joi, aprilie 18, 2024

Cum va fi 2017 pentru presa globală

Nieman Journalism Lab, unul dintre programele Fundației Nieman fondate în 1938 la Universitatea Harvard, a făcut tradiție din solicitarea de predicții pentru profesie, la fiecare final de an, de la experți în jurnalism. NiemanLab este binecunoscut jurnaliștilor interesați de inovație și de viitorul mass-media, alături de Nieman Reports, o publicație trimestrială reputată pentru analizele media și susținerea valorilor jurnalismului. Însă ghicitul în cafea pentru un domeniu puțin predictibil ca mass-media nu e tocmai simplu. Contextul este extrem de complex și schimbările rapide. Dealtfel, specialiștii în ”predictologia” economică, cum este profesorul David Dequech, vorbesc despre gradul înalt de incertitudine al unui domeniu atunci când procesul e extins iar densitatea informației este mare. Mass-media stă pe incertititudine în epoca tehnologiilor avansate care schimbă paradigma moștenită, în epoca modificării radicale a publicului și audienței, precum și a instabilității business-ului al cărui model tradițional nu se mai reproduce. Până și ecosistemul afectiv pare schimbat: publicul poate fi motivat emoțional mai mult ca oricând cu mijloace infinit mai sofisticate. Ce predicții se pot aștepta în aceste condiții, în afara unor supoziții convingătoare, care, conform teoriei sociologului Gary Alan Fine, creează proiecții potențial modelatoare pentru acțiunea colectivă.

Cercetătorii, jurnaliștii, managerii, designerii, editorii, marketerii, profesorii de jurnalism care au răspuns invitației NiemanLab afișează un oarecare optimism, deși unii își recunosc anxietatea privind dezvoltarea industriei media și soarta meseriei de jurnalist. Cifrele oferite de Pew Research Center arată că global s-a cheltuit în 2015 cu 5,3% mai puțin decât anterior pentru publicitatea în mass-media tradiționale, Europa și America fiind cele mai afectate, iar creșterea veniturilor din reclame în mediul online este încă lentă. Statutul profesiei a devenit discutabil, cu granițe contestate de intervenția publicului care devine participant la procesul mediatic. Rețelele sociale au modificat relația dintre consumator și jurnalist, iar modelul ideal de business încă se caută. Vidul de autoritate creat de ”democrația rețelelor” s-a umplut cu rumori, bârfe, știri false, iar personajele populiste din politică au devenit vocale.

Experții media americani și europeni caută în 2017 soluții pentru restabilirea încrederii publicului în jurnaliști și în organizațiile media, o profesie care trebuie să își redefinească legitimitatea. S-a cedat prea mult în fața dominației platformelor, Google, Facebook, Twitter par să fi preluat controlul conținutului, fiindcă mass-media s-a lansat într-o vânătoare de click-uri neglijând parte din misiunea ei. Pasivitatea a dăunat credibilității presei care a devenit secundară în acest joc, spun Julia Beizer de la Huffington Post și Michael Kunz de la USA Today. Lovitura dată de rezultatul surprinzător al alegerilor din SUA a relevat o altă problemă de rezolvat: știrile false distribuite cu viteză în mediile online, preluate de televiziune, radio etc. și propaganda rusească.”Minciunile vor curge și în 2017”, crede Bill Adair de la Duke University, dar va fi anul inovației în ”fact-checking”: roboți de verificare, filtre care semnalează știrile suspecte, acces simplificat al publicului la motoare pentru eliminarea știrilor false. Pe de altă parte, roboții nu pot înlocui jurnaliștii în indentificarea adevărului, în deliberarea etică, în analiza și înțelegerea societății. O reconsideare a profesiei este necesară în opinia lui Dannagel G.Young –Delaware University și a cercetătoarei Claire Wardle de la Tow Center for Digital Journalism. Jurnaliștii se vor întoarce spre oameni, spre comunitate, vor colabora cu publicul,vor reveni la competențele verificării din mai multe surse, la scepticismul rezonabil față de autorități, la culegerea de informații genuine, pentru a deparazita ecosistemul dezinformării, 2017 va fi și anul dezvoltării noilor modele de business, adaptate digitalului: primul click va fi gratis, dar al doilea va însemna captarea unui abonat căruia i se va propune un conținut personalizat, spune Anita Zielina de la NZZ Media Group Zürich. Pentru aceasta tehnologia, care a schimbat atât de drastic mass-media, va veni în ajutor cu programe predictive, analize anticipative și identificarea tipului de emoție a consumatorului, crede David Stork de la Toronto Star.Va fi anul creșterii calității jurnalismului și a expansiunii globale, spun mai mulți optimiștii care nu cred în nebunia viralului (Millie Tran, BuzzFeed). Dealtfel, se caută și alte metode de măsurare a audienței în afară de trafic, people-metter etc. Presa europeană va fi obligatoriu colaborativă, se vor crea rețele noi de lucru între jurnaliști într-o Europă cu alegeri în zece state, cu Brexit și alte provocări, opinează Adam Thomas, directorul Centrului European de Jurnalism.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Cam aiurea si din burta textul. HuffPoop si Toronto Star sant de stanga. Heavy. Cand 90% din presa emite poll-uri ca Hillary o sa iasa sigur + heirupisme ce minunat Obama etc de ce as mai crede ceva din ce se spune la stiri? Si-acuma vad comentarii la programele de ‘news’, intai e cum simte/crede ‘anchor’-ul + ceva political correctness si numai dupa aceea stirea in sine.

    Nu stiu altii cum sant, dar eu le doresc falimentul pe 2017 la toti care sant partinitori. La toti din media care se prostituteaza incercand sa castige bani rastalmacind stirile.
    Atat in Romania, cat si in Europa si N. America.

    • Bine punctat.
      Dar daca dau faliment partinitorii, cine mai ramane ? Cu cativa jurnalisti nu supravietuieste breasla (ceea ce n-ar fi o tragedie, dimpotriva).
      Schelalaielile rizibile ale mass media si atacul lor violent la adresa retelelor de socializare, la care se asociaza copios si autoarea, sunt rizibile, dupa decade si decade de manipulare. Ele nu fac decat sa tradeze frica paralizanta in fata pierderii monopolului pe fabricarea de stiri.

  2. Cum va evolua presa nu sint eu in masura nici sa-mi dau cu parerea.
    Dar asupra credibilitatii presei incep sa am parerea pe care o aveam despre presa comunista.
    Minciuni si dezinformarii in avalansa. Si nu ma refer la canale tv gen Haznaua 3 ori Guita tv.
    NB,
    si mai observ ceva: azi se incearca scrierea Istoriei aproape tot atit de mincinoasa ca Istoria din Iepoca de Aur ( exemplul cu principesa Ana, regina Romaniei, are darul sa te ingrozeasca).
    Apoi, usurel-usure, sub pretextul ca a cistigat Trump alegerile (nu cine „am vrut noi”), citeva platforme online au deschis robinetul anti americanismului voalat.

  3. hahaha…nu e nevoie de solutii cautate de experti, solutiile sunt simple: presa asa zisa main stream trebuie sa rneunta la inciuna, cenzura, ipocrizie, sa iasa din remorca poltirucilor progresisti care au distrus europa si aproape America….daca renunta la rolul de propagandisti ai progresismului ci corectitudinii politice si se rezuma la a spune adevarul e suficient

  4. Cum va evolua presa în 2017?! Păi cred că își va continua marșul neabătut spre faliment. Presa de calitate necesită talent și credibilitate. Talent mai e pe ici și colo, dar credibilitatea e la pământ. Problema nu e propaganda rusească, care are penetrare foarte scăzută în afara lumii a III-a și estului Europei. Problema e prăbușirea credibilității mediei „quality”. Partizanatul politic pe față, minciuna politic-corectă, ascunderea sau ignorarea deliberată a faptelor ce contrazic gărgăunii neomarxiști îi vor vei acesteia de hac. Nu neapărat în 2017 dar oricum într-un viitor previzibil. Și nici nu merită aștceva. Zevzecii ăști nu reușesc să priceapă că Pravda lui Brejnev nu are nici o șansă de supraviețuire într-o lume liberă. E inutil și contraproductiv să regurgitzi la nesfârșit aceleași minciuni aberante și aceeași propagandă prăfuită.

    • Din pacate, nu cred ca vom asista la renuntarea propagandistilor. Cred ca, din contra, vom asista tocmai la contrariu, adica la mai multa Pravda. Si asta nu le va aduce sfarsitul, au suficient public incat sa o duca bine. Situatia A3 si RTV din Romania nu vad de ce nu s-ar replica si in restul lumii. In schimb, cred ca vom asista la un atac si mai puternic asupra surselor necontrolate si tocmai cei cu stirile false si propaganda vor deveni cei mai aprigi luptatori impotriva asa ziselor stiri false.

  5. Dezvoltarea blogurilor și platformelor de socializare a creat concurență pentru mass-media tradițională, ceea ce pe mulți îi deranjează. Comisarul european Gunther Oettinger încearcă, sub pretextul apărării drepturilor de autor, impunerea unor condiții pentru citări care, în mod practic, ar avea efectul dirijării traficului pe internet doar spre saiturile marilor trusturi. E un subiect care ar merita dezbătut.
    https://mariusmioc.wordpress.com/2017/01/09/noua-limitare-a-libertatii-planuita-sub-pretextul-drepturilor-de-autor/

    • saracu öttlinger, e unul din cei mai penibili politicieni europeni, chiar mai penibil decit Schulz. Cu asemenea specimene EUul se compromite pin-la Dumnezeu.

      Pin-la urma EUul e format din persoane, mi se pare ca sistemul de promovare in nivelele de sus ale europarlamentarilor e mai catastrofal decit cel, oricum prostesc, a politicienilor nationali.

  6. In sfarsit , citesc un articol in …presa din RO care merita a fi citit cu atentie deosebita atat de cititorii ”robiti” de presa , cat si de presarii ”robiti” de presa insăși,adica tocmai de profesia lor.. Este un salt de cunoastere care trebuie adancit si mai ales constatat in … aplicatiile diurne..PRESA e o parte a POLITICULUI si fara ea nici POLITICUL nu poate face pasi inainte. Intelegand aici in primul rand PUBLICUL Nu putem rămîne descoperiti Degeaba se supara unii ”presari ”.In SUA exista o bogata bibliografie pentru tema discutata. La noi? Mi separe absolut necesar a fi inteles ca presa nu este in ziua de azi doar dialog, ci si polilog(os) indeosebi.Publicistica ”dupa ureche ”nu mai tine si nu are sorti de izbanda.

  7. mass media globala ? priviti o pe cea din romania (o copie in miniatura). penalii care conduc evz, protv, realitatile (ca s doua ! ), adevarul (oare ? ) si toate celelalte (nu le mai insir). un cetatean oarecare cu smartphone poate posta in timp real realitatea pe care o surprinde. si atunci, care i rolul redactiilor supradimensionate, populate cu lingai de toate soiurile ? coboara astia pe fundul oceanelor (ca n discovery channel), sint pitigoii autointitulati analisti si geostrategi (desi nu si misca fundurile nicaieri altundeva in afara studiourilor de televiziune) detinatorii „adevarurilor” ultime ?

    • bine punctat, am o ruda apropiata ziarista, nasoala ziaristilor e internetul, marea majoritate sta cu curul pa scaun si cu ochii-n ecran, se imbuiba cu informatii gata mestecate de altii, mai traduc cite ceva, mai baga un titlu abracadamt si gata-i articolul..

      Nu mai exista ziarist care sa culeaga informatii din strada, din sinul organizatiilor guvernamentale, nu mai spun de jurnalistul de investigatie, sau de cel de razboi, ptiu Doamne, acolo e periculos.
      Mai toti se aliniaza mainstream, daca a zis ala de la London ceva, preia ala de la NY…

      Cei care cistiga cel mai mult sunt cei care produc stiri, atentie, produc nu relateaza, acestia pur si simplu inventeaza, baga un figurant cu gluga, care chipurile nu trebuie recunoscut si ies reportaje „reale” de la fata locului. Daca mai au si unu care face un montaj frumos, mai baga un copil plingind, o imagine plina de singe rapida, gata-i salata.

      Si mai penibil e iesirea la rampa a „specialistilor”, niste neica nimeni care habr nu are pe ce lume e, eate azi specialist in aviatie, miine in securitate mindiala si poimiine in nutritie.

  8. 2017 va fi un an prolific pentru ca va fi plin de evenimente. Lumea va urmari presa pentru ca vor avea ce sa scrie. In niciun caz nu-si vor recapata increderea, cei ce vor schimba ceva, vor urma ca oitzele trendul populist si cand se va schimba (si se schimba repede) ei vor ramane din nou pe dinafara si vor pierde si putinul de incredere pe care il recastiga. Cei care vor ramane verticali si fideli propriilor prinicipii vor fi cei care vor avea de castigat. Dar nu vor recastiga peste noapte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro