Home » Media / Tech » Citesti:

Cimitirul publicațiilor online

Brindusa Armanca noiembrie 7, 2017 Media / Tech
6 comentarii 1,778 Vizualizari

Se pune tot mai des întrebarea unde se duc ziarele, revistele, blogurile, cărțile electronice atunci când mor. Există pentru ele un loc de veci, așa cum există pentru publicațiile și volumele tipărite, precum și pentru materiale audio și video, filme? Biblioteca Națională a României, similar celor din lumea largă, are prin lege obligația de a constitui Depozit legal, cu misiunea de a prezerva pentru posteritate„fondul intangibil al patrimoniului cultural naţional mobil” în vederea realizării Bibliografiei Naţionale, conform Legii 111/1995. Prevederile legale se referă la cărţi, ziare, reviste, almanahuri, calendare şi publicaţii seriale, partituri musicale, albume, cărţilor poştale, hărți, materiale de comunicare, teze de doctorat, orice alte documente tipărite sau multiplicate prin proceduri grafice sau fizico-chimice, cum sunt: litografierea, fotografierea, fono- şi videografierea etc. Principalii beneficiari ai Depozitului legal sunt Biblioteca Academiei, Biblioteca Națională Militară, bibliotecile central-universitare și cele județene. Legea românească n-a intrat încă în era digitală, deci nu face referire la publicațiile seriale online, la e-book sau la alte forme media electronice de tip dinamic, în vreme ce legislația majorității țărilor din Uniunea Europeană este adaptată. Depozitul legal include însă, prin modificările din 2005 și 2007 ale legii, documente în formă electronică off-line, înregistrate pe CD, DVD, dischete și pe alte suporturi ca diafilm, diapozitiv, microfilm, microfişă.

Istoria constituirii Depozitului legal are o întârzire de două-trei secole la noi, față de țări ca Franța (1536), Marea Britanie (1610), Germania (1642), Suedia (1661), Polonia (1661), Danemarca (1697), așa cum arată Ioana Avadani într-un studiu din revista Saeculum nr.2/2016: prima lege exclusivă apare în 1885, după ce Regulamentele Organice și o lege a presei din 1856 făcuseră anterior referire la instituția depozitului legal. Cu excepția Ciprului, azi toate țările UE au adoptat legislație specială pentru Depozitul legal și cele mai multe au capitole dedicate arhivării publicațiilor online și a bazelor de date cu acces parolat, iar Consorțiul Bibliotecilor Naționale Europene și a Federația Europeană a Editorilor au convenit asupra unui Cod de bune practici pentru depozitul voluntar de documente electronice, revizuit în 2005. Raportul Depozitul Legal Digital, publicat în 2014 de Asociația Internațională a Editorilor-IPA, arată că pe întreg mapamondul preocuparea pentru dezvoltarea politicilor de colectare și arhivare a volumelor electronice, ziarelor, blogurilor, selecțiilor de website a devenit prioritară. În Germania colectarea a devenit obligatorie din 2006, olandezii au lege din 2005 actualizată în 2014, britanicii au legislație din 2003 actualizată în 2013 cu detaliere tehnică.

Adaptarea nu e deloc simplă, fiindcă presupune redefinirea termenului de ”document” astfel încât să încapă și documentele digitale, în diversele lor formate. În al doilea rând, înseamnă dezvoltarea unor facilități tehnice (softuri, baze de date, sisteme etc.) care să permită colectare, up-datare și acces pentru public. Marea Britanie a dezvoltat un soft care citește periodic o listă de site-uri pentru a reactualiza datele, Germania are, conform raportului amintit, mai multe variante tehnice: formular web, protocol OAI PMH și sistem ftp/Web DAV. Adaptarea presupune și efort organizatoric, resurse umane calificate și achiziții mereu înnoite în pas cu dezvoltarea tehnologiei. Jules Larivière, director al Bibliotecii de Drept din Ottawa, a avertizat asupra necesității și obligației ca statele să își asume politici și costuri în acest sens. Dezbateri largi au loc pe marginea respectării dreptului de autor și a recunoașterii valorii comerciale a unei publicații electronice, în care cineva a investit. La noi discuțiile pe subiect sunt minimale. La Universitatea de Vest din Timișoara a avut loc o conferință tematică în luna mai anul acesta, căreia i se adaugă unele dezbateri în biblioteci. Deocamdată, ne ocupăm cu digitalizarea documentelor tipărite, dificilă și aceasta. Există țări unde preluarea datelor online se face pe cheltuiala editorului, altele, ca Japonia, unde editorul este plătit pentru cedarea dreptului de a fi inclusă publicația online în baza de date națională, altele, ca Olanda, unde arhivarea se face prin voluntariat. Legea românească a Depozitului legal are o seamă de sancțiuni pentru editorii care nu predau exemplarele obligatorii, însă o seamă de lacune au fost raportate în timp, ceea ce arată că aplicarea ei este defectuoasă. Cel mai grav e că Legea111/1995 nu s-a racordat încă la epoca digitală iar imensa producție media electronică riscă să se piardă în neant. Asta înseamnă că moștenirea culturală și intelectuală a României va fi incompletă, iar istoria mass-media va consemna atât cât istoricii actuali ai presei pot să cuprindă.

Articol apărut în revista „22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. O abordare interesanta, nu m-am gandit niciodata la acest lucru. Daca ne referim la procesul de baza al expirarii unui domeniu / site atunci cand este abandonat, majoritatea domeniilor sunt reachizitionate de alte persoane.

  2. doando spune:

    Articolul denotă o documentare corectă în domeniu, mai ales prin referirea la tot felul de documente și legislații planetare care… n-au nici o legătură cu tarîmul mioritic. Aici, epoca de piatră e relaxată, n-are griji legate de… digitalizare, cheltuieli (?!?!??!?!???!) de actualizare, transpunere, protocoale, sisteme și … alte pene de gîscă! Daca n-ar fi corect, articolul ar fi ridicol, în contextul în care carnea se apucă cu mîna, pentru că… nu s-au inventat, încă, tacîmurile, la masă! Să ne trezim!!! Că PIAȚA așteaptă coloanele de oameni!… Ăia care n-au fost la vot pentru că (contrar oricăror stupide comentarii) au refuzat să aleagă între două dejecți!!! O să se citească (generațiile viitoare) ceea ce se va moșteni în familie (dacă forma asta de organizare socială va mai exista), pe diverse suporturi digitale existente, acum și în viitor. Opțiunea particulară, în spațiul mioritic, surclasează gîndirea politrucilor în spațiul public, care, cu mult elan și mîndrie patriotică, conduc nația spre epoca de piatră… preînapoiată. Și foarte, foarte ROȘIE!!!!

  3. Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

    Excelent subiect si excelent articol. Exista chiar mai mult, softuri in UK in care poti sa bagi un key search si softul scoate tot ce s-a scris pe tema respectiva din 1842 in The Times :)

  4. mariusmioc spune:

    Există https://web.archive.org/ unde se arhivează saituri și se găsesc saituri azi dispărute de pe internet.
    Nu e nevoie de acordul proprietarului saitului pentru ca acesta să fie arhivat.
    Biblioteca Națională ar putea face ceva asemănător, concentrîndu-se pe resursele internet în limba română (nu neapărat în domeniul .ro), dar fără să impună obligații deținătorilor de bloguri, că de obigații pe care ni le impun birocrații statului sîntem sătui.
    Nu au nevoie de nici un fel de lege specială cei de la biblioteca națională pentru asta, doar să se apuce de muncă.

    • Brindusa Armanca spune:

      Depozitul legal necesita legislatie, fiindca implica dreptul de autor, drepturi comerciale etc. prevazute de alte legi care nu pot fi surmontate decat legal.

  5. Ioncioaia spune:

    Oportună punere în chestiune, deși problema este cvasi-insolubilă în termenii tradiției arhivistice în uz. Merită de reflectat, felicitări autoarei!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


E randul tau

...primul e termenul curent, din lat. culus. Cu ani în urmă, cineva i-a pus exact această întreb...

de: Funeriu

la "Întâmplări lingvistice triste, hazlii și puțin indecente. Astăzi despre spelling"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)