pot corect separa argumentele religioase de sloganurile aruncate de diferiti extremisti – ei bine- atunci avem o problema legata de capacitatea de intelegere a unor notiuni propuse cu ceva vreme in urma, cca.50 de ani, si inca neintelese de unii lideri, si nu mai mir ca nu sunt acceptate de restul cetatenilor. Dar ramane o probleme de intelegere – unii o au, altii nu. Imi pare ca Pascal Bruckner a trecut pe langa la aceasta lectie.

    Regretabil, dar timpul nu este trecut pentru o viziune mai ampla, mai profunda.
    Astept revenirea si reluarea discutiilor dintr-un unghi mai larg si mai profund dupa o perioada relativ scurta de max. 10 ani, necesara revizuirii.

    Ce inseamna 5-10 de ani intr-un veac? Mai nimic!

    PS – Sper sa imi apara comentariul chiar daca am criticat invitatul Dvs.!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro