joi, martie 28, 2024

Jurnaliști de elită: corespondenți de la Washington

La câteva ore de la conferința de presă comună a președinților Trump și Iohannis la Casa Albă, jurnalistul Cristian Pantazi de la Hotnews scria pe Facebook:”Am petrecut patru zile incredibil de intense în Washington alături de ziariști super-profesioniști: Alex GiboiRamona AvramescuMaria Georgiana Toader, Raluca Lunculescu, Dana Păcurar, Alina Paraschiv, Anielle Neuf. Plus operatori care au îndurat la greu oboseală și stres. Știu că presa română arată destul de rău, dar fiecare redacție are o coloană vertebrală formată din ziariști de primă mână”. Printre cei menționați de Pantazi se află și reporteri de la televiziuni subordonate unor interese nelegitime, ca Antena 3 sau RTV.Totuși, este un elogiu binemeritat adus jurnaliștilor care, chiar sub presiunea politicilor suspecte ale unor patroni, se străduiesc să-și facă meseria. În mod excepțional, nu voi menționa mizeriile care curg post-festum în presa online și în unele televiziuni la adresa jurnaliștilor care au marcat puncte pe terenul profesionalismului. Ele indică caracterele urâte ale semnatarilor, lipsite de consistență morală și mâncate de invidie. Sunt atât de rare momentele când jurnaliștii români sunt puși în situația de a intra în competiție reală, atât între ei cât și cu presa internațională, pe teme importante care fac agenda media pe mapamond, încât laudele sunt cuvenite.

În pregătirea unei vizite, echipa de comunicare a administrației prezidențiale face unele negocieri, mai întâi cu acele redacții care solicită participarea (în mod inevitabil, numărul de participanți va fi limitat în ceea ce jurnaliștii americani numesc ”presidential bubble”- bula prezidențială), apoi cu echipa de comunicare a țării vizitate. Delegația de 21 de jurnaliști români (incluzând cameramanii) la această vizită nu pare să fi fost selectată pe criterii politice, din ea făcând parte și propagandiști ostili președintelui Iohannis. Aceștia, dealtfel, nu au produs nici știri, nici relatări demne de atenție.

O vizită la nivel înalt înseamnă pentru jurnaliștii care îl însoțesc pe președintele statului o serie de pregătiri în avans. Sunt necesare acreditări, vize, preparațiuni de călătorie de la asigurări de sănătate la aparatura necesară pentru captare și transmisie. Jurnaliștii trebuie să stăpânească de preferință limba țării, dar cel puțin două limbi de circulație internațională, să aibă rezistența fizică necesară unor tururi de forță intense timp de câteva zile, pe orice vreme, să se poată acomoda, să cunoască protocolul și uzanțele diplomatice, să respecte disciplina și regulile impuse de gazde, dar să se și descurce pentru a obține informații. Dar, dincolo de toate determinantele pragmatice, e important profesionalismul, ce știe jurnalistul, ce cultură are, cât este de pregătit în materie de politică internațională, cât înțelege despre priorități, zone sensibile, relațiile cu țara sa și ce capacitate de interacțiune are. Se adaugă viteza de reacție, exclusivitățile, calitatea relatărilor și impactul lor. Pe acest teren au punctat câțiva jurnaliști, ca Ramona Avramescu, Cristian Pantazi, Raluca Lunculescu, Dana Păcurar, reușind să stabilească agenda internațională și agățând pe pagina întâi a presei americane numele României. Buzz Feed menționează că ”în mai puțin de un minut, un reporter modest din România (Ramona Avramescu-TVR) a reușit să facă ceea ce nu au putut liderii din 27 de țări și propriul staff al președintelui Trump: să îl determine să se angajeze la principiul apărării colective a NATO”.

.Deși crede că, în mod nedrept, unele aspecte ale vizitei președintelui Iohannis la Casa Albă au fost obturate de interesul exagerat al presei americane pentru audierea fostului șef FBI, James Comey, profesorul Peter Gross de la Tennessee University, expert în mass-media Europei Centrale și de Est, analizează ca pozitivă expunerea mediatică a României. Reuters, Fox News, Los Angeles Times, Chicago Tribune, Time digital, CNN și toate canalele care contează au consemnat pozitiv vizita, au menționat angajamentul președintelui american față de art.5 al Tratatului NATO, precum și atitudinea sa intransigentă față de corupție. Aflați în competiție reală, ”modeștii” jurnaliști români au făcut față cu brio exigențelor unei vizite importante, pentru care și președintele Klaus Iohannis s-a pregătit corespunzător, lăsând o bună impresie. Astfel, publicul din România a primit informații cuprinzătoare, interesante și a putut înțelege cum se așază România într-un context internațional atât de răvășit.

Societatea Timișoara a decernat premiile media pe 2016 unor proiecte jurnalistice remarcabile prin profesionalism și spirit civic. Premiul ”Oscar Berger” a fost acordat RISE Project și coordonatorului Paul Radu, iar premiul ”Alexandra Indrieș” l-a primit DIGI 24 și redactorul-șef Cosmin Prelipceanu.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Alex Giboi? Cumva Alexandru Giboi, șeful de la Agerpres? Ală care și-a angajat fiica/fata sau ce o fi pe acolo? Tatal unei agentii de presa rupta de realitate? Seful cenzurii si suficientei ziaristice? Care i-a bani frumosi degeaba de la stat an de an? Aia care pleaca in deplasari inutile la finele fiecarui an ca sa nu ramana bani de returnat la bugetul de stat? Care primea subventii de la stat cam cat vindea intr-un an Mediafax? I-o fi facut cinste lui Pantazi de il ridica atat de mult in slava

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro