Home » Media / Tech » Citesti:

Apocalipsa după Săftoiu

Serban Pretor decembrie 20, 2013 Media / Tech
8 comentarii 1,643 Vizualizari

În religia creștină, în sens biblic, apocalipsa reprezintă o viziune mistică înspăimîntătoare asupra sfârșitului lumii.

În sensul evenimentelor declanşate și cauţionate de Claudiu Săftoiu în televiziunea naţională publică, apocalipsa poate însemna sfîrşitul existenţei unei instituţii care a fost întotdeauna preşul politicienilor aflaţi la putere, dar şi un obstacol ce trebuia întotdeauna reformat de către aceştia cînd ajungeau în opoziţie.

Sper că este pentru ultima dată cînd numele lui Claudiu Săftoiu apare în spaţiul public (acum cînd dezastrul pe care l-a creat va deveni vizibil și pentru succesorul său), cel puţin în legătură cu calitatea sa de gropar al televiziunii publice, asta dacă nu cumva controlul anual al Curţii de Conturi va releva niște fapte care să-l plaseze în atenţia altor instituţii ale statului, dintre acelea care încă mai funcţionează.

Ultima sa ispravă, aceea de a prezenta public faptul că întregi redacţii din TVR sunt constituite din armate de “mîngîietori de oaie”, a expus sugestiv rezultatul controversatului proces de selecţie și a arătat nivelul profesional al majorităţii celor 2450 de aleși; dacă vedem că vîrfurile programelor sunt atinse de vedete precum Iuliana Tudor sau Andreea Marin, remarcate cu precădere în clipuri de promovare a unor produse indispensabile vieţii în “România tihnită”, înţelegem mai multe și despre cupiditatea și profilul moral al celor care domină în acest moment instituţia.

Aberantul şi ruşinosul proces de selecţie a personalului, după ce acesta a fost condamnat luni de zile la nemuncă într-o instituţie complet paralizată, reprezintă o pată comparabilă cu manipulările şi subordonările politice pe care televiziunea publică le-a afişat în decursul anilor postcomunişti. Dezinformarea și bătaia de joc la adresa publicului (atîta cît mai putea fi păstrat), a fost completată cu uciderea (demolarea) a înşişi celor îndrituiţi să asigure fiinţa unei instituţii necesare unui popor întreg.

Procesul de restructurare a instituţiei s-a cam oprit aici, întrucît cheltuielile fabuloase care au urmat, făcute pentru contracte oneroase, achiziţii faraonice și colaborări pe sume ce depășesc multe salarii normale, vor putea fi cunoscute numai după un control serios, dacă va avea cine să-l dispună, întrucît ele sunt ţinute la nivelul secretelor “de serviciu” de grad zero.

Acesta este, în linii mari, tabloul instituţiei pe care Claudiu Săftoiu, omul care nu s-a priceput decît două lucruri, să se facă de rîs și să cauţioneze afaceri dubioase pe bani publici, o lasă moștenire proaspătului interimar.

Propunerea iniţială a PNL ca acesta să fie Rareș Bogdan ascundea, sub masca unui jurnalist aparent onorabil, nu totdeauna confortabil invitaţilor cu care se joacă de-a puterea, intenţia continuării distrugerii televiziunii publice, prin subordonarea sa comandamentelor politice și încadrarea sa în schemele puciste ale ultimei perioade. Cochetăria lui Rareș Bogdan cu mediul politic, joaca sa de anul trecut de-a candidatura la alegerile parlamentare pe listele PNL, sugerează că propunerea era doar o simplă recompensă pentru serviciile editoriale aduse în campania electorală de anul trecut și de-a lungul ultimilor ani.

Se punea firesc întrebarea dacă profilul său intelectual, profesional și moral este potrivit pentru conducerea unei  instituții media care, potrivit legii adoptate de parlamentul României, ar trebui să impună cele mai înalte standarde de profesionalism în domeniu. Şi competenţele sale manageriale păreau a fi în faza de alfabetizare, de vreme ce s-a exprimat cu privire la faptul că va avea o emisiune proprie la TVR, demonstrînd necunoașterea normelor interne ale TVR care interzic celor care dețin funcții de conducere să aibă emisiuni; considera probabil că încălcarea acestora în decursul timpului de către diverși „everaci” sau „mîngîietori de oaie” a devenit o cutumă de care are tot dreptul să profite.

Ne-am fi așteptat ca priorităţile viitorului manager să se orienteze spre recredibilizarea instituţiei în ansamblu, nu a propriei persoane, spre elaborarea unui plan realist de rezolvare a datoriilor de peste 160 milioane euro (mult mai mari decît la preluarea lor de către Săftoiu) sau de eliberare a personalului de sub povara uriașei încrengături de interese politice și economice; acestea singure sufocă orice altă motivaţie ce ar putea ridica nivelul indicilor de audianţă al programelor TVR măcar la unul  proporţional cu cel al investiţiilor (deocamdată risipite) pe care întreaga societate este obligată să le facă. Halucinaţiile sale cu privire la transformarea într-un BBC românesc (meritorii de altfel, dacă ar fi rămas deocamdată latente în întortocheatele circumvoluţiuni ale creierului său brusc înfierbîntat de perspectiva măririi) demonstrează o viziune primitivă asupra noianului de pași ce ar trebui parcurși pînă acolo. Faptul că voia să facă cultură, educaţie şi sport, fără politică (parcă și alţii au mai declarat ceva asemănător dar au uitat în prima secundă după înscăunare) arată că nu a avut măcar curiozitatea să citească un singur articol din legea care ar fi urmat să-i devină biblie, legea nr. 41/1994, cel care formulează misiunea publică a instituţiei:

“ART. 4. (1) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educaţie, divertisment, sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competenţă şi exigenţă, valorile limbii române, ale creaţiei autentice culturale, ştiinţifice, naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civice, morale şi sportive, să militeze pentru unitatea naţională şi independenţa ţării, pentru cultivarea demnităţii umane, a adevărului şi justiţiei.”

Din respectarea acestor imperative legale ar fi trebuit construit un program de management în cadrul căruia, pe lîngă priorităţile amintite, un loc de frunte ar fi fost cazul să îl ocupe elaborarea unor seturi de principii deontologice (ceva există și acum) și mai ales a unor norme extrem de stricte privind respectarea lor, cu sancţiuni drastice, acestea constituindu-se în principale criterii de apreciere profesională.

Contrar deja obișnuitelor proceduri de schimbare a consiliilor de administraţie prin respingerea pe necitite a rapoartelor de activitate (niciodată nu au avut loc măcar discuţii formale cu privire la conţinutul acestora – sute de pagini cu grafice și tabele a căror redactare și prezentare ocupă activitatea pe cel puţin jumătate de an a zeci de salariaţi ai instituţiei), de această dată tot procesul a fost colorat și de neașteptatele dar spectaculoasele “plăţi de poliţe” dintre cei doi poli de putere parlamentară, în cadrul unor negocieri meschine din care este exclusă orice urmă de referire la profesionalism. Trocul era: eu (PSD) te las să-ţi pui la TVR un om care și-a dovedit adaptabilitatea la comandamentele politice venite de unde trebuie, iar tu (PNL) mă ajuţi să dau cu grebla prin Curtea Constituţională. După ce ai făcut-o, ai mei și-au adus aminte că omul tău nu s-a pus întotdeauna preș suficient de miţos pentru pașii lor strîmbi, așa că au ieșit puţin la aer să mai reflecteze.

Dacă tot nu i-a ieșit pînă la capăt chestia cu numirea, Rareș Bogdan tot s-a ales cu un beneficiu de imagine și o promovare amplă în afara calupurilor de promo, așa că liberalii pot bifa această tentativă la capitolul semi-împliniri.

Începînd cu anul 2004, societatea civilă, alături de parlamentarii din opoziţie, indiferent cine ar fi fost ei la un moment dat, a susținut că prioritatea parlamentului ar trebui să fie modificarea legii de funcționare a SRTv/SRR și nu schimbarea conducerii celor două instituții. În ciuda protestelor repetate care au cerut “TVR și SRR – servicii publice, nu servicii politice”, astăzi, după aproape zece ani, mesajul rămîne mai actual ca niciodată, iar șansele sale de materializare sunt parcă mai îndepărtate ca niciodată: nici opoziţia nu mai vorbește de așa ceva, e drept în contextul în care nu mai vorbește despre nimic important.

Scriam nu demult că “Degenerarea climatului  public românesc este  consecinţa consolidării unei suveranităţi mediatice vicioase și nelimitate, care are perspectiva de a se vedea eliberată de spectrul unei posibile intervenţii a autorităţii.” Mă referam la televiziunile private în relaţie cu autoritatea CNA. Situația din cele două instituții publice, cu precădere din SRTv, este inversată, ele nemaiputînd să-și îndeplinească misiunea și să performeze în sensul cerut de lege și de public atîta vreme cît autoritatea politicului le ţine strîns în lesă și nu le oferă acele instrumente legale care să le ajute să se transforme în entități media la nivelul standardelor publice europene. De la adoptarea legii nr. 41/1994 asistăm la utilizarea în forţă a acelei nefericite prevederi care duce la rotirea conducerilor în funcție de modificarea configurației politice din parlament (și nu numai, vezi cazul prezent cînd aceasta a rămas aceeași), fără nicio legătură cu performanța realizată, ci doar cu interesele guvernanţilor, adeseori stimulate de grupuri de interese din interiorul SRTv care dezinformează și manipulează consiliile de administraţie punîndu-le în situaţii jenante; chiar să fi avut vreo strategie, ar fi fost imposibil ca ea să fie aplicată de către ultimele cinci consilii de administraţie, toate demise înainte de termen fără niciun fel de argument, în afara vizibilei pofte pentru ciolan a celor rămași pe dinafară.

Oricît de mult se străduiește guvernul să crească numărul sinecurilor, pofticioșii depășesc constant numărul acestora și devin mereu tot mai mulţi, din păcate și din rîndul acelor intelectuali fără coloană vertebrală sau cu ea foarte flexibilă: cei mai mulţi pot fi găsiţi între semnatarii jalnicei scrisori de suţinere a puciștilor usl adresată Comisiei Europene în iulie 2012. Complicitatea lor vinovată este încă o verigă importantă a lanţului care strangulează funcţionarea statului de drept.

Gîlceava iscată în jurul alegerii unui director general interimar (nu președinte, deoarece el va conduce fără consiliu de administraţie, avînd atribuţii extrem de limitate) a arătat, pe de o parte că importanţa acaparării televiziunii publice a rămas în inerţia politicienilor de la putere (eficienţa ei manipulatoare este în prezent mult depășită de posturile securistului turnător-simbol naţional), iar pe de alta, că tradiţia prin care această instituţie trebuie menţinută complet nereformată sub talpa puterii, cu același algoritm inept de numire a conducerii sale, îngroapă orice iniţiativă cu privire la o poziţionare demnă a ei în cadrul societăţii.

A urmat vehicularea numelui lui Sebastian Ghiţă (membru cu acte în regulă, adică dosare penale, al haitei care sufocă România) pentru postul vizat, cel care atît moral, cît și legal este în incompatibilitate maximă pentru funcţia în discuţie: proprietar de post de televiziune pe post de goarnă de partid și membru al parlamentului, deci afiliat politic pînă la identificare cu stăpînul său plagiator; nu-mi dau seama dacă a fost o propunere reală a lui Ponta sau doar o fumigenă care la împrăștiere să lase la vedere unitatea de monolit a usl prin acceptarea propunerii liberale, “oricare ar fi ea!”.

Cam ăsta ar fi, în linii mari, procesul care l-a emenat în cele din urmă pe Stelian Tănase, devenit din purtător de speranţe în anii ’90, o ipotetică speranţă actuală a usl. L-a scos din pălărie tocmai o remarcă aruncată pe blogul său personal la momentul potrivit, cu puţine zile în urmă: “Cine va conduce TVR în 2014 va trebui să sprijine activ campaniile electorale ale USL la europarlamentarele din mai și prezidenţialele din decembrie.”

Acesta-i omul ! – au exclamat ușuraţi liberalii, intraţi deja în criză de opozanţi ai tăvălugului pesedist, sperînd că aceasta este pentru el o profesiune de credinţă și că astfel TVR are toate șansele să devină o secţie de propagandă electorală a regimului pontocratic. Evident, Stelian Tănase o poate face, dar are și capacitatea să îndrepte instituţia pe o cale normală.

Sunt convins că numirea sa se va adăuga subiectelor de dezbatere publică generate de recentele evenimente parlamentare. Rămîne de văzut cu ce rezultate. Dacă acestea se vor concretiza prin exprimarea unor puncte de vedere ferme şi argumentate, Stelian Tănase le va putea trece prin filtrul curăţat al propriei conștiinţe, va putea renaște pentru sine însuși. Sigur că nu stă în puterile și atribuţiile noului director general interimar să purceadă la pregătirea măsurilor pe care le-am prezentat ca esenţiale pentru redresarea instituţiei, dar pot spera că măcar nu va găsi noi modalităţi de a merge pe drumul pe care îl recomandă postarea amintită de pe blog. Poate a scris-o într-un moment de revelaţie neimplicată, iar acum o uită sau o consideră doar o povaţă pentru cei care nu sunt în situaţia de-a o putea urma, iar pentru sine însuși de-a dreptul degradantă.

E șansa lui !  Şi a noastră !

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Grammaticus spune:

    Intelectual mediocru, dl. Stelian Tanase se Numara printre, daca nu ma insel, semnatarii scrisorii rusinii la Bruxelles in vara lui 2012. Nu va fi nici o schimbare in bine.

  2. Vlad spune:

    Trebuie sa admitem ca se ridica si se inmulteste o specie de oameni cu niste insusiri grotesti, precum solzii de pe pielea dinozaurilor si pentru care instrumentele obisnuite de combatere nu mai functioneaza ( ca in filmele SF americane).
    Acestor monstri, nascuti din ignoranta si somnul nostru, trebuie sa le cautam alte puncte vulnerabile si in acelea sa lovim sistematic, ca sa putem spera la stavilirea fenomenului.
    In rest, valori, traditie vor fi zdrobite cu coada lor solzoasa si spinoasa. Valorile lor sunt cu totul altele decat ale noastre, niste musuroaie de cartita, bune de calcat in picioare.

  3. Adrian Petreanu spune:

    In prezentarea dumneavoastra scrie ca sunteti consilier al pdg din 2011. Sa inteleg ca ati fost consilierul lui Claudiu Saftoiu ? Rezulta ca il cunoasteti foarte bine, cel putin in ce priveste activitatea de la TVR. Cu ce l-ati consiliat sau de ce nu ati demisionat mai demult si sa nu ajungeti la concluzia ca omul doar s-a facut de ras si a contribuit la demolarea pe mai departe a institutiei ?

    • Serban Pretor Serban Pretor spune:

      Am fost consilierul presedintelui SRTv – al functiei si nu al unui om anume – am inceput cu Alexandru Lazescu, pe vremea caruia concepusem un plan de redresare lenta a institutiei; era vorba de restructurari ale organigramei pe cai mai putin dure decit coruptul proces de selectie al lui Saftoiu, care de fapt a fost o epurare politica. Se pornea de la principii profesionale si urmaream o redistribuire a personalului conform competentelor si o reducere a numarului pe cai naturale (plecari, pensionari si redistribuiri), dar si prin eliminarea celor necorespunzatori prin proceduri profesionale obiective si legale. Nu era simplu, iar demiterea sa a blocat totul (poate chiar a fost o cauza)> Am lucrat foarte bine cu interimarul care i-a urmat (Radu Calin Cristea) asigurind o functionare de avarie (daca va aduceti aminte era in perioada turneului european de fotbal – vara 2012 si am readus la TVR meciurile care fusesera cedate unei alte societati – nu a fost simplu, iar itele acelei afaceri nu sunt nici acum descilcite). Saftoiu a venit de la inceput cu comandamente politice declarate (vedeti si celelalte articole) si nu a ascultat sugestii profesionale – i-am spus direct si personal absolut tot ce ati citit in articole, unele i le-am transmis si prin informari scrise, iar la momentul in care incompatibilitatea a devenit evidenta a intervenit si inevitabila despartire. Puteti fi linistit: nu i-am fost consilier pina la sfirsit si oricum nu m-a ascultat.

  4. Michael Dumas michael spune:

    Partidele au mari probleme cand este vorba sa numeasca oameni in functii de conducere: ministri, sau presedinti de consilii de administratie sau directori generali. Se confunda devotamentul de partid cu priceperea si capacitatea manageriala a unor insi. Administrarea unor fonduri uriase de stat, de catre nisti ageamii manageriali, duce la pierderi de bani dar si la compromiterea unor oameni, poate in fond cu merite intelectuale. Cel mai notoriu caz mi se pare A.Marga care a fost plimbat de PNL prin mai multe functii, unde a facut praf tot ce se putea. Iata acum si pe C.Saftoiu compromis total dupa acest directorat la TVR. Urmeaza la rand S.Tanase. Daca le asculti discursurile care preced investirea ( l-am auzit pe R.Bogdan cu BBCul lui Romanesc, dar si pe S.Tanase) iti dai seama ce ageamii sunt in chestii de administratie, dar toti au un orgoliu nemasurat si se cred manageri geniali. De ce nu pot sa refuze oare asemenea oferte capcana? Ar trebui ca C.Antonescu care l-a numit pe C.Saftoiu dar si parlamentarii, care l-au votat ca director, sa plateasca solidar pierderile de la TVR, poate ca s-ar invata minte pe viitor, cum este cu votarea de directori!

    • Serban Pretor Serban Pretor spune:

      Ar fi mult prea simplist sa spunem ca pierderile pot fi puse exclusiv in sarcina fostului pdg. In TVR sunt aduse multe guri flaminde iar sistemul de sifonare a fondurilor este extrem de complex si sofisticat. Am participat la doua controale ale Curtii de conturi si nici ei nu au putut stabili vinovatii individuale clare. Si totusi ele existe. Sistemul copiaza in mic pe cel din structurile parlamentare si guvernamentale. Cind te prinde increngatura, nici daca vrei nu mai poti iesi. Stiti cum e cu structurile…Numai o justitie independenta si puternica ar putea da verdicte clare, iar pina la ea ar trebui un corp de control format din oameni fara pata. Cine este cel care ar putea arunca primul piatra?

  5. make spune:

    Cred ca se face prea multa valva din instalarea unor ageamii (n-au dovedit absolut nimic pe linie de management anterior) la carma unei institutii vetuste. TVR e aidoma CFR Marfa bunaoara, care a fost pusa demult la colt de concurenta nemiloasa. Cine se mai uita la programele televiziunii publice cand pana in cele mai afundate colturi ale patriei exista antene de satelit si telecomenzi ? Iar pentru patura educata a populatiei exista internetul. Cred ca politicienii si cei care zumzaie in jurul TVR din motive de incompetenta profesionala, fiind refuzati de posturile concurente sunt depasiti de evenimente. TVR are o cota de piata minuscula, in continua cadere an de an. Televiziunile in general sunt erodate de piata internetului, tot mai sofisticata si mai penetranta. Problema e ca institutia asta putreda, TVR, mananca fonduri publice cu ghiotura, plus ca fiecare contribuabil e taxat direct ca sa sustina acest Moloh nesatul. E cazul ca sa urmam exemplul guvernului de la Athena: inchiderea si disparitia acestei televiziuni inutile, punerea pe liber a “profesionistilor” de acolo care abia apuca sa demonstreze pe piata libera ce tari sunt.

    • Radu CC spune:

      @make,

      Tu esti, Felix? O spui cu atata patos, atunci cand propui “tabula rasa” pe tot ce inseamna domeniul din Calea Dorobantilor nr 191! Sunt cca 6.5 ha de teren intravilan, propice afaceristilor/rechinilor imobiliari. Prea este cusut cu ata alba demersul tau otravit…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Serban Pretor


Serban Pretor

Serban Pretor - expert angajat in CNA de la infiintarea sa din 1992 Consilier al presedintelui CNA si director de strategie/reglementari pina in 2000. Membru CNA intre 2000-2006 ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)