vineri, martie 29, 2024

Aritmetica și gramatica protestelor

Nu este un secret pentru nimeni că mesajele și cifrele protestelor din România diferă în mass-media după alte criterii decât obiectivitatea și imparțialitatea. Chiar dacă este vorba de numărătoare, fie și estimată, diferențele sunt adesea atât de mari încât publicul căutător de adevăr factual se poate întreba dacă nu cumva suferă el de orbul găinilor. Pentru protestatarii din București ieșiți pe vreme rea, RTV și DCNews dădeau „la abureală” o participare de „câteva mii”, în vreme ce Digi24 și Ziare.com anunțau 60-70 de mii. O privire mai distanțată au avut sursele media străine. Associated Press, citată de Euronews, a mers cu estimările până la 35-40 de mii e persoane la manifestația din capitală. Monitorizarea site-ului Pagina de media constata diferențe între cifrele titrate de televiziuni, dar și în privința interesului arătat evenimentului, unde televiziunea publică ți-a dat din nou în petec:TVR 1 și Realitatea TV estimează 35.000 de oameni în București, Digi 24 vorbește de 50-55.000 de protestatari numai în București și un total de 65.000 în țară. La România TV, Andreea Crețulescu vorbește despre pensii. Pentru TVR 1, manifestațiile nu au existat decât la știrile de la ora 20.00. După Telejurnal, principalul canal al televiziunii publice nu a mai difuzat imagini de la protestele din București și din țară și a revenit la programul normal”.

Există o experiență a estimărilor, jurnaliștii de teren au deja ochiul format după ani de manifestații în marile piețe publice. Jandarmeria are mai nou interdicție de a comunica jurnaliștilor estimările sale, după care se decid efectivele. În anii `90 polițiștii cooperau cu presa și acesta a fost un bun exercițiu. Mobilizarea masivă de trupe la București în 20 ianuarie sprijină cifrele mari comunicate public de mass-media, de peste 50 de mii de oameni. Nenorocirea este că cifrele sunt utilizate pentru manipulare, împreună cu mesaje și strategii de abatere a atenției. Primii care minimalizează participarea sunt politicienii puterii. Dragnea a afirmat că „oficial” au fost doar 25 de mii de oameni la București. Atunci de ce să fi scos trupe din trei județe? RTV dezbătea în seara protestelor problema pensiilor, în format extins, obținând audiențe mari de la telespectatorii care au stat acasă, adică mulți pensionari cu studii primare sau medii. Evenimentul zilei, aliniat mediilor care apără corupții, a invocat un popă din SUA care ar fi inventat o formulă de calcul infailibilă. După acesta, la București au fost … 15 mii de protestatari. Imaginile luate în unghiuri manipulatoare au favorizat bagatelizarea protestelor la Antene, cu un public asemănător celui de la RTV. Publicul tânăr, care nu a ieșit în stradă, a preferat PRO TV, Digi24 sau Realitatea TV, după cum arată audiențele măsurate de Kantar Media. Începând din 2012, participarea nemulțumiților la proteste a crescut constant, de la o mie sau două mii, la cîteva zeci de mii în 2015 după tragedia de la Colectiv și până la sute de mii în iarna lui 2017.„De câți e nevoie?”, se întreba Cosmin Pojoran, autorul studiului România surprinzătoare:combaterea apatiei civice cu energie civică, din volumul #Rezist: Romania’s 2017 anti-corruption protests:causes, development and implications, publicat de Quadriga University of Applied Sciences and the Centre for Politics and Media Research at Bournemouth University. Concluzia sa este că trebuie mai mult decât cifre:„După mai mulți ani de educație civică și dialog, protestatarii vor învăța că implicarea civică nu trebuie limitată la actul protestatar”.

Efortul de a explica de ce ies oamenii în stradă se rezumă la televiziunile de știri arondate PSD la clișeele curente, de genul „sunt plătiți” (vezi acuzația senatoarei Andronescu adusă primarului din Roman că ar fi finanțat deplasarea protestatarilor în capitală), Soros, statul paralel etc. S-a sugerat că protestatarii sunt violenți. EvZ a publicat armele albe: un pistol de jucărie, un cuțit, o bâtă etc., confiscate de autorități, asimilând #rezist cu terorismul. Au fost prezenți în studiouri purtătorii mesajelor descurajatoare, la care au fost asociată și prognoza meteo. Antena 3 anunța încă de dimineță „urgie” și apocalipsă. Mulți moderatori au stăruit în a-i canaliza pe participanții la talk-show spre concluziile dorite, contribuind la adâncirea clivajelor sociale.

Mesajele de susținere sau de condamnare a protestelor din 20 ianuarie, inclusiv a obiectivului acestora, rezistența împotriva clasei politice corupte, demontrează o dată în plus că politicienii refuză luciditatea și buna-credință, mai cu seamă când sunt la putere.Vicepreședinta PSD, Ecaterina Andronescu, s-a aruncat singură în ridicol declarând că „Dacă aceste demonstrații generează instabilitatea țării, dacă ele transmit un mesaj în afară că România este într-o țară neguvernabilă, atunci trebuie să își asume responsabilitatea toți cei care poate din spate i-au îndemnat să iasă”, ignorând starea de instabilitate produsă de PSD prin schimbarea guvernelor la bunul plac al lui Dragnea. Primarului Robert Negoiță, căruia tocmai i s-a făcut cadou prevederea care îl scapă de datoria la Fisc de 51 milioane de Euro, protestele i se par anormale. Cel mai contondent mesaj îi aparține lui Mirel Palada, omul lui Ponta, ale cărui estimări și urări „de bine” pe Facebook îl situează între pitecantropii politicii:„Vor fi undeva în jur de zece mii. Cam cîți vin la un meci de fotbal mediocru. Cu zloata asta, vor fi niște zece mii foarte murați și foarte ciuciulete…Amărâților! O să faceți multe spume la gură”. Opoziția a lansat chemări la proteste, unele mai discrete, ca PNL, altele mai mobilizatoare, ca USR, care avertiza că asasinarea statului de drept înseamnă asasinarea României ca țară UE. Presa a oscilat între entuziasm și bătaie de joc, conform unor oculte decizii editoriale, care au escamotat uneori datele transmise de reporterii din stradă, uzi și înghețați la București sau înfrigurați prin țară. Dar faptele sunt fapte: cetățenii ies în stradă fiindcă PSD nu poate fi lăsat să distrugă democrația câștigată greu.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Ce au declarat politicienii pesedisti e in sfera normalului politic grobian si pesedist, doar nu era sa aplaude manifestantii :P
    Daca insa observam cifrele comunicate de televiziuni, te iei cu miinile de cap: de la 70.000 pina la 35.000 – 40.000 e o mare diferenta. Bine, pe Dragnea cu ale sale 25.000 nu il luam in seama, cred ca avea abacul defect.

    „RTV dezbătea în seara protestelor problema pensiilor, în format extins, obținând audiențe mari de la telespectatorii care au stat acasă, adică mulți pensionari cu studii primare sau medii.”
    Aici e o problema: pensionari sint de o suta de ori mai multi decit manifestanti in strada. Fie, „cu studii primare ori medii” (oare cei cu studii superioare nu iasa la pensie? sau sint destul de mari incit sa nu-i intereseze ce spune CraiOlguta?)
    Stiti ca pe ianuarie nu s-a primit la pensia compensarea functie de inflatie si alte chitibusuri? aaa, ii voiam in strada? din pacate o mare parte a lor se duc la vot si apoi asteapta mila politicienilor
    Sint acesti „stirbi” din alta tara, nu sint bunicii si parintii nostri?
    NB,
    si crunta ironie, acesti pensionari „cu studii primare ori medii” sint primii la ghisee pentru a-si plati angaralele pentru locuinta, masina, etc Se inghesuie, se cearta, caci vor sa scape de o grija.

  2. Societatea civică și opoziția trebuie să se folosescă de mass- media pentru a prezenta o alternativă la penalii din guvern PSD/ALDE. Fără a prezenta în mass- medii conceptul de opozitie nu se pot câștiga alegerile PE 2019, prezidențialele 2019 și parlamentarele 2020.

    … „ … diferă în mass-media după alte criterii decât obiectivitatea și imparțialitatea. „…..

    Nu neapărat în mediile oligarhilor și în posturile TV deja infectate, dar în medii profesionale se poate crea o contrabalantă în sfera publică. Azi. PRO-UE trebuie să devină vizibil electoratului ca alternativă la izolationismul „identitar- suveranist“ al lui Tăriceanu/Dragnea.
    Da pentru aderarea la ZE sau nu?
    E mult de căștigat 2019, e mult de pierdut 2020.

    • Societatea civila nu mai e „societate civila” daca face front comun fie cu opozitia fie cu puterea.
      Mass media pe care o invoci, asta face: unii sint de partea puterii, altii de partea opozitiei si rezultatul e un talmes-balmes de stiri mincinoase si dezinformari. In genul „fiecare trage spuza pe turta lui”.
      NB,
      cred ca din graba ti-a scapat formularea „mass- medii”, caci nu exista asa ceva.

      • Merci. Vocabularul meu a rămas foarte restrâns.

        Mass- media: radioul are în domeniul culturii o importanță însemnată. Radioul are o răspândire mare. Radio digital e azi la dispoziția societății civice. Cultura (mentalitatea, tradiția) generează statul de drept, statul generează cultura pe care trebuie să se sprijine (Paradoxonul Böckenförde, fost judecător la Bundesverfassungsgericht Karlsruhe).

        Scriu, particip pentru tinerii de azio din țară care nu vor să emigreze. Certurile dâmbovițene sunt numai evenimente „colaterale“, nu mă preocupă decât în raport cu viitorul tinerilor de azi. Conflictele de interese sunt normalitatea în democrație. Dezbaterile contradictorii sunt normalitatea de azi.

        „Memoria e viitorul trecutului P. Valery“.

        Nu mă preocupă nostalgia naționalistă de nici un fel, nici unde.

        La Paris UE cu două viteze e conceptul francez 2016, 2017, 2018.
        ZE?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro