joi, martie 28, 2024

Breaking News sau bătuta pe loc

Nimic mai banal: televiziunile de știri trăiesc din informații culese la cald, din știri croite cu material puțin dar nou, jurnale repetate din oră în oră, cu adăugirile momentului prin transmisii de la fața locului. CNN-ul a folosit prima oară ceea ce s-a numit cu umor funebru ”morga știrilor”: resuscitarea știrilor vechi prin fapte noi, prin consemnarea evoluțiilor și a deznodămintelor. Tot CNN a acreditat breaking news ca manieră de a răsturna ierarhia știrilor și de a da prioritate absolută unui eveniment considerat major. Un întreg mecanism hrănește mașinăria de produs știri, de la agențiile globale și locale, la corespondenții răspândiți peste tot și pâna la imaginile luate de pe YouTube sau direct de la telespectatorii transformați în reporteri de teren. Prin aceste strategii mediatice se poate obține iluzia participării telespectatorului la realitatea imediată, antrenat prin emoție, prin dramatizare la cursul evenimentelor. O anume tensiune, un tip de dinamism, respirațiile scurte, transmisiile live, dezbaterile cu opinii pro și contra, sunt garanția interesului și curiozității menținute de-a lungul unei zile în care, dacă se numără corect, telespectatorul nu primește mai mult de cinci știri importante, de impact.

Despre autenticitatea realităților prezente în jurnale s-au scris tomuri care vorbesc despre  jurnalismul de spectacol, despre tabloidizarea presei, despre manipulare și despre reconfigurarea televiziunii globale. Televiziunea românească oferă studii de caz aparte. Excesul de breaking news indică lipsa de raționalitate în stabilirea ierarhiei știrilor. Nu impactul, nu interesul public dictează, ci capacitatea unei informații de a rupe inimile. Zilele trecute atât Realitatea TV cât și Antena 3 au făcut breaking news pentru a anunța accidentul nautic al milionarului Gheorghe Naghi, patronul Aldis, o importantă companie de mezeluri. Cu un deces, milionarul însuși și o rănire gravă, soția acestuia. O informație care merita atenție într-o zi tihnită de duminică, fără mari întâmplări. Poate și un breaking news.

Pe Antena 3 cele câteva informații ce se puteau obține la cald au fost subiect de povești, supoziții și speculații timp de o oră. Un breaking news gigant, la telefon cu păreristul și adesea bufonul de serviciu, Niels Schnecker (colonel în retragere al US Air Force, avocat, expert în macroeconomie, centura neagră în Kung Fu, milionar în dolari, cum îl descrie Evenimentul zilei), la o șuetă macabră despre împrejurările morții lui Naghi, despre nevasta acestuia care l-ar fi ținut sub papuc, pe ton de bărfă ieftină. Realitatea TV nu s-a lăsat mai prejos, oferind pe o durată similară informații contradictorii (soția în comă, apoi doar coaste rupte), îndelung și penibil speculate de invitații nimeriți în platou. Așa s-a aruncat pe piață ipoteza unui complot, a unor dușmani capabili de orice, inclusiv să defecteze motorul bărcii, s-a rostit un creștinesc ”Dumnezeu să-l ierte” și s-au comentat presupuse boli, defecțiuni tehnice etc. de  invitați fără legătură și fără expertiză, puși în situația de a spune vorbe goale (noroc că unii dintre ei sunt specialiști în asta). Una peste alta, în prelungitele breaking news-uri telespectatorul n-a aflat decât ceea ce în primele ore se poate afla: natura accidentului, victimele, locul și momentul. Tot restul – palavre de umplutură.

La cealaltă extremă, TVR Info a ignorant complet informația, preferând lejeritatea duminicii libere, cu documentare și știri reîncălzite de ieri, uitând că o televiziune de știri, 24 din 24, nu poate avea nici duminici libere, nici Meteo împachetat cu o zi-două înainte, nici emisiuni în reluare.

Jurnaliștii cunosc regula verificării rezonabile și nu se așteaptă să afle totul imediat. Un accident nautic presupune numeroase expertize pentru a afla cauzele, împrejurările, urmează anchete de durată ce pot fi urmărite de presă pentru obținerea de informații relevante. Excesul de breaking news, gesticulația, insistența de a adăuga apendice imediate la știre pentru care nu există informații, insultă inteligența telespectatorului și îi pun inutil răbdarea la încercare.

Articol aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. După mintea mea, BREAKING NEWS ar trebui să aducă o fractură în cotidian, o intermitenţă barocă, o provocare de proporţii. Undeva cade un dictator (sau un Boeing 747), primul-ministru abdică subit, Papa iese cu o declaraţie istorică sau un medicament recent validat lecuieşte, în proporţie de 98%, cutare formă de cancer. Astea sunt, într-adevăr, excepţii de real interes, „bombe”, ştiri mari.

    Noi însă, din plictis ori din trivialitate, am bagatelizat conceptul până la ridicol. Cutare actoraş de vodevil îşi rupe nasul la patinoar – e groasă! Filmăm hemoragia! Producem amănunte! Consultăm astrologi! Dezbatem febril! Confiscăm ecranul! O doamnă din guvern, blondă şi cochetă, se împiedică în toiul unei ceremonii. Să curgă păţania în slow motion! N-o fi fost, cumva, o pardoseală lucrată de opoziţie? Oare era grizată cucoana? Ce putem pentru ca să spunem despre pantofii ei? ş.a.m.d.

    Îmi amintesc cum, în urmă cu câţiva ani, la un post de televiziune, Gabriel Liiceanu fusese invitat să vorbească despre eroismul vocal al Monicăi Lovinescu. Emisiunea în sine era o altfel de ofertă în meniul zilei, o salutară abatere de la marfa curentă a respectivului trust. Însă, la un moment dat, filozoful e întrerupt de ghilotina Breaking News. Ardeau Bucureştii? Se scufundase Olanda? I se decernase vreunui conaţional Premiul Nobel? Nu. Sorin Oprescu îşi anunţa oficial – justiţiar şi peltic – candidatura pentru fotoliul primăriei capitalei…

    Bagatelizarea de care vorbeam a generat, până la urmă, un imens paradox. Toată această năclăială de „evenimente” a căpătat la noi un firesc, un subînţeles indemolabile. Băltim în senzaţionalism. Se pare că ţopăim zilnic pe o claviatură de capcane şi prestăm într-o ambianţă de Breaking News. Suntem, cu toţii, prizonierii unei monotonii a fenomenalului.

  2. In Romania mai intervine ceva: asa-zisele televiziuni de stiri urmaresc PROGRAMATIC imbecilizarea si nevrozarea publicului. Nu este nici locul nici momentul pentru a prezenta toate argumentele desi cred ca ele sar in ochi oricui suficient de atent si preocupat. Simplul fapt ca, spre deosebire de CNN, ele NU traiesc din venituri proprii deci ceea ce fac nu are nici o legatura cu audienta, ar trebui nous mettre la puce a l’oreille. Similar cu declaratiile de avere ar trebui publicate sistematic TOATE cifrele privind audientele. A cerut-o cineva ?

    Partea cu adevarat trista consta IN LIPSA ALTERNATIVELOR. Cel mai oribil caz il reprezinta TVR platita din banii tuturor care oricum nu are treaba cu audientele. Cind privesc dimineata la cei doi „bousori” de ambe sexe care imi servesc platitudini cu ochi rotunzi de mirare (ca au ajuns unde au ajuns) mi se face rau. Deci dupa 21 de ani mass-media e putreda fara NICI O ALTERNATIVA.

    Si atunci cum sa nu cazi in teoria conspiratiei ?

  3. Bine punctat, doamnă Armanca.

    Realitatea si Antena 3 s-au Otevizat demult.

    Goana dupa senzational, disperarea, subiectivismul si lipsa de decenta si responsabilitate cu care sunt tratate majoritatea subiectelor nu fac decat sa semene panica si sentimente negative, sa duca lucrurile in directii mai mult gresite.

    E stiut de toata lumea ca presa si televiziunea sunt aservite unor interese politice / financiare si poate e mai bine ca lucrurile sa se intample pe fata, dar limita bunului simt pare ca a fost demult depasita.

    E un circ regizat si repetat obsesiv de personaje cu caractere indoielnice, bufoni aroganti cu impresii de justitiari supremi, caini asmutiti de un spirit civic superficial si de interese puternic finantate.

    A nu se intelege ca n-ar mai fi sau ca sunt foarte putini jurnalisti mai corecti, mai profesionisti, capabili sa inteleaga relativitatea lucrurilor si implicatiile adoptarii unei atitudini.

    Volumul de informatii din zilele noastre este urias, si cu atat mai mult ar trebui ca responsabilitatea privind ambalarea si prezentarea acestora sa nu fie trecuta asa usor cu vederea.

    Partea buna e ca in ciuda aparentelor, lumea n-a inceput si nu se termina cu televizorul sau ziarele, sunt suficient de multe alte preocupari si lucruri mai importante, cu rezultate mai benefice decat privitul la tv.

    Cu respect!

  4. Pai stimatilor, ce sa zic?…este ca ziceti foarte bine in ceea ce spuneti aici in materialul prezentat de voi, doar ca asta nu o sa schimbe mai nimic rutina televiziunilor, ci doar mai deschideti ochii la oameni. Frumos material…felicitari !

  5. Stimata Doamna ,felicitari! Va urmaresc articolele si va spun ca ma impresioneaza de fiecare data luciditatea si taria adevarului! Sunt alaturi de Dvs.,
    Cu stima,
    Eneas

  6. La cealaltă extremă, TVR Info a ignorant complet informația, preferând lejeritatea duminicii libere, cu documentare și știri reîncălzite de ieri, uitând că o televiziune de știri, 24 din 24, nu poate avea nici duminici libere, nici Meteo împachetat cu o zi-două înainte, nici emisiuni în reluare.
    Cam tot asa procedara si rusii: au intrerupt o stire despre un avion prabusit, pentru a prezenta o aventura submarina de 5 minute si 2m adancime a premierului Putin. Se pare ca diferenta o fac resursele: daca unii se desfata in dulcele trai al abonamentului platit de contribuabili, ceilalti abuzeaza de non-stiri, procedand la obisnuitul truc al potcovirii anofelilor. Ca si autoarea articolului …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro