joi, martie 28, 2024

ANCOM – o nouă veche conducere?

La 1 aprilie 2015 își termina primul mandat la ANCOM Marius Cătălin Marinescu, primul președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor care ducea la bun sfârșit un mandat complet. Primii trei președinți au avut mandate întrerupte de intervenții politice brutale, care au dus și la atenționări din partea Comisiei Europene și chiar au condus la consolidarea legislativă a puterii președinților autorităților de reglementare a telecomunicațiilor din UE, astfel că Marius Cătălin Marinescu a putut rezista un mandat întreg.

A fost un mandat de 6 ani, cel mai lung și cel mai eficient mandat de la înființarea autorității în septembrie 2002. Timpul, dar mai ales priceperea, permit să construiești!

A fost un mandat în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare și monitorizare a comunicațiilor electronice românești prin transpunerea și aplicarea, relativ rapid, a recomandărilor și legislației Uniunii Europene în plan local.

A fost mandatul în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul 2012, licitație care a adus statului venituri de peste €682 milioane, în care s-au acordat 485 MHz in benzile de frecvențe de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz si 2600 MHz și care nu a fost contestată de niciun competitor la acea vreme. (O singură critică venită după doi ani din partea operatorului Vodafone, care neatent la runda de alocare a licitației din 2012 a rămas cu o bandă de frecevențe perturbată de vecinii din nord și est, iar pentru a depăși situația se pare că a făcut schimb de spectru cu RCS&RDS plus contractul de roaming național.).

A fost un mandat în care ANCOM s-a impus prin prestația sa atât pe plan intrern, ca autoritate autoritară, cât mai ales pe plan internațional, atât în regiunea noastră, unde a reușit să coaguleze interese specifice regiunii (armonizarea în folosirea dividendului digital, promovarea licitațiilor ca modalitate de alocare a spectrului de frecvențe, etc.) propunând, fondând și menținând activ un grup regional (www.ceeregionalworkinggroup.net ), cât și pe plan european prin poziții de prestigiu și de mare responsabilitate deținute în diverse organisme internaționale.

Tot în acest mandat s-a elaborat și primul ghid pentru reglementarea operatorilor de rețele mobile virtuale, din păcate fără prea mare efect. Noroc cu Lycamobile și eforturile sale, care au scos România de pe lista rușinii, a țărilor fără operatori de rețele mobile virtuale.

A fost un mandat cam lung, șase ani, pentru a ține motivat președintele unei autorități care monitorizează o industrie cu venituri de circa €4 miliarde.

Ce s-ar putea reproșa totuși acestui mandat – întârzieri, uneori mari, în punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele mobile (de ex. aprilie 2014 în loc de 2012) și tarife de terminare în rețele mobile încă mari. Datorită contextului său macroeconomic (PIB, salarii, etc.) România ar trebui să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețele mobile din UE. Dar nu are!

Prestația și prestanța actualului președinte ANCOM, dar și experiența acumulată, îl recomandă pentru încă un mandat. Rămâne de văzut dacă și politicienii (guvern, președinte, ..) îl recomandă. Sau, dacă și dânsul mai dorește să mai continuie în actualele condiții. Să amintim de salariul relativ mic al președintelui, undeva la nivelul mediei salariului din telecomunicații și nu la vârful acesteia, din motive birocratico-demagogic, care fac poziția nu prea atractivă și nemotivantă.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. ”A fost mandatul în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul 2012”
    Adică până în 2012 spectrul a fost alocat fără licitație!???
    Eronat, dacă e să luăm în seamă cel puțin licitațiile pentru primii operatori mobili din România, din 1998.

    • Ziua buna,
      A fost in 1996, decembrie pentru ca in apilie, respective iunie 1997, MobiFon, respectiv MobilRom si-au lansat serviciile de telefonie mobile bazate pe tehnologia 2G. Nu a fost o lcitatie (ascendenta) a fost un concurs de dosare cu sase (?) grupuri participante …
      O zi buna

    • Ziua buna,
      Nu pot sa nu fiu de accord cu dvstra – suntem rusinea ….
      Dar ANCOM nu are nici-o vina.
      ANCOM a intreprins toate demersurile necesare organizarii concursului
      – consultare privind procedura de acordare (concurs dosare?), taxa licenta, caietul de sarcini,- iunie 2010
      – punere in vanzare caiete de sarcini ptr participare concurs – 1 iule 2010
      – n 12 iulie 2010, ANCOM anunţa că 7 companii – S.C. RCS&RDS S.A., S.C. RomTelecom S.A., TDF S.A.S., Societatea Nationala Radiocomunicatii S.A., Media Sat S.R.L., Österreichische Rundfunksender GmbH & Co KG (ORS) si General Satellite Sofia – au cumparat caietele de sarcini
      – în şedinţa din 11 august, guvernul ia decizia de a amâna cu 3 ani, până la 1 ianuarie 2015, trecerea României la televiziunea digitală, anulând licitaţia organizată de ANCOM la care participau 7 companii. Potrivit Ziarului Financiar, Guvernul nu a cerut un aviz pentru hotărâre de la ANCOM – instituţia care gestionează spectrul de frecvenţe radio al României şi nici măcar nu a informat instituţia despre schimbarea bruscă a strategiei.
      Ghiciti cine era ministru al telecomunicatiilor?
      Sarbatori fericite!

      Nic OAca

  2. Am avut ocazia de a-l intalni pe domnul presedinte Marinescu in cadrul unei activitati de lucru cu participare inter-institutionala . Mi-a lasat o impresie foarte buna atat in plan profesional, cat si in plan uman- prin prisma relationarii si respectului aratat personalului din institutie.

  3. Este acest post ” politic” in sensul din tarile occidentale, nu dela dela noi unde odata cu schimbarea guvernului se schimba si directorii de scoli primare sau sefii de oficii postale ?
    Este un post de functionar politic in care conteaza numai competentele, se ocupa prin concurs si este inamovibil, in afara greselilor profesionale ?
    Cine il numeste ?
    Puteti raspunde la aceste intrebari, dle Nicolae Oaca?
    Atunci ne lamurim ce trebuie sa cerem dela Guvern sau Presedinte, ca dela Parlament nu putme astepta decit noroi si rusine !

    • Ziua buna,
      In urma unor discutii cu CE, care nu avetizase in anii 2005, 2008 pentru schimbarea presedintelui autoritatii, conducerea autoritatii se propune de catre govern si se numeste de catre Presedintele tarii. In plus autoritatea raporteaza, annual, parlamantului. Asa a fost numit si dnul Marinescu si va fi numit si noul presedinte pentru a se evita imixtiunile politice butale din trecut.
      Nu stiu cum se procedeaza in tarile din vest, dar numirea conducerii ANCOM ar trebui sa se faca pe baza unui concurs de competente si nu de imprejurari. La fel si la ministerul telecomunicaiiilor..
      Sarbatori fericite!

      Nic Oaca

  4. Cam laudativ articolul.

    Aia cu tarifele de terminare e o marota des vanturata si cam fara sens avand in vedere ca aveam deja cam cele mai mici preturi medii de vanzare din UE conform unui studiu al comisiei. In plus Franta avea cele mai mici tarife de terminare reglementate in timp ce avea printre cele mai mari preturi de vanzare pe minut catre utilizatorii finali, deci parghia asta si-a dovedit din plin slabiciunea. Ca sa nu mai spun ca practic a subventionat operatorii din afara Romaniei ce termina minutele de Romania.
    Despre monopolul Netcity nimic, desi ANCOM a fost sesizata, a dat o decizie/recomandare, dupa care s-a ascuns.
    Se pot trece la realizari si alte productii la hectar gen comparator de tarife sau un speedtest romanesc complet inutil si partial functional (au facut altii inainte scule mult mai bune).

  5. Ziua buna,
    In prima parte a interventiei recunosc stilul marilor operatori de telefonie mobila din Romania. Mi-e greu, insa, sa ghicesc care anume. Asa este avem cele mai mici tarife IN RETEA, din UE pentru ca avem cele mai mici salarii din Europa. Nici nu se putea altfel. Cu tarifele catre alte retele lucrurile stau altfel – sunt mult prea mari. Cele de gross undeva la nivelul mediei UE desi Romania macroeconomic este la coada UE. Cele de retail sunt mult prea mari astfel ca romanul plateste mai mult decat trebui (cca 200 mil euro anual), traficul se termina preponderent (peste 80%) in propria retea (avem patru retele mobile care nu prea comunica intre ele), etc. Mi se pare anormal ca romanul sa aiba in buzunar mai mult de un telefon mobil pentu a evita uriasa taxa vamala numit tarif de terminare in retelele mobile. In ce priveste tarifele din Franta ar trebui sa va mai documentati (vezi ce a insemnat aparitia Illiad/Free) si sa raportati la salariul mediu inainte de a compara cu Romania. Cestiunea cu subventionarea operatorilor straini, va tradeaza – am mai intilnit-o in discursul Orange Romania, astfel ca lucrurile incep a se clarifica in ce priveste stilul carui operator…. La fel si comaparatia cu Franta.
    In ce priveste NetCity – avem mai degraba o probelma de competitie, adica si de implicarea Consiului Concurentei, care are in plan o astfel de investigatie.
    Comparatorul de tarife va tradeaza din nou – marii operatori de telefonie mobile au luptat si reusit sa intarzie multi ani introducerea unui instrument de comparatie in alegerea pe care o fac utilizatorii romani. Unui utilizator de servicii de telecomunicatii ii este de folos, unui mare operator nu pentru ca vrea sa-si pastreze clientii, iar neinformarea la alegere este o modalitate.
    Similar si cu masuratorul de viteze – arata viteza reala nu cea ‘’trambitzata’’ de operatori.
    Sarbatori fericite!

    Nic Oaca

  6. Sa ma tradez pana la capat: Lucrez in industria asta dar nu la un operator mobil si nici la un operator din top 5, fix sau mobil. Acum pe fond: Discursul cu subventionarea prin reducerea aberanta a pretului reglementat de terminare a operatorilor de afara l-a avut pentru prima data un reprezentant al Telekom daca nu ma insel. Chiar daca e un grup mare cu operatiuni in Europa (avantajate si ele) se pare ca n-a avut retinerea sa recunoasca asta.
    Verificati raportarile pe Q1+Q2 2014 ale operatorilor si veti descoperi ce lovitura s-a dat industriei. Sigur, nu moare din asta, dar e impinsa spre fel de fel de „optimizari” prin mutarea angajatilor ca pe vite in marile centre de outsourcing finantate in prima faza inclusiv cu ajutoare de stat. Apoi, ce ne facem ca multe din costurile retelelor nu sunt de cateva ori mai mici decat in UE? Ex. Echipamentele (majoritatea covarsitoare din import), energia, motorina, constructiile.
    Dar e bine ca avem un stil populist, sa dam tarii cele mai mici tarife, dam o lege si spunem noi cat sa fie, de ce nu?
    Si cele mai mari viteze de net (asta era deja certificata de altii, nu mai era nevoie sa faca si ancomul o jucarie doar ca sa se laude in presa cu o „mare” realizare).
    Ca tot a venit vorba de Orange: Serviciile inregistreaza o calitate in scadere. Atat semnalul cat si viteza reala de net mobil sau suportul. O spun ca utilizator.
    Dar asta semanam, asta vom culege.
    Va urez succes intr-o eventuala cariera politica, se pare ca aveti un discurs ce prinde bine la mase :)

    • Da’ pai ii vina noastra ca Orange e firma frantzuzita si n-ar lua neam decat de la Alcatel si au costurile pe care le au. Sau iau de Huawei cand sunt zgarciti de iti vine sa-ti dai palme cand faci un interconnect cu ei.
      O fi vina noastra ca Vodafone e sclav la Huawei si ca Cosmote la Ericsson?
      Pai daca sunt firme detinute de megacorporatii conduse de MBA. S-au lacomitara in anii trecuti sa se scoata la banut si acuma stau si dau din buze si dau profitu’ la vendori.
      Si in .ro nu mai intra nimeni ca spectu’ costa de rupe ca nu mai e din ala bun ramas, ca prapaditi aia de 2K Telekom si-au luat in 2600 ca acolo si-au permis, cu toata prietenia lor cu Ponta.

  7. Iar exemplul dvs. cu impactul aparitiei operatorului Illiad in Franta sustine argumentul meu initial: Nu reglementarea tarifelor de interconectare a dus la scaderea tarifelor ci aparitia unui competitor nou in piata. Asta se intampla in Franta, ca in Romania nu mai intra nimeni la cat de jos e piata dpdv preturi/ARPU. Mai vorbim peste 5 ani atunci cand cu onor politici populiste si ocolirea unor dosare grele gen Netcity (ce e replicat acum si in marile orase din tara) vor ramane probabil 3-4 operatori si atat. Dar poate face statul roman un operator social, asa cum se tot opintea fantasmagoric si doar din gura prin anii 2000-2010.

    • Haideti sa fim corecti:
      – „subventionarea” operatorilor din anumite tari membre UE a fost mai degraba un efect al lipsei de coordonare intre statele membre, in ceea ce priveste reducerea tarifelor de terminare a apelurilor. Uniunea Europeana a lasat aici multa democratie si a iesit cam haos, inclusiv situatii hilare, ca cea din Germania.
      – in ceea ce priveste „lovitura data industriei”, reducerea tarifelor a fost anuntata/previzionata cu mult timp inainte. ANCOM a dat dovada de intelepciune, cand a fost de acord cu o panta lunga de reducere a tarifelor spre nivelul din prezent, ceea ce trebuia sa le permita operatorilor sa isi adapteze modelul financiar, de exemplu prin lansarea de noi servicii, ceea ce acestia au si facut. Ramane desigur, un impact dar „lovitura” este un termen nejustificat. Au fost industrii – agentiile de media, de exemplu – care s-au trezit peste noapte, prin OUG, fara jumatate din cifra de afaceri.
      – de fapt, reducerea fortata a tarifelor de terminare (tarife de monopol, ca fiecare e monopolist in ceea ce priveste terminarea apelurilor in propria retea) a fost cel mai bun lucru care putea sa se intample operatorilor telecom, deoarece i-a fortat sa nu se mai bazeze atat de mult pe renta istorica oferita de aceste tarife si sa faca pasul catre noul nivel al tehnologiei si al veniturilor pe care aceasta le poate genera: TV, plati mobile etc.
      – costurile operationale din Romania sunt mai mici decat in multe state UE – forta de munca, energie electrica etc – iar cele pentru investitii in echipamente sunt sensibil apropiate.
      – Netcity nu a fost gasit in pozitie de monopol de catre Consiliul Concurentei, care, in urma datelor efective din teren, a aratat ca acest „titlu” merge doar cata vreme nu scoti capul pe geam. Neticty = monopol este ca si cum ai spune ca exista un monopol al masinilor sport de culoare rosie, doar fiindca aceasta merge foarte bine cu astfel de autoturisme.
      Cat despre dl.Marinescu, a facut treaba buna spre foarte buna la ANCOM. Daca si el vrea, ar trebui sa fie lasat sa continue. Trebuie avut in vedere ca dl.Marinescu are si o functie la International Telecommunications Union, asa ca ar trebui sa il si convingem ca sa ramana.
      Desigur, nimeni nu este de neinlocuit dar din prudenta, cel putin, sustin varianta Catalin Marinescu.

      • Domnule Mircea, va salut cu respect.

        ANCOM a facut, asa cum spuneti si Dvs, lucruri bune in ultimii ani. Poate ca cel mai bun lucru pe care l-a facut a fost „desfiintarea” pur si simplu a proiectului Netcity, asa cum este in momentul de fata, adica o jignire la adresa pietei telecom din Bucuresti si chiar a contribuabililor din Capitala.

        Cred ca ati citit Raportul Consiliului Concurentei cu mare atentie si ati retinut ca autoritatea recunoaste faptul ca nu exista niciun operator care sa ofere ceea ce ofera Netcity, deci nu exista o solutie alternativa reala la reteaua Netcity. Intr-adevar, Consiliul nu rosteste cuvantul „monopol”, dar cam asta vrea sa spuna. Dar interesele sunt prea mari ca sa declare asta oficial, poate ca o sa-l scoata cel mult cu pozitie dominanta…

        Numai bine!

        • Domnule Florin,
          ANCOM nu a desfiintat proiectul Netcity si nici nu cred ca cineva isi doreste asa ceva. Existenta unei infrastructuri de acest gen este utila pentru orice localitate de talia Bucurestiului.
          Cat despre Consiliul Concurentei, acesta a constatat ceea ce poate vedea oricine umbla pe strazile din Bucuresti: ca exista mai multe retele care se suprapun iar Netcity nu este decat una dintre ele, doar ca e singura marcata ca atare. Restul sunt anonime si, probabil, oficial nu exista. Doar ca analiza trebuie sa ia in considerare situatia efectiva de pe teren: asa se procedeaza in domeniul concurentei.
          Consiliul Concurentei a mai constatat ceva foarte interesant: „Afirmaţiile Netcity care nu pot fi puse în acord cu cele ale altor companii şi care necesită clarificări cu companiile în cauză sunt legate,în principal, de suprapuneri ale altor reţele cu reţeaua Netcity.” Adica cineva a dezinformat. Cine?
          Cat despre Netcity, o situatie de monopol/pozitie dominanta poate fi stabilita cel mult la nivelul zonei efectiv acoperite de canalizatia sa – probabil in jur de un sfert de strazile din Bucuresti – nu si acolo unde reteaua nu exista. Este elementar.
          Iar daca se stabileste ca este monoplist sau chiar dominant, solutia este reglementarea, nu avizul apa-de-ploaie prevazut la indemana ANCOM.

          • Va multumesc pentru raspuns.

            Cand spuneam ca ANCOM a desfiintat proiectul Netcity nu ma refeream, evident, la desfiintarea sa propriu-zisa, ci la faptul ca a gasit foarte multe nereguli, iar daca Netcity&PMB ar fi fost de buna credinta, ar fi facut eforturi sa implementeze acele masuri, dar nu, ei recurg la procese. E dreptul lor, dar cu ce consecinte! Rele pentru toata lumea, chiar si pentru ei.

            Cu toate ca activitatea mea este doar tangenta cu aceste subiecte, sunt interesat de tot ce se petrece in Bucuresti si am citit cu atentie atat Avizul ANCOM cat si Raportul Consiliului Concurentei si trebuie sa va spun cu sinceritate ca Avizul ANCOM este foarte profesionist facut in comparatie cu Raportul CC care lasa mult de dorit. Probabil ca situatia ar fi fost alta daca Dvs. ati mai fi lucrat la Consiliu, dar pana una-alta, asta e este. Deci Avizul ANCOM nu este nici pe departe apa de ploaie, pacat ca legea nu ii permite ANCOM sa si impuna masurile cuprinse in aviz, dar si asta se poate schimba!

            Iar in ceea ce priveste Consiliul, da, acesta trebuie sa ii „demaste” si pe ceilalti care au canazlizatie si o tin doar pentru ei. Lucrurile trebuie sa fie transparente si toata lumea trebuie sa aiba de castigat, acum toti au de pierdut. Inca mai suntem tributari unei anumite mentalitati…

            Numai bine!

  8. Domnule Grig, cu siguranta sunteti un bun cunoscator al framantarilor industriei telecom.
    Pentru o discutie corecta si frumoasa, ar fi corect si frumos sa va identificati cat mai exact, asa cum face dl.Oaca (putea publica si cu psudonim) si cum fac si eu.
    Multumesc!

  9. Cred ca a da la Free/Iliad ca o referinta in industria telecom e o eroare fatala pe termen lung.

    Prevad – si sper sa gresesc – ca una din bresele majore de securitate in retelele mobile va avea ca punct de plecare reteaua Iliad.

    Intrebati orice responsabil cu securitatea IP si va va confirma ca – in topul listei de ban – alaturi de range-urile din China, are Iliad-ul.

  10. Vodafone a fost neatent? Sau ancom de rea credință când a scos la licitație un spectru de frecvențe despre care știa că sunt bruiate de Ucraina?
    Încercați să vă mai schimbați stilul, prea mult limbaj de lemn, mai ales în comentarii?

    • Da, Vodafone a fost neatent la runda de alocare. Se stia ca o parte din spectru este perturbat dinspre est si nord, iar pentru a scapa de el Cosmote a oferit o suma mare – citeva milioane euro. Si astfel Vodafone s-a trezit cu spectrul cu probleme in zona de granita dinspre nord si est.
      O zi buna

      • Dl. Oaca, felicitari pentru opiniile despre telecom. Nu sunt prea multe in spatiul media.

        Referitor la articol, banuiesc ca stiti foarte bine ca sunt inca multe de facut in aceasta zona. Si cum spunea un cititor mai sus, sau cum i-am raspuns dlui Mircea, proiectul Netcity nu trebuie ocolit din dezbatere. Stiu, este un subiect sensibil, insa rolul comentatorilor si oamenilor de presa este sa scoata la suprafata toate dedesubturile unei afaceri. Netcity este mult prea important pentru bucuresteni ca sa ramana intr-o zona gri a dezbaterii. Iar pana nu sunt implementate de catre Primarie si Netcity masurile ANCOM, pe care o laudati, va fi prelungita situatia de abuz actuala.

    • Domnule Sanzi, eu sunt de acord, de principiu si multumesc pentru invitatie. In ciuda unei situatii inacceptabile, subiectul este ignorat cu gratie, in continuare si este acoperit cu teme gen taxare cabilisti pentru a asigura supravietuirea posturilor TV. Dar va intreb ca si pe domnul Grig: cu cine am onoarea?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Nicolae Oaca
Nicolae Oaca
A obţinut titlul de doctor în telecomunicaţii de la Fac. Electronică şi Telecomunicaţii din Institutul Politehnic Bucureşti şi titlul MBA (Master of Business Administration) de la Canadian MBA Program organizat de Universite de Quebec a Montreal, Canada. A fost consilier de strategie al preşedintelui ANCOM, autoritatea de reglementare a telecomunicaţiilor şi al directorului general al operatorului RomTelecom. Este profesor invitat al Fac. Electronică, Telecomunicaţii şi TI din Universitatea Politehnică Bucureşti predând cursul “Piaţa comunicaţiilor. Reglementări europene şi internaţionale“, o introducere în economia telecomunicaţiilor. Până în 1998, a fost cercetător ştiinţific la INSCC, institutul naţional de cercetări în telecomunicaţii, având preocupări în cercetarea şi dezvoltarea echipamantelor de transmisiuni, proiectarea asistată de calculator şi teoria circuitelor. După absolvirea Canadian MBA Program din mai 1996 s-a implicat în restructurarea telecomunicaţiilor româneşti, devenind un cunoscut analist, lider de opinie şi consilier informal. In septembrie 1996, a prezentat o strategie de guvernare pentru telecomunicaţii, care prevedea privatizarea RomTelecom, liberalizarea pieţei, etc. şi care a fost folosită de guvernul instalat în toamana acelui an. Şi în anii următori a fost consultat la elaborarea strategiilor de guvernare pentru telecomunicaţii. În decursul timpului a consiliat companii implicate sau interesate de piaţa românească de telecomunicaţii: operatori, fabricanţi, dealeri, companii de consultanţă, bănci de investiţii, agenţii de ştiri, etc. A fost Guest-Editor pentru “Telecommunications in Central & East Europe” un set de analize ale telecomunicaţiilor din Cehia, Romania, Rusia, Serbia şi Ungaria publicate în IEEE Communications Magazine în august 2000, în noiembrie 2000 fiind invitat în consiliul IEEE Global Communications Newsletter, capitol din IEEE Communications Magazine (http://www.comsoc.org/livepubs/ci1/index.html). Din 2000 este corespondent regional al IEEE GCN, promovând telecomunicaţiile din zona Balcanilor şi Europa de est, iar între 2005 şi 2006, a fost Editor al Global Communications Newsletter (http://www.comsoc.org/pubs/gcn/gcn0105.html). La începutul anului 2006 a publicat analiză de ţară “2005 Guide to Romanian Telecommunications”, lansată pe piaţă de INA Telecom din Grecia http://www.inatelecom.org/2005Guidetoromaniantelecommunications/tabid/442/Default.aspx, iar în primăvara anului 2007 noua ediţie “2007 Guide to Romanian Telecommunications”, Este autor al mai multor analize, articole, interviuri publicate în cele mai importante reviste internaţionale: Public Network Europe, Telecommunications Intl, Global Wireless, Mobile Europe, IEEE Communications Magazine, CommunicationsWeek, Total Telecom, Connect World, etc. A avut prezentări, articole, etc. la conferinţe interne şi internaţionale (ITS, IEEE, SoftComm, ITU, etc.), precum şi interviuri la posturi de radio, Tv, ziare sau reviste.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro