joi, aprilie 18, 2024

Copy machine

Peter Sunde, unul din cofondatorii PirateBay, a construit o maşină care urmează să falimenteze industria muzicală. Maşina este de fapt un computer care copiază ilegal un CD, după care şterge copia. La viteza de 100 de copii pe secundă, pierderile industriei muzicale provocate de copierea ilegală s-ar ridica la aproximativ 10 milioane de dolari zilnic (calculele aparţin autorului maşinii şi sunt afişate pe un display LCD, eu bineînţeles nu am cumpărat albumul) Amănunte aici

Bineînţeles maşina este un pamflet la adresa industriei drepturilor de autor. Există acest obicei, de a invoca în procesele de piraterie, presupuse pierderi financiare calculând la preţul de magazin numărul de copii downloadate, ca şi cum, dacă site-urile de torente nu ar exista, automat toţi cei care au ascultat, să zicem, muzică piratată, ar duce automat mâna la buzunar şi ar cumpăra CD-ul respectiv. Ori, bineînţeles că numărul celor care ar cumpăra ar fi doar un procentaj, procentaj pe care nu îl putem şti, devreme ce posibilitatea descărcării ilegale există. Probabil că se poate face un studiu de piaţă din care să rezulte o cifră, deşi cumpărarea unui CD cu muzică depinde de o grămadă de variabile, ca de exemplu ce alte titluri se găsesc în benzinăria unde m-am oprit să-mi cumpăr muzică pentru drum şi dacă există acoperire cu posturi de radio locale în zonă şi dacă sunt sau nu pe gustul meu. Cu excepţia „clasicilor” indiferent de gen, CD-urile de muzică sunt mai mult sau mai puţin interschimbabile şi în general politica promovată de casele de discuri nu prea încurajează diferenţierea prin preţ.

În zona pirateriei software lucrurile sunt oarecum diferite. Dacă pentru iubitorul de manele nu e o nenorocire că nu găseşte un cantautor „pe torenţi” câtă vreme găseşte alţi şapte, cineva care va căuta Autocad n-o să descarce MS Office doar pentru că primul nu se găseşte. Software-ul are o valoare de întrebuinţare clară; are de asemenea destinatari clari şi mai ales este un produs de folosire îndelungată, spre deosebire de CD-urile cu muzică ce de obicei sfârşesc în torpedoul maşinii, dacă nu sucombă, precum ale mele, pline de zgârieturi în camera de joacă a copiilor.

În ceea ce priveşte muzica, am apreciat întotdeauna alternativa radiourilor tematice: în afară de faptul că deţin colecţii mai mari de muzică decât aş putea eu să strâng vreodată, mai beneficiază şi de DJ profesionişti, care ascultă şi selectează în locul meu muzica. Sigur că aş prefera să mi-o selectez singur, dar în realitate nu o să se întâmple în prezenta viaţă, drept pentru care mi se pare mai ok să găsesc un DJ pe gustul meu. Aşa că estimarea mea referitoare la pierderile provocate de piraterie industriei muzicale este mai degrabă rezervată.. Aş crede mai degrabă că reducerea ei ar provoca un alt lucru bun, şi anume dezvoltarea radiourilor.

Dacă însă revenim la oile noastre software aş observa iar o diferenţă. Cum, după cum ziceam, în lipsa softului necesar ( în măsura în care chiar reprezintă o necesitate) nu putem folosi un software care face altceva, musai va trebui să căutăm altul mai ieftin sau chiar gratis, care să facă acelaşi lucru. Aceasta ar contribui la creșterea calităţii respectivelor alternative, aducând venituri suplimentare sau măcar o bază de utilizatori mai mare. Din acest motiv, cred că pirateria software este unul din cele mai nocive fenomene de pe piaţa IT; ea contribuie la consolidarea monopolului pe fiecare segment de piaţă şi descurajează concurenţa liberă. Cel mai puternic adversar al Linux pentru desktop nu este Windows, ci Windows piratat. Din cauza pirateriei software, produse precum OpenOffice/LibreOffice, Thunderbird, protocoale ca Jabber  şi multe altele stagnează de ani buni într-o mediocritate pe care nu reuşesc să o depăşească.

Am privit în cele de mai sus produsele supuse drepturilor de autor doar ca pe o marfă; trebuie să discutăm însă puţin şi dintr-un alt unghi. Pentru că toate aceste produse fac parte în acelaşi timp din patrimoniul spiritual al umanităţii. Preţul pus pe unitatea de produs poate ajunge un  obstacol în calea răspândirii unor idei; trăim vremurile în care propaganda jihadistă se răspândeşte fără limite, în timp ce „Visul” lui Martin Luther King nu se poate tipări decât după achitarea drepturilor de autor. Pentru unele ţări cei zece dolari sau cât costă un CD original poate însemna o mică avere; pe de altă parte trăim într-un sat global şi dacă le-am vinde mai ieftin într-o ţară, probabil distribuitorii le-ar aduce în geamantan pentru piaţa „gri” din Europa. Tehnologia a distrus relaţia între operă şi suportul ei; faptul că am cumpărat o carte digitală nu-mi produce în nici un fel satisfacţia de a fi proprietarul unei mici comori de spiritualitate, şi, în definitiv, o pot obţine pe gratis de la o bibliotecă.  Deci discuţia este departe de a fi tranşată.

Între timp, maşina lui Peter Sunde macină în continuare vânt. Bani iluzorii care nu pot schimba în nici un fel valoarea unei opere, fie ea şi mediocră, nici măcar în industria iluziilor.

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. „Din cauza pirateriei software, produse precum OpenOffice/LibreOffice, Thunderbird, protocoale ca Jabber şi multe altele stagnează de ani buni într-o mediocritate pe care nu reuşesc să o depăşească.”

    Vrăjeală ieftină.
    Lucrez într-o corporaţie cu 150.000 de angajaţi, în care s-a încercat în repetate rânduri să se implementeze aceste produse. Singurul care a avut succes este Jabber (mă rog, protocolul XMPP, ca să fim exacţi).
    Open Office/LibreOffice este o soluţie subpară, care suferă de grave probleme de compatibilitate cu MS Office. Conversia unui document MS Office (PowerPoint, Word, Excel) în LibreOffice este anemică şi dă rezultate de speriat. macro-urile pur şi simplu nu pot fi convertite, succes la refactorizarea codului pentru LibreOffice (VBA rămâne cel mai simplu şi eficient sistem de automatizare de task-uri din orice suită Office). Inversa e valabilă: degeaba ai LibreOffice şi scrii un document în acesta, dacă acel document, trimis unui client, deschis de client în Word, arată oribil. Te împuşti singur în picior.
    Thunderbird? Ha. E o soluţie de e-mail/calendar susţinută de Mozilla – care numai subreprezentată nu este. Din păcate, suferă de aceleaşi probleme de compatibilitate: dacă am un Local Folder de Outlook de 10 GB şi vreau să trec pe Thunderbird, nu am nicio metodă de conversie a arhivei de mesaje. Un tabel simplu XLS embedded într-un e-mail trimis cu Outlook şi deschis cu Thunderbird are toate şansele să rezulte într-o catastrofă. Semnăturile HTML sunt hit-and-miss în Thunderbird. Outlook are soluţie de calendaring încorporată, Thunderbird are Lighting, modul care suferă de lipsă de funcţionalităţi şi are compatibilitate cel puţin dubioasă cu multe protocoale.

    Astea nu sunt probleme legate de piraterie. Sunt probleme legate de lipsă de viziune şi interes în dezvoltarea codului F/OSS. Şi nici nu vreau să încep cu remarci vis-a-vis de atitudinea comunităţii (începând de la „RTFM” până la „it’s free, FU”).

    • De-ar fi doar compatibilitatea :) Libreoffice merge mult prea incet, thunderbird are o interfata ingrozitoare . Ele insa nu prea sunt folosite decat de „extremisti” pentru ca ceilalti prefera sa pirateze office. Exista si versiuni „de 30 de dolari” care merg binisor, dar nu le cumpara nimeni. Daca ar fi cumparate, firmele respective le-ar putea dezvolta. Si libreoffice a fost mai intai StarOffice, doar ca nu l-a cumparat nimeni….

      • Păi da, dar aţi cugetat-o invers.
        Lumea piratează MS Office şi Windows pentru că alternativele F/OSS, vorba americanului, „sug”. Nu invers.
        De la StarOffice încoace, dezvoltatorii acelor soluţii au avut vreo două decenii la dispoziţie pentru a face ceva. N-au prea făcut. Aşa cum acum 20 de ani nu existau alternative şi toată lumea pirata, tot aşa nu există nici acum. Deosebirea e că atunci nu prea exista legislaţie de copyright, acum există (una la mână). pe lângă asta, piratarea nu-şi mai are scuza „e scump, domnu'” fiindcă o licenţă Office 365 e la preţ lunar de-o ieşire la bere cu băieţii.

        • Buna idee, ar trebui si eu sa fur Mercedesul vecinului pentru ca Dacia mea nu merge bine? :)
          StarOffice s-a straduit cativa ani ( nu decenii) sa vanda licente; daca au vazut ca nu merge l-au facut free, ca era pacat de munca lor. Eu zic ca la lansare produsul merita 30-50 de USD ( fata de 280 sau cat mai e licenta de Office) . Sigur, atata dadeai, atata facea.

        • „O iesire la bere cu baietii” inmultit cu 150 000 sunt totusi ceva bani :)
          Daca nu ar fi vorba de o companie care vinde la randul ei licente, si mai scumpe, nu cred ca ati fi la fel de vehement, brusc s-ar constata ca de fapti o parte din angajati nu au nevoie de Office deloc :)

    • Ba s-avem pardon, astea sunt probleme foarte legate de piraterie: dacă țața Veta n-ar avea acces la Office moca, de pe torenți, și-ar cumpăra OpenOffice sau vreun alt jaf și, în timp, cu banii câștigați, oamenii ăia de sub OpenOffice și-ar face produsul mai bun.
      Înțelegeți că nu o să apară brusc un produs care să concureze cu Office în mediul corporate. Un produs d-ăla costă miliarde, nu se face de către doi-trei băieți într-o garsonieră. Singura șansă a concurenței este să vândă la oameni care n-au nevoie chiar de toată funcționalitatea Office ci s-ar mulțumi cu ceva mai limitat însă mai ieftin.
      Dacă țața Veta are Office moca de pe torenți, automat ăia cu OpenOffice sunt într-o situație nasoală, nu au nicio șansă ca vreodată să producă ceva măcar asemnănător cu Office. Și asta nu e bine, concurența e o chestie benefică, lipsa ei e nasoală.

      Și apropos de viziune… Viziunea costă. Dacă oamenii ăia ar primi și ceva bani pe OpenOffice, ar fi loc de viziune, dar așa, pe moca, nu prea merge.
      O să ziceți că ce, cum de Microsoft are și viziune? Păi are în urma a miliarde de parai pe care i-au încasat vânzând produsul mai bun, de fapt singurul.

      • Microsoft a avut viziune și înainte de a încasa acele miliarde. Tocmai așa a ajuns să le încaseze. Un produs realizat de o firmă și destinat să fie vândut are la bază o viziune coerentă asupra a ceea ce e necesar pe piață, asupra a ce se poate vinde și ce nu etc. Un produs realizat de un grup de entuziaști în timpul liber are la bază cu totul alte criterii, unele mult prea personale, astfel încât nu va ajunge să aibă niciodată o coerență a viziunii asupra lui.

        În ziua de azi, odată ce MS Office deja există, ce ar putea face o altă firmă? Să creeze un alt Office cu aceeași funcționalitate, dar pe care să-l vândă la jumătate de preț? În ce scop?

        • Nu putem spune noi ce viziune ar putea sa aiba alta firma, ca de aia e viziune :) Dar o varianta a viziunii e Google Docs. E aceeasi problema, tratata altfel ; OpenOffice a definit un nou format pentru documente, facand un pas maret, care i-a obligat si pe Microsoft sa standardizeze (si sa deschida) formatul. Deci mai e loc pentru viziune. Dar cand poti bea sampanie moca, cine sa mai dea foc la alambic? :)

    • @Mr. W (28/12/2015 la 13:00)

      „Lucrez într-o corporaţie cu 150.000 de angajaţi…..”

      Una suta cinci zeci de mii de (full-time) angajati ? Care-i numele acelei companii, daca nu-i o indiscretie ?

    • Nu te-ai prins ca autorul vb de pirateria software? adica cea care satisface nevoile home userilor, nu cele corporatiste. Libre office merge perfect cu formaturi MS (.xls administratie bloc), mailul este deja cloud, nu local.

      Vrăjeală ieftină. Dap, a ta :)

      • Eu nu m-am referit la pirateria software în sine, ci la afirmaţia cum că aceasta răneşte interesele F/OSS – ceea ce e fals.
        „F/OSS e nasol fiindcă există piraterie” e fix pe dos. Corect este „pirateria există fiindcă F/OSS e nasol”.

        • Un contraexemplu: Outlook e un client de mail groaznic. Implementarea protocolului IMAP merge doar in zilele fara sot; pana acum ceva vreme nu stia sa listeze mailurile pe pop3, ci doar sa le descarce ( nu mai stiu, cred ca acum s-a implementat). Ideea de a tine toate mailurile intr-un fisier- baza de date .pst vine din vremea programatorilor in Fox ; pana acum cativa ani era oricum limitat la 2G . 2G? Really? :) Sa te fereasca sf Bill sa se corupa cumva pst-ul, ca scanarea lui ti-a rezolvat programul pe urmatoarea jumatate de zi…
          Deci as fi extrem de bucuros sa existe o alternativa. Singura alternativa folosibila pe Windows ar fi odiosul Thunderbird. Acesta are o abordare de bun simt a mailurilor ( le poate stoca in fisiere maildir, practic o copie a ceea ce exista pe server). Merge rezonabil, arata ingrozitor; dezvoltatorii s-au plictisit deci nu se mai intampla nimic notabil cu el. Calendar, cum ziceati, exista, dar nu merge ( am incercat sa patch-uiesc extensia pentru kolab, dar e de nepatch-uit, trebuie rescris tot). Acelasi lucru cu agenda. Nu cunosc pe nimeni sa fi cumparat vreo alternativa din categoria „30 de dolari” . De fapt nici nu stiu daca mai exista.

          • Mihai…la multi ani…si sper sa nu te superi din nou pe mine.

            Voi reveni si de aceasta data la sintagma „lucrurile se vad altfel de fara”. La ce ma refer?

            Inainte de „afara”, foloseam si eu diverse MUA (Mail User Agent) si MTA (Mail Transfer Agent). MUA -> Outlook Express, Thunderbird, chiar pine :) – MTA: la ISP, local pe linux (sendmail, qpopper, qmail). Pe unele din serverele de email pe care le instalasem & administram am implementat si webmail: squirrel, openwebmail, horde, parca si altele. Iar mailul pentru mine era…mail…si-atat. Si ma bucuram si eram entuziasmat ca mergea. Nu aveam insa SLA-uri, iar cand era downtime nu imi batea nimeni la usa biroului. Userii si organizatia functionau bine mersi si fara email (evident nu indefinit, dar nu era nici chestiune de ore).

            Ei, retin ca intr-o zi mi-am propus sa ma uit si la Outlook (fratele corporate al lui OExpress). Am reusit sa il conectez pe POP/SMTP la un server extern si a descarcat mesajele din mailbox. Dar m-am mirat de complexitatea aparent inutila, si de majoritatea features-urilor care (aparent) la mine nu functionau. Deh, pe atunci nu stiam decat ca Exchange e un „jeg de server de email, mai prost decat orice server de email pe Linux, care costa bani si care pica atunci cand ti-e lumea mai draga, f* BGates” – asa imi spuneau cei „mai mari” cu care lucram la acea vreme. Si deci am dezinstalat Outlook.

            Fast-forward cativa ani, zburasem departe, primul job (tot IT) si…teroare…first day on the job…din nou Outlook (dar acum ca utilizator, fiindca la inceput nu faceam parte din echipa de messaging). Surprise, acum mergeau toate optiunile: shared calendar, global address book, offline access to the mailbox. Aveam sa aflu ca era parte dintr-un Exchange Organization. Si am ramas uimit de cat de bine poate „unge” aceasta infrastructura o organizatie de marime considerabila: pe langa email (care insa era livrat push prin RPC la acea vreme in aceeasi secunda cand era trimis – altfel productivitatea scade drastic la organizatiile mari), avem meeting scheduler, resource scheduler, contactele deja disponibile cand incepem munca intr-o organizatie noua, public folders, expandabilitate (doar Outlook are o carte cat una veche de telefon cu modalitati de a-l extinde – vezi Outlook Forms). La versiunile noi de Exchange avem multe alte tools-uri noi, app-uri ptr. diverse endpoints, securitate, compliance, lista e lunga…

            Dupa inca cativa ani am ajuns sa fac si L2, L3, L4 support la Exchange, sa fac migrari de la o versiune mai veche la una mai noua, de la o topologie la alta (mergers & acquisitions). Am lucrat si in/cu organizatii care aveam ecrane intregi de mailbox servers in aceeasi Exchange Organization (zeci si sute de mii de mailbox-uri). Si deseori mi s-au confirmat doua lucruri:

            – ca groupware Exchange+Outlook e imbatabil la acel price point si integrare in AD (mai exista Lotus Domino si altele, dar nu (mai) sunt atat de populare)
            – pe langa multitudinea de features in plus, Exchange+Outlook permite o scalabilitate pliata pe nevoile business-ului si posibilitatea de upgrade-uri cu minimal downtime (sau deloc) care ar fi imposibile la solutiile open source din trecut si de acum. Iar pentru o firma serioasa faptul ca plateste niste sute de $/utilizator e nesemnificativ in planul general. Si Microsoft stie asta, si pe baza asta isi si calculeaza preturile de vanzare, features-urile, etc.

            Full disclosure: in cursul carierei am avut si orange si blue badge. In ultimii ani sunt din nou independent consultant, deci impartial, dar tot business-focused.

            P.S. Incepand din 2008 implementez si google apps, si chiar folosesc suita si in scop personal. Am avut clienti care o folosesc si la nivel de global enterprise (email, calendar, shared docs, hangouts, etc. etc.). Functioneaza pentru ei, dar tot nu e un inlocuitor al Exchange+Outlook: au fost orase mari din US care au trecut la google apps prin 2010 – unele cu >30K users – iar jumatate au renuntat intre timp si s-au intors la MS (insa la O365, nu on-prem, sau hybrid).

            P.S.2. Din nou viziunea „de afara”: prefer sa lucrez cu produse non-free, non-open source. Cand recomand unui client o solutie, ma asigur si ca aceasta va continua sa existe peste ani, si ca nu se va intampla ca „echipa” sa se dezintegreze „din lipsa de timp” (citeste: ii oboseste day job-ul pentru care sunt platiti, au un copil sau mai multi, o prietena noua, se muta, etc. etc. etc.), ca nu voi avea probleme cand voi accesa support servicees, ca vor exista SLA-uri care vor fi legally enforceable, samd.

            P.S.3. Probabil ca si mecanicul de BMW/Benz/Corvette castiga mai mult decat cel de Dacia/Lada/Tata, desi munca nu este neaparat mai complicata/murdara (poate chiar dimpotriva). Fiecare isi face alegerea – sunt sigur ca exista si mecanici de Dacie care considera ca oricat de modest e atelierul, „arta si priceperea” consta in a face Dacia sa mearga bine :)

            • La Multi Ani!
              Eu nu ma supar pe cititorii mei ( cel mult pe cei care nu ma citesc :) ). Nu am sustinut nici o clipa ca Exchange nu e un server bun…. pentru cine are bani de asa ceva. Am instalat, intretinut, inca mai intretin servere Exchange; Pentru cine isi permite, da, e foarte bun.( am si niste contributii, minore, la proiectul Kolab, un proiect cel putin interesant, genul de alternativa free ) Daca ai bani sa faci backup-urile pe un storage rapid, daca ai un server suficient de bun pentru information store… e perfect. As avea multe de comentat dar e chiar offtopic, am putea completa impreuna un tabel cu avantaje si dezavantaje :) Eu nu ma refeream nici o clipa la cei care au bani si isi cumpara produsul care le trebuie.
              Problema e: exista zone in care chiar nu ai nevoie de el. Eu de exemplu scriu articolele astea cu LibreOffice. As putea sa le scriu si cu vim :) doar ca daca tot il am si e free, il folosesc. Alti oameni fac acelasi lucru cu Word piratat. Ori, daca ar folosi libreoffice pentru asemenea task-uri ( atentie, nu vorbesc de productivitate, pentru mine articolele astea sunt de exemplu un moment – o ora poate – de relaxare, printre putinele pe care mi le permit ) , daca ar raporta bug-uri, eventual dona din cand in cand, probabil libreoffice ar deveni mai bun . Asa, nici Microsoft nu beneficiaza, nici LibreOffice. Nu ma refer in nici un caz la colegul care prelucreaza 50Mb in Excel, pentru el Excel e scula potrivita, ma refer la cei care calculeaza suma a trei coloane o data la trei saptamani.

  2. daca windows-ul s-ar da pe gratis, cred ca ar muri linuxul cu totul.
    si daca office365 ar avea un pret mult mai accesibil si la noi, la revedere si cu openoffice.

    acuma linux si openoffice e tinut de aia care cred ca microsoft are suprematie, monopol, conspiratie, etc. si se chinuie cu acestea, doar sa dovedeasca ca merg bine.

    openoffice nu merge bine deloc, iar linuxulk e bun la servere, unde instalezi o aplicatie si aia ruleaza singura, fara sa fie deranjata de utilizator prea mult. in rest ce vezi pe linux sunt copy mai mult sau mai putin reusite (in general mai putin reusite) la windows sau ios

    • daca windows-ul s-ar da pe gratis, cred ca ar muri linuxul cu totul.
      si daca office365 ar avea un pret mult mai accesibil si la noi, la revedere si cu openoffice.

      Fac cu un Ubuntu/Mint plus LibreOffice tot ce fac cu Win 7. Fara joace :)

      • Vă arunc o provocare: un micro-proiect de calcul tabelar cu automatizare (nimic foarte complex).
        Un GUI simplu dintr-un form, cu 3-4 căsuţe de input şi 3 butoane: Browse, Start, Reset. Utilizatorul dă click pe Browse, alege un fişier XLS scuipat de un environment de reporting, introduce nişte date în căsuţele de input şi dă click pe start. Scriptul din spate generează un view al datelor brute în funcţie de valorile introduse de utilizator.

        Dumneavoastră faceţi scriptul în LibreOffice, eu în VBA sub Excel. Apoi vedem cât cod a scris fiecare, cât de repede rulează fiecare script şi cât de frumos arată output-ul. Timp de lucru: 2 ore.

        Nu de alta, dar am încercat chestia asta în OpenOffice pe vremea când ni se spunea să trecem la el… şi cam ştiu ce iese :)

  3. Povestea software-ului piratat e un pic mai complexă, dpdv moral. Dincolo de pragul de profitabilitate, atins de mult de Microsoft, fiecare copie de Windows vândută nu mai reprezintă niciun efort în plus, e pur și simplu o mașină de făcut bani pentru ei. Și dacă măcar piața liberă ar fi lăsată să funcționeze, tot ar mai avea o scuză.

    Însă când Poliția Română (plătită din bani publici) începe să fie folosită pentru a vâna Windows-uri fără licență, simultan cu acțiunile unor personaje gen Claudiu Florică sau Dinu Pescariu, care pun la cale un șmen adevărat cu licențe, desfășurat tot pe bani publici, atunci Microsoft România nu mai are de mult niciun fel de legitimitate morală.

    Plus că Dvs.puneți problema oarecum teoretic, pornind de la ideea că orice copie de Windows care nu vine de la Microsoft e ilegală. În realitate lucrurile sunt ceva mai complicate, Microsoft n-are nimic împotrivă să faci câte copii vrei, dar să le dai lor bani după reguli fanteziste (licențele nu sunt transmisibile, în viziunea lor, așa e?).

    Într-o dispută desfășurată la Parchet în urmă cu vreo 12-15 ani, un ”împricinat” a susținut că nu era nevoie de nicio licență în situația concretă respectivă. Procurorul a insistat că ”prejudiciul trebuie recuperat, uitați ce zice Microsoft în adresa asta”. Replica ”împricinatului” a fost: ”o să existe prejudiciu atunci când o să stabilească asta un judecător; faptul că Microsoft zice asta nu înseamnă că există într-adevăr un prejudiciu”. Speța respectivă nu a mai ajuns niciodată într-o sală de judecată, 3 săptămâni mai târziu Microsoft România trimitea o hârtie conform căreia în viziunea lor nu se produsese niciun prejudiciu :P

    În România nu pune nimeni la dispoziția publicului un tabel de genul: în stuațiile A, B, C e nevoie de licență, în situațiile X, Y, Z nu e nevoie de licență (sau de o altă licență). Utilizatorii sunt păcăliți că orice utilizare fără o licență obținută în nume propriu este infracțiune. Și nu e nici pe departe singurul exemplu, la fel se întâmplă și în transporturi cu ”atestatul” (driver qualification card) și cu cardul tahograf. Există o multitudine de situații în care Directiva Europeană respectivă nu impune nici deținerea unui ”atestat”, nici utilizarea unui card tahograf, însă în România acele situații sunt pur și simplu ignorate, ca și cum ele n-ar exista. La fel e și cu licențele.

    • Fara sa contrazic, cam care ar fi situatiile in care, de exemplu, un W7 sau un Microsoft Office pot fi folosite fara licenta? Si daca exista aceste situatii, de unde se pot procura legal kit-uri de instalare care sa nu necesite introducerea unei licente si care sa functioneze nelimitat?

      • @ Iacob – abordarea dvs.este greșită de la început. Dacă doriți să începeți de la procurarea legală a unui kit de instalare care să nu necesite licență și să funcționeze nelimitat ar trebui să lucrați în domeniu, să vă ocupați de asamblarea de calculatoare și de vânzarea lor cu soft preinstalat.

        Un astfel de kit nu vă solicită niciun serial number la instalare, iar dacă încercați să dați click pe ”activare produs” veți obține un mesaj gen ”acest produs a fost deja activat” :)

        Eu nu mă refeream la asta, ci la situații concrete din viața de zi cu zi când utilizarea unui Windows nu necesită licență (sau o nouă licență) exact așa cum am explicat. Există o multitudine de situații când pe o mașină (structura hardware, ansamblul de componente care formrează PC-ul) rulează un Windows despre a cărui utilizare Microsoft va pretinde în România că este ilegală, în timp ce în alte țări nu va pretinde în niciun caz așa ceva.

    • Licentele sunt transmisibile (conform cu EULA aceea arareori citita), ai dreptul sa o donezi sau re-vinzi dupa ce ai cumparat-o de la MS. Mai sunt si refurbisherii care re-vand fie un sistem cu o licenta folosita anterior de un alt proprietar, fie chiar licenta.
      Comerciantii prefera sa spuna ca nu sunt transmisibile pt. a mai vinde niste licente.
      ORDA verifica existenta unei licente si faptul ca ea nu mai apare si la altcineva (stiu un caz de firma care vindut o licenta, aceiasi licenta pe facturi diferite la mai multi clienti diferiti), daca o gasesc in baza lor de date si la altcineva atunci ai parte de discutii.

      • Continuăm să vorbim despre lucruri diferite. Pentru cărțile din bibliotecă nu trebuie să demonstrez că le-am cumpărat de la editură sau de la un dealer al editurii. Se vede că provin dintr-o tipografie. Pentru DVD-urile din bibliotecă la fel, se vede că sunt matrițate și în coperta lor originală.

        Însă e destul de credibil ca în ”statul de drept” România cineva ar putea începe de mâine confiscarea cărților și DVD-urilor pentru care deținătorul nu poate prezenta documente de proveniență, iar forumurile s-ar umple imediat de postări care să susțină o asemenea măsură. A se vedea noua obligație a bănclior a comunica zilnic ANAF conturile nou deschise, în condițiile în care aceeași ANAF nu are nevoie de decizia unui judecător pentru a pune popriri pe conturi, cum se întâmplă în țările civilizate.

        Pentru Windows, eu nu vorbeam despre a demonstra legalitatea unei licențe, e treaba lor ce verifică ORDA.

  4. :) copy machine. razboiul clonelor. dinti necariati infipti in cirnati. copii fericiti in sanii trase de reni sorbind din coca cola (o paranteza de sezon !). tolba postasului va putea fi vizualizata in curind doar la muzeul antichitatilor (nu inainte de a distribui ultimele pensii speciale). cum informatia nu mai este monopolul nimanui, fenomenul / fenomenele despre care vorbiti (cred ca n am ratat esenta / esentele tari, citind pe diagonala !? ) nu pot fi stopate. pentru loviturile incasate n plina figura rocky marciano primea citiva firfirici. astazi, pumn de fier si brat de otel vor sa si faca cunoscuta parodia prin pay per view pina la coliba triburilor amazoniene (precum camatarul care viseaza dobinda si taxa de protectie / asigurare ! de la toata populimea). insa, un nasparliu intr o ureche si c o camera ntr insa pe post de cercel, poate publica the ultimate fight in timp real pe youtoube de exemplu. tinguielile copilului minune sint originale ? sau fakeuri bollywoodiene ? dar gemetele super / mega vedetei cucuruz ? vin din propriul gitlej sau din sintetizatoare ? eu va platesc brinza, dar sa n o faceti de oaie ci sa mi garantati ca i de oaie. ati inteles diferenta !? :)

  5. Dincolo de aversiunea unora fata de suitele office gratis (nejustificate 99%), in cazul OSurilor miza s-a schimbat deja prin aparitia Android si Chrome OS, dar mai ales prin mutarea accentului pe cloud. Cand faci absolut totul prin browser, conteaza mai putin OSul. Ma si mira ca cineva, home user sau nu, mai foloseste clienti locali de mail, acum , cand conexiunea de net este atat de reliable si ieftina. Numai la securitate daca te gandesti…
    Vin vremuri cand PCul va fi o tastatura, maus si un monitor. Si un fir de net.

    • Când PC-ul va fi o tastatură, un mouse și un fir de net, o să fie bun doar pentru scris email-uri sau vizionat clipuri pe Youtube și emisiuni tv. Cred că sunt peste 20 de ani de când am văzut pentru prima dată promovate computerele personale fără hard-disk, însă nu s-au generalizat nici azi. Există o nevoie reală de componente hardware locale, iar asta implică și prezența unui sistem de operare. Soluțiile ”one size fits all” sunt mai degrabă de sorginte comunistă și descriu o anumită folozofie de viață, însă n materie de PC-uri nu prea merg.

    • Aversiunea unora fata de suitele office gratis e aversiunea fata de niste amatori care s-au apucat sa faca ceva maret, o parte s-au pierdut pe drum, altii s-au plictisit si s-au apucat de altceva, iar cei ramasi nu s-au hotarat cum sa faca si s-au spart in mai multe grupuri care fiecare a luat-o pe calea lui si exista mai multe produse similare, nici unul complet functional, optimizat ca performanta si finisat ca interfata.

      Marea problema a problemelor open source e nu concurenta Microsoft, ci destinatia incerta in conditiile de voluntariat si de forking de fiecare data cand cuiva nu ii mai place si isi ia jucariile si pleaca. Sunt prea multe produse similare care fac, adunate, mai putin decat unul singur si bun. Si mai sunt si puritanii (talibanii) care cred ca a scrie un document text in altceva decat vi sau emacs e blasfemie, iar IDE-urile sunt pentru stupizi, programatorii adevarati dupa ei scriu assembler in vi.

      Cat despre computerul tastatura-mouse-monitor, nu o sa se intample; pentru ca indiferent cat de rapida e conexiunea la internet si cat de sigure sunt datele acolo, prefer sa imi tin albumele foto de familie acasa pe NAS (RAID, criptare, UPS etc) sau macar o copie a lor; pentru asta nu e suficient un mouse si tastatura, ca monitor la NAS nu folosesc.

  6. „Am privit în cele de mai sus produsele supuse drepturilor de autor doar ca pe o marfă; trebuie să discutăm însă puţin şi dintr-un alt unghi. Pentru că toate aceste produse fac parte în acelaşi timp din patrimoniul spiritual al umanităţii. Preţul pus pe unitatea de produs poate ajunge un obstacol în calea răspândirii unor idei;”

    Gresit; nu e vorba de ideile tiparite in carte, ci de tiparnita, de uneltele care permit tiparirea ideilor. Microsoft Office nu impiedica raspandirea informatiei, ci doar utilizarea ilegala a uneltelor gen Excel pentru a manipula acea informatie. Patrimoniul spiritual al umanitatii poate fi informatia de uz general, dar nu munca cuiva care are de platit facturi si impozite luna de luna din ea.

    Cat despre pirateria software, in afara unor cazuri de nisa gen Autocad e suficient de similara cu muzica: folosesc legal Visual Studio, dar daca nu as avea posibilitatea atunci nu as mai scrie cod in C# ci doar in celelalte limbaje pe care le folosesc si care nu necesita VS. La fel se gasesc aplicatii de uz general pentru aproape orice, unele mai bune si altele mai proaste, dar se gasesc. De pilda pentru masinile virtuale cu care lucrez nu am cumparat licente pentru Office, folosesc legal Excel viewer si Word viewer si fac editarile pe calculatorul pe care am licenta de Office si le trimit inapoi. E unul din cazurile in care licentierea incurca inutil utilizatorul, dar chiar si daca nu as fi avut licenta de Office m-as fi descurcat pana la urma cu una din variantele gratuite gen Open/Libre Office; sunt incomplete, slabe, dar functionale. Pentru VBA exista alternative, chiar C# e mai bun si mult mai rapid in multe cazuri decat VBA si … e gratuit (Visual Studio Community Edition).

    • In propozitia respectiva era vorba mai degraba despre produsele protejate de drepturi de autor: filme, carti, muzica.

  7. Stați așa. Industria muzicală, care a eșuat lamentabil să facă pasul înaintea piraților și normal că s-a întâmplat ce s-a întâmplat. A propos, să nu mă înjurați dacă dau cu undița după o anume interpretare a unei lucrări clasice de către o orchestră anume într-o înregistrare anume și nu las vreun DJ să scurme prin mormanele de gunoi și să-mi aducă de multe ori putreziciuni la urechi.
    Doi, într-adevăr nu are nicio treabă cu softanul. Prima e un lux, softul îl iei că-ți trebuie sau barem ești curios. De acord.
    Trei, pirateria din SUA nu are treabă cu cea din România. Falsa cauzalitate dintre piraterie și insuficiența alternativelor se rupe în general, dar cu atât mai mult într-una dintre patriile outsourcing-ului. Windows-ul pirat, cu office pirat, cu ce mai vreți pirat, a făcut ca N companii să poată angaja la preț de dumping oameni competenți și deja familiarizați cu softul folosit de ei.
    Cine dracu stătea după fiecare câteva luni sau câțiva ani să-i facă, pe cheltuiala proprie, școlarizare? Cine mumă-sa și-a permis vreo licență de Adobe (Photoshop, de exemplu), înainte să știe să-l folosească și să ajungă să câștige ceva dina sta? Cum mă convingi tu în 30 de zile (din care mai am și de dormit, de mâncat, de muncit) să-ți dau de 4-5 ori salariul mediu pe economie pe mizeria aia de soft vândut la suprapreț?

    Stați voi pe curul vostru cu aberațiile astea, și-au scos pârleala cu vârf și îndesat. Și Adobe, și Microsoft și mulți alții. Când au ajuns să câștige în sfârșit binișor, oamenii au plătit softul. Ba chiar cumpără soft pe care nu mai ajung să-l folosească. Jocuri, OS, fotoșoape, personal și nu juridic.
    Iete ce prost le-a mers celor de la Google, care-au dat pe de-a moaca toate serviciile respective.

    Chiar și MS a băgat o subtilitate în direcția asta, oferind upgrade moca la Win10 și piraților, DAR, băgându-i automat pe canalul Beta, ca să aibă o bază de testare și să le aducă și ăia ceva în schimb.

    Înainte să mai deplângem falsa problemă, mai bine hai să ne uităm deja în jur: softul devine serviciu, banii se scot altfel și utilizatorul clasic, așa cum îl cunoaștem din piața de soft piratat sau de pe torrent, va fi dat la o parte, în favoarea Noului utilizator de servicii supravirtualizate, în care un sistem de operare, un soft sau altul, nu mai înseamnă nimic. Banii nu se scot de la utilizatorii casnici, ci din mediul de afaceri, unde e adevăratul target de vânzare.

    Excepția sunt jocurile, dar și aici cresc amețitor vânzările pe bune, cu Steam, Gog, Origin, PSN România și multe alte locuri unde, cel puțin la un moment dat, găsești jocuri la scoruri pe care le poate înghiți buzunarul tău, oricât de subțire ar fi.

    Una peste alta, cugetarea asta pare venită de la unul care-a intrat în comă prin 2000 și s-a trezit miercurea trecută. Serios.

    PS – Outlook e gândit să meargă cel mai ok pe Exchange, nu IMAP sau POP și alte bălării care nu prea se practică într-o corporație serioasă, caz în care te freci pe el PST că-ți scoate arhiva de pe serverul local de distribuție dacă e vreo problemă :)

    • Doar la ultima propozitie: da, Outlook e gandit sa mearga cu Exchange. IMAP insa e un protocol extrem de serios, care se practica in companii serioase – practic in orice companie care nu foloseste Exchange ( Gmail, Lotus folosesc tot IMAP). L-am folosit drept contraexemplu ca nu e vorba neaparat de calitate; din punctul meu de vedere design-ul initial al Thunderbird este superior Outlook, care e un produs de 20 de ani patch-uit si repatch-uit ca sa functioneze in zilele noastre ( vedeti de exemplu RPC over HTTP, o oribilitate tehnica). E un produs care arata bine si e disponibil imediat ( daca il cumperi, pe la 280 de dolari varianta cea mai ieftina, daca imi amintesc bine) care blocheaza cautarea si dezvoltarea de alternative.

  8. Pirateria digitala este strans legata de intellectual copyright laws. Exista copyright laws in USA, Canada, Australia, Uk, Europe, etc. Fiecare legislatie este diferita si este foarte dificil ca partea vatamata (sa presupunem Microsoft) sa aibe castig de cauza intr-un court. Site-ul de unde descarci softul (server) poate sa fie in Peru desi ai accesat aplicatia online din Canada, ai platit printr-un SSL vendor in USA dar banca care a emis credit card-ul poate sa fie Australiana. Daca esti actionat in court de un proprietary, judecatorul va gasi foarte dificil sa duca cazul la bun sfarsit pentru ca pur si simplu nu are jurisdictie pentru tot chain-ul pe care a avut loc tranzacita si asta pentru ca nu exista o lege copyright universal acceptata si semnata in toata lumea. Asta in ciuda argumentelor aduse de music sau software industry. It’s laywers’ crap after all.

    Pirateria online este hotie pe fata, asta fara discutie. Dar sa ceri preturi exorbitante pentru un CD sau un DVD sau o carte este de asemenea hotie. Daca un CD se vinde pe Intenet sau in magazine (USA, Canada) cam cu $20 structura pretului este urmatoarea: artist – $2, retailer (magazin) $2, shipping si handling $1, producer (casa de discuri, etc) $15. Ca sa produci CD-ul inclusiv jacket si case costa mai putin de un dolar. Deci casa de discuri incaseaza aproape 75% din valoarea undei creatii produsa de un astist care este platit cu 10% si evident, impozabili. Well? Cine-i hotul la urma urmei? (Sumele de mai sus sunt orientative).

    Mai exista o situatie interesanta. Imi cumpar cartile de care am nevoie (carti de specialitate) de pe amazon (.com, .ca, .uk. au) in format Kindle din cateva motive bine intemeiate: cel mai important este ca platesc si imi primesc cartea (download on Kindle account) imediat. Al doilea este ca pot folosi un software (legal cumparat de pe Internet, cu key code, etc) care imi face conversia din Kindle format in PDF, word, RTF, etc. Folosesc versiunea word pentru ca pot sa modific (maresc) fonts-urile (nu mai am 20 de ani sa am o vedere perfecta) si pot sa printez cartea respectiva (apoi sa-i fac binding) pentru ca am de facut o gramada de adnotatii, comments, highlights, etc, practic produc o copie pe care lucrez. Incercati sa lucrati pe o carte clasica (cusuta, lipita, etc) si pe un binded print (plastic spine) si veti constata ca o copie plastic spine este mult mai avantajoasa. Da, costa ceva mai mult datorita laser tonners, paper, image drums, etc. decat daca as astepta doua saptamani sa-mi primesc cartea prin posta, dar pentru mine avantajele sunt clare.

    Deci am cumparat o carte legal, i-am facut download legal, am folosit un software legal sa fac o convesie pentru un nou format si am printat o noua copie (hard print, copie fizica).
    Am incalcat copyright law? Cam pe orice carte scrie clar ca nu ai voie sa produci copii neautorizate pentru ca pici sub copyright infringement. Unde? Ce articol, si de ce? Intrebarea nu este retorica deloc, am trecut printr-un asemnea caz real, recent, dar sunt curios care este parerea audientei. O zi buna in continuare.

  9. Bun articol si interesanta dezbaterea din comentarii. Utilizez PC-ul current, si la job si acasa pentru task-uri simple: documente word, spreadsheet, mail, rapoarte, procesat de filme si poze si cite un programel VBA. Acum vreo 5 ani am avut o tentativa de trecut pe Linux si Open Office. Dupa vreo citeva saptamini de effort (dupa job) am renuntat. Functiona ok, m-am straduit mult cu driver de imprimanta, camera video, scanner. Capacul mi l-a pus documentele PowerPoint care se portau in openoffice oribil, inutilizabil.
    Pentru familie acasa am trecut pe Apple and never looked back. Nu am mai auzit in ultimii 9 ani nimic de genul, „mi s-a blocat calculatorul” , „vino ca nu se conecteaza la internet” etc etc.

  10. Problema pare sa se rezolve singura cu transferul catre cloud services. Probabil ca vor mai trece niste ani pana vom avea o versiune functionala de Autocad sau Photoshop „in the Cloud”, dar pare un pas logic pentru dezvoltatori.
    Problema companiilor mici de software „de 30 de dolari” este lipsa de educatie a publicului. Competita ar fi extrem de utila daca s-ar respecta niste standarde.

  11. E ilar sa vorbesti despre Windows cu licenta in Romania, cand 90% dintre calculatoarele (chiar performante) vandute de retailerii principali (altex, emag, ce-o mai fi pe acolo) au instalat „FreeDOS” :)

    Cat priveste software-ul comercial, autorul confunda/amesteca latura business (generarea de profit pe termen scurt/mediu/lung) cu crearea de software de dragul tehnicii.

    Lumea (the world) nu cumpara MS Office fiindca e frumos, ci fiindca avand acel „ciocan” poate „bate multe cuie”, munca de pe care scoate profit. Cu OpenOffice iti dai peste degete iar la sfarsitul zilei in loc sa ai niste bani in buzunar – ai degetele bandajate :)

    • Inca o data: cine scoate profit din asta, sa-si cumpere. Daca vrea sa scoata profit dar nu isi cumpara, fie se chinuie cu ciocanul pe care il are, fie trebuie sa isi reevalueze biznisul, pentru ca daca nu produce destul ca sa isi cumpere un ciocan inseamna ca nu e profitabil, iar ceea ce face se cheama concurenta neloiala :) Eu nu am spus „MS Office e inamicul OpenOffice” ci tocmai dimpotriva, pirateria e inamicul OpenOffice; e o nuanta relevanta pe care o sustin in continuare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro