joi, martie 28, 2024

Capitanul Data, arbitru in partida mobil versus desktop

Probabil firea mea mai conservatoare – rezultatul anilor de administrare de rețele – mă face să fiu sceptic în legătură  cu șansele reale ale dispozitivelor mobile de nouă generație de a periclita piața computerelor desktop.

Unele breșe există, desigur. Însă există un oarecare prag de la care ne lovim de limitările tehnologiei.

În primul rând, e vorba de dimensiunea ecranului. Ecranul e mic, pentru că altfel dispozitivul n-ar mai fi portabil. De la o anumită mărime, deja intrăm pe teritoriul laptopurilor. E suficient ca să împărtășim fotografiile cu prietenii sau să ne amuzăm de un clip pe youtube. Dar nu destul pentru a vedea un film artistic, și nici măcar o fotografie de calitate.

În al doilea rând, capacitatea de stocare e limitată ( deși tehnologia memoriilor statice progresează mereu) și mai ales fiabilitatea mediului respectiv nu este grozavă, ca să nu mai vorbim de fiabilitatea soluției în ansamblu – probabilitatea ca dispozitivul portabil să fie furat, pierdut, distrus etc este destul de mare, în tot cazul mai mare cu mult față de cazul unui desktop.

Limitări există și la nivelul perifericelor. Blackberry încă  rezistă pe piață în mare parte datorită atașamentului fanilor față de tastatura acestuia.

Despre puterea de calcul nu discutăm; într-un articol anterior vorbeam despre legătura între viteza de calcul și consumul de electricitate. Raportul între cele două se poate îmbunătăți considerabil prin progres tehnologic, dar relația de dependență rămâne.

Mobilele actuale sunt rezultatul unui compromis ingineresc în toate direcțiile despre care am vorbit – și nu numai acestea.

Dar, bineînteles, pentru orice inginer, o limitare înseamnă  o provocare. Fiecare din aceste probleme cere o soluție mai bună.  Este foarte posibil ca de fapt principala greșeală să fie tocmai preluarea paradigmei desktop-ului și încercarea de a o adapta la tehnologia mobilă. Poate că de fapt nu avem nevoie de desktop-uri mobile, ci de altfel de echipamente.

Mărturisesc ca nu fac parte dintre fanii Apple, dar una din inovațiile de care am auzit prima dată la ei și mi se pare un prim pas înainte este Siri. Există bineînteles și pe celelalte sisteme și e probabil prima interfață -sau a doua, dupa touchscreen – care nu vine din lumea desktop-urilor și pare foarte potrivită pentru acest tip de dispozitive. Probabil că se vor mai putea imagina și altele.

Comanda vocală se poate extinde ( și s-a și extins) la multe aplicații. Telefonul meu, care nu e unul extraordinar, poate căuta pe Google prin comandă vocală, iar navigatorul GPS de asemenea pare destul de util, deși recunoașterea vocii e departe de a fi perfectă, iar adaptarea la limba română pare a fi o treabă din care se mai pot câstiga destui bani.  Dar se pot imagina multe alte scenarii, căutare și redare de texte în arhiva firmei, de exemplu, redarea mesajelor primite și multe altele.

Deși computerele au avut o dezvoltare enormă in ultimile decenii, mă amuz de multe ori raportându-mă la căpitanul Data, personajul din Star Treck, ca la un fel de expresie a ceea ce ne dorim de la ele.

Bine, căpitanul Data este android, si e discutabil dacă vom dori ca viitoarele computere să poată împărți pumni la nevoie – poate pentru misiunile de explorare  – însă  ceea ce pare sigur este că vom dori acces cât mai facil la tot felul de baze de date. Probabil că deocamdată nu va fi nevoie să le înmagazinăm în vreun creier pozitronic, avem deja acces la o grămadă de informații în reteaua globală, însă în mod cert va trebui să gasim metode mai bune de selecție a informațiilor valoroase din avalanșa de informații disponibile. Un dispozitiv mobil cu comandă vocală poate fi o soluție bună.

De aici putem face un pas mai departe și imagina dispozitivul mobil ca pe o interfață cu computerele clasice, inclusiv cu desktop-ul personal. Poate că într-un viitor apropiat nu vom mai avea nevoie de puterea de calcul a desktop-ului, însă e de presupus că o parte din periferice vor rămâne voluminoase. Așa că vom putea gândi algoritmi mai buni pentru sinteza vocală, pentru recunoaștere de sunete sau imagini, care ne vor ajuta să punem în mișcare aceste periferice, să afișăm, să printăm prin intermediul stațiilor de lucru.  Niște simple telecomenzi, dar o telecomandă care întelege ce îi spui, nu este chiar simplă, și nu poate fi doar o telecomandă.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. O mica corectura. Simpaticul Data nu este capitan ci locotenet-comandor.
    In rest argumentele par de bunsimt desi unele nu stau in picioare. Spre exemplu dimensiunea ecranului. Nu vad nicio problema in conectarea oricarui device miniaturizat la un display (monitor, proiector etc.) oricit de mare. In ce priveste comanda vocala – nu vad sa fie extinsa (introdu-sa dadar cu utilitate restrinsa) la desktop. Eu cel putin nu ma vad folosind comada vocala ca sa scriu sau sa desenez sau sa prelucrez un fisier grafic cu GIMP etc. Si nici nu vad pe cineva facind lucrurile acestea cu un mobil oricit de smart ar fi el. Cu un laptop da, dar depinde de volumul de munca.

    • Aveți idee ce înseamnă ”un display oricât de mare” în zilele noastre? :)

      Cele Full HD (1920 x 1080) sunt deja larg răspândite, iar cele 8K UHD (7680 × 4320) la 60 de cadre pe secundă există deja și ele. Problema ar fi că un ecran atât de mare nu redă destul de bine imaginile în mișcare rapidă, așa că ar cam fi nevoie de 120 de cadre pe secundă. Fără supărare, dar în liga asta nu au ce căuta dispozitivele portabile.

      • Niciodata. E vorba pur si simplu de puterea de procesare necesara (numarul de pixeli x adancimea de culoare x numarul de cadre pe secunda) si consumul de energie aferent.

        Daca ar fi sa facem o analogie cu transporturile, e un lucru minunat sa avem un autoturism propriu si sa mergem cu el unde vrem, dar nu-l putem folosi ca sa tractam cu el un tren de 500 de tone, pentru asta avem neaparata nevoie de o locomotiva si de o retea de 27 kV deasupra. Si atitudinile de tipul „cand o sa fiu mare, o sa tractez si trenuri cu masina mea” sunt simple copilarii.

        • Asa se zicea si prin anii ’60. Niciodata nu va exista un computer personal!! Inteleg ca nu aveti nici o incredere in evolutia tehnologiei. Noroc ca altii sint mai naivi si nu se incurca cu exemple puerile. Puterea de calcul calcul creste chiar daca unii cred ca s-au atins „cele mai inalte culmi”. Si ca sa ne mentinem in domeniul transporturilor de ce nu facem comparatia cu primele locomotive cu abur care tractau 15 tone cu 8 km/h. Cred ca o asemenea performanta poate fi realizata si depasita de un autoturism de azi!!
          PS Prin comparatie imi pare ca nu sint chiara atit de batrin cum credeam.

          • Cred ca este foarte buna comparatia dvs.cu primele locomotive, numai ca astazi nu ne mai aflam in fata primelor procesoare, avem deja idee cam ce pot face ele la maturitate.

            Insa unele lucruri sunt pur si simplu nepractice. Putem avea un televizor cu diagonala de 1 inch, dar n-o sa-l facem de 1920 x 1080, nu se justifica. Iar bateria va tine mult mai mult daca-l facem de 352 x 176. Insa asta ne va impiedica sa-i conectam ulterior iesirea video la un display „oricat de mare”.

            Personal, pot sa cred ca se va reduce de 10 ori consumul de energie la procesoarele viitoare, pentru asta e destul sa fabricam un Northwood in tehnologie de 22 nm si rezultatele vor fi remarcabile. De altfel, in urma cu cativa ani, un anumit model de Citroen avea un Pentium la 133 MHz, insa in tehnologia curenta, nu in cea din 1995. La fel si Nokia Communicator, aveau procesoare 386 si 486, insa in tehnologie moderna.

            Dar mi se pare greu de imaginat ca vom avea procesoare la 40 GHz si le vom folosi pe dispozitive portabile.

  2. Savurarea unei cafele intr-un local aflat intr-un „business center” a devenit deja o experienta neplacuta, din cauza telefoanelor mobile.
    Astept „cu entuziasm” momentul cand, in afara diverselor sonerii mai mult sau mai putin stupide, ne vom bucura si de o avalansa de comenzi vocale… Mai ales daca cineva alege sa navigheze meniul folosind clasicele comenzi „hais” si „cea” :)

  3. ” probabilitatea ca dispozitivul portabil să fie furat, pierdut, distrus etc este destul de mare, în tot cazul mai mare cu mult față de cazul unui desktop.” Asa, si? Am pierdut probabil 200 Euro, costul de inlocuire a ‘fierataniei’ :) tableta, smartphone, etc. Informatia insa o recuperez in secunda doi din cloud.
    Putere de calcul? Pai, cine isi ia tableta sau smartphone uitindu- se la benchmark-uri? Face cineva modelari meteorologice sau nucleare pe tableta?
    Nu pot vedea filme pe smartphone sau tableta din cauza ecranului prea mic sau de prea mica definitie? Chestie de gust, daca sunt in intercity-ul de Iasi, ah, ce bine este sa pot vedea doua, trei filme, sa vad Real- Barca pe net, sa citesc contributors.ro, sa vad pe Accuweather cum va fi vremea in urmatoarele zile la Iasi, etc., etc….
    Ma rog, toate astea sunt truisme, nu stiu de ce le mai ‘dezbatem’, spectrul device-urilor este unul continuu in care este un loc sub soare pentru fiecare…

  4. Dacă e să facem predicții despre evoluția androizilor, eu cred că în mai puțin de 20 de ani o să vedem roboți pe post de parteneri sexuali. Vor avea un succes demențial, chiar dacă prețul va fi comparabil cu al unui autoturism de clasă medie. Iar pasul următor va fi să vedem roboți polițiști, care vor fi capabili să împartă și pumni, dacă va fi nevoie, însă o vor face cu maximă reținere :)

    • Hmm…, nu este sigur daca partenerii sexuali de peste 20 de ani vor fi majoritar Android 10.4.7 ‘Sandwich Maker’ sau iOS 19.2 ‘Burma’. :) :) :)

    • „Dacă e să facem predicții despre evoluția androizilor, eu cred că în mai puțin de 20 de ani o să vedem roboți pe post de parteneri sexuali.”

      Astept cu nerabdare sa-mi cumpar un model Veta X3 si sa-i instalez un rootkit de Angelina Jolie… cu overcloking cu tot, desigur!
      In rest, sper sincer ca nu vor scoate modele dual-cur :)

  5. „dupa touchscreen – care nu vine din lumea desktop-urilor” – dar de undeva tot vine, din industrie. Unul din domeniile unde touchscreen e regula de multi ani este productia de electronice si medicamente. In „clean room” sunt preferate ecrane tactile, care pot fi operate cu manusi pe mâna, in loc de tastaturi sub tastele carora se depoziteaza praf (bine ca nu si mancare si cafea, ca in birouri :) ).

    „firea mea […] mă face să fiu sceptic în legătură cu șansele reale ale dispozitivelor mobile de nouă generație de a periclita piața computerelor desktop” – nu subestimati puterea si incrancenarea prostilor de a inlocui un sistem bun, functional, economic cu unul scump, prost, risipitor de resurse DAR COOL.

    • Lucrez de o viata in IT iar la baza sunt inginer electronist. Mai mult, sunt genul care n-a avut niciodata nevoie de manual ca sa seteze diverse giugiubele electronice si electrocasnice.

      Cu toate acestea, pana de curand foloseam cu succes un telefon Nokia E71, care era perfect pentru necesitatile mele (unde mai pui ca avea o receptie super – a fost singurul care mai avea semnal pe undeva prin Piatra Craiului, unde diverse iFoane si Androgine si-au dat obstescul sfarsit).
      Spun „pana de curand” intrucat la ultima aniversare sotia s-a gandit sa-mi faca o surpriza si sa ma aduca in rand cu lumea „buna”, asa incat mi-a oferit un Samsung Galaxy S4 Mini :(
      Las’ ca ma nevrozeaza sa frec taciscrinu’, tastez mai greu decat pe vechiul telefon si ma doare drept la basca de toate facilitatile „care este”, dar fiind eu mic de mana am si stresuri la folosit minunea tehnologica in timp ce comit alte operatiuni cu mana ailalta. Sa precizez ca troaca scartaie din toate incheieturile (stiu, trebuia sa-mi ia iFon), spre deosebire de batrana carapace Nokia cu care am curajul sa sparg nuci, la o adica.
      In schimb, beneficiez de avantajul ca ma pot chiori la filme pe un ecran de 4″, ceea ce ma scuteste sa-mi deschid iMac-ul (ecran de 27″) sai televizorul (60″). Si-n plus, e COOL :)

      • @iosiP: eu inca folosesc Nokia 6310. L-ash folosi in continuare dar il lasa balamalele. Nu electronica îl lasa, ci s-a tocit plasticul si nu mai sta intreg, trebuie sa-l misc cu atentie. Îl incarc o data la 10 zile, dar nici nu prea vorbesc.
        Chiar ma gandeam sa-mi iau ceva mai nou, gen E71 sau C6 :D nu glumesc. Daca crapa 6310, imi iau un second hand, nu arunc banii pe chinezarii.

  6. Cateva note despre miniaturizarea/design-ul computerelor/smartphone-urilor in zilele noastre, si o idee.
    Pornesc de la urmatoarele linkuri:

    http://www.rikomagic.co.uk/
    http://en.wikipedia.org/wiki/Android_Mini_PC_MK802

    http://mashable.com/2013/09/11/phonebloks/

    Rikomagic MK802IV sunt computere cu procesor Quad Core @ 1.6GHz, RAM 2 GB DDR3, 8 GB storage intern si perfect conectabile la „mediul exterior” (vezi primele 2 linkuri), toate astea integrate intr-o cutiutza de dimensiunile unui stick USB( !!!) doar putin „umflat cu paiul”. :)

    Proiectarea modulara a smartphone-urilor cred ca nu mai necesita explicatii suplimentare(vezi linkul al 3-lea).

    Cred ca e doar o chestiune de timp ca un computer sa poata fi folosit atat ca dispozitiv mobil cat si in stilul clasicului desktop PC.

    Imaginati-va doar un Rikomagic montat ca modul in telefonul mobil pe timpul unei calatorii(un Rikomagic controlat via touchscreen), iar la intoarcerea acasa, conectat la TV-ul imens al home-theater-ului personal, pt. a urmari un film artistic. :) Si asta e doar un exemplu, primul ce mi-a trecut prin minte…

    La nivelul atins azi de miniaturizare si conectivitate, astfel de lucruri sunt perfect realizabile!

    Ca sa rezum in stil tehnic, hardware: procesoarele low-consumption ARM, USB-ul(cu tipurile sale de cablu normal, mini si micro), conectivitatea wireless si storage-ul de tip microSD vor schimba pentru totdeauna paradigmele de-acum batranului „desktopPC”.

    • Cam ce flux de date necesită acel ”TV imens al home-theatre-ului” personal, ca să merite să te uiți la el? Chiar credeți că puteți proiecta pe ecranul de 40-60″ din sufragerie un film la rezoluția telefonului mobil? Chiar credeți că industria de profil e condusă numai de retardați care scot filme pe suport Blu-ray fiindcă n-au auzit de stick-uri USB?

      • In exemplul meu, fiind vorba de computerul-cat-un-stick Rikomagic MK802 XXX, am presupus implicit ca este folosita interfata HDMI care este parte a device-ului Rikomagic, deci am mai presupus implicit ca este vorba de un aparat TV cu intrare HDMI (foarte multe TV-uri moderne au HDMI).
        Rata de date suportata de HDMI este de maxim 18Gbit/s in HDMI versiunea 2 (citez de la http://en.wikipedia.org/wiki/HDMI).

        Intr-adevar ma indoiesc ca un dispozitiv mobil de talia unui stick USB poate livra 18Gbit/s, dar mentionez ca un film se poate viziona in conditii foarte bune si la bitrate-uri mai mici!

        SIgur, nu pun semnul = intre un BlueRay performant de ultima ora si un film encodat cu algoritmi de compresie cu pierderi…

        Ceea ce vroiam sa spun cu exemplul meu este ca dispozitivele mobile de azi ating cu usurinta performantele unor desktopuri din generatia de-acum aproximativ 5 ani. Ceea ce este, parerea mea, un progres foarte mare!
        Si mai mult, nu cred ca progresul s-a oprit…

    • USB-ul e bun pentru date, in rest…

      Am un DAC cu intrare USB asincrona pe care l-am alimentat din diverse surse: Mac Mini, iPod, streamer sau transport CD. Concluzia: suna prost-merci!
      Si nici dupa conversia USB/SPDIF nu suna mai bine :(

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro