joi, martie 28, 2024

Facebook trece, cărțile rămân

Lucian Mândruță și-a lansat în mai multe orașe volumul intitulat Share!. Cartea descrie cum s-au adunat pe pagina sa de Facebook  zeci de mii de share-uri, sute de mii de like-uri și milioane de vizualizări la alegerile prezidențiale, turul II. L-am întrebat de ce a ales să scrie o carte de hârtie (formă bătrânicioasă, anacronică, alungată din lumea virtuală) și să vorbească în librărie despre ceea ce pare opusul cărții, adică despre volatilul, imponderabilul, magicul intermediar de prietenii, Facebook. ”Fiindcă sunt și eu un pic anacronic”, s-a alintat Mândruță, sugerând că o discretă patină aristocratică a scris-cititului clasic nu lipsește biografiei sale. Cartea pornește de la o uimire: cum e posibil ca în decurs de ore, cel mult zile, să se formeze comunități virtuale coerente, care să influențeze alegerile, uzând de mașinăria aparent simplă a rețelelor de socializare? I s-a întâmplat și lui Mândruță, după ce a postat video și mesaje vizuale cu îndemn de ieșire la vot. Nu în calitate de jurnalist, ci de cetățean implicat. Bilanțul zilei de 16 noiembrie 2014 pe pagina sa a fost: 54.000 shares, 140.000 like, 2.145.000 vizualizări video. Dunbar estimează că numărul unui grup social mediu este de maxim 150 de persoane, cu care oricare dintre noi poate ține legătura. Când apar mii de ”prieteni”, pagina personală devine o agendă de contacte și un mediu de persuasiune, activism etc., cum arată Brăduț Ulmanu în Cartea fețelor.Revoluția Facebook în spațiul social. Impactul social a rețelelor e tranzitoriu, solidaritatea este determinată de emoții și scopuri temporare. Comunitățile virtuale se fac și se desfac rapid. Facebook, Twitter, Instagram, WhatsApp ș.a., capabile să producă dependență, nu sunt decât intermediari ai mesajelor, păstrându-și caracterul tranzitiv, de facilitare a comunicării. Se propun optimizări, de exemplu, adăugarea unui buton nou, pe lângă like/dislike:sympathy, adică un buton al compasiunii. Fiindcă, nota recent Newsweek, nu vrem să dăm like unui prieten căruia tocmai i-a murit bunica.

Mobilizarea excepțională la vot a românilor din străinătate are și un temei structural.Vasile Dâncu, sociolog și politician, explică în studiul Generația Facebook,alegerile și triburile politice.Cazul României:Jocul democratic de azi este respins pentru că a fost blocat de către partidele politice, monopolizat de instrumente media şi actori economici care vor ramânerea în logica socială şi economică a devenirii sistemului social şi politic clasic. Cetățenii sunt apatici, blocați în pesimism, neîncredere și înstrăinare, iar din această stare nu-i putea scoate decât o logică a seducţiei cu care funcţionează reţelele de socializare şi mass-media…Este o criză de sistem, creată de nevoia de a refonda sistemul politic după alte exigențe: transparență prin mediatizare continuă, fragmentare şi respectul eterogenității şi diversității”. Spectacolul nesfârșit al netului, accesul simplificat, transformarea spațiului public habermasian într-un spațiu pur emoțional, conducând la dramatizarea competiției politice, cum constată politologul spaniol Daniel Innerarity, toate fac parte din jocul amintit al seducției. Românii s-au arătat sensibili la vraja rețelelor sociale: la sfârșitul lui 2014, România avea 7,6 milioane de conturi pe Facebook, cu 8,6% creștere față de anul precedent. Există și o anxietate a dependențelor postmoderne:”Stăm pe net. Suntem singuri cu o mie de prieteni… Stăm pe net și asta ne ține în loc. De călătorii, de oameni, de tine și de mine. Când plecăm, nu mergem departe. Doar până la frigider. El încă n-a învățat să ne downloadeze niște brânză și roșii, repede”, observă nostalgic, autorul cărții, singura care rămâne.

Dacă există o concluzie în experimentul lui Lucian Mândruță, ar fi că revolta de pe FB i-a adus candidatului Iohannis ceea ce îi lipsea cu desăvârșire: emoție. Campaniei plicticoase și personajului tern li s-a suprapus indignarea cetățenilor privați de dreptul de a vota. Postările oamenilor pe FB au depășit audiența cumulată a televiziunilor de știri. Mândruță a înțeles că notorietatea sa ca jurnalist de televiziune trebuie utilizată cu precauție. Cele mai credibile au fost postările autentice, sincere, stângace, fără ”moderator”. Conflictul a lovit din plin în candidatul Ponta și în aroganța sa oficială.”Generația Facebook nu are modele.Nu are idoli.La un moment dat Steve Jobbs a devenit idol, dar în scurt timp Facebook a luat o distanţa ironică şi parodică fata de propriul entuziasm. Cercetările arată că această GenerațieY nu crede în ordinea socială impusă și nici în mecanismele structurale ale ordinii politice, dar refuză mai ales următorul amănunt: controlul ordinii sociale care vine de sus”, notează Vasile Dâncu. Oricât de matematice ar fi calculele și algoritmul rețelelor sociale, interfețele de comunicare păstrează o doză de imprevizibil, care poate răsturna lumea.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. facebook trece, internetul ramane (asta inseamna si carti, bune si proaste), ergo: google castiga :)
    exista citiva zombie care traiesc numai in lumea lor din internet, mai ales in japonia, insa in principiu nu s-a schimbat nimic (dar cantitatea si viteza informatiei), si generation Y are modele, doar altele, si mai diverse, fetele stau pe chat (whatsapp), baietii simuleaza batalii, nevoi hormonale specifice varstei.
    nu e nicio revolutie facebook, ar fi bine sa dispare jurnalismul de proasta calitate din cauza lui, insa se pare ca cel de buna calitate e din ce in ce mai greu de gasit

  2. Generatia Facebook ?

    Nu va inteleg articolul si nici demersul prin care faceti apologia unei carti si unui astfel de jurnalist . Este adevarat, este dreptul dvs suveran sa citati pe cine doriti , dar daca vreti sa ne si convingeti mai trebui sa veniti si cu niscaiva argumente dincolo de ceea ce dvs identificati drept „discreta patina aristocratica”. Citim :

    ”Fiindcă sunt și eu un pic anacronic”, s-a alintat Mândruță, sugerând că o discretă patină aristocratică a scris-cititului clasic nu lipsește biografiei sale. Cartea pornește de la o uimire: cum e posibil ca în decurs de ore, cel mult zile, să se formeze comunități virtuale coerente, care să influențeze alegerile (s.n.), uzând de mașinăria aparent simplă a rețelelor de socializare? I s-a întâmplat și lui Mândruță (s.n.), după ce a postat video și mesaje vizuale cu îndemn de ieșire la vot. Nu în calitate de jurnalist, ci de cetățean implicat (s.n.). Bilanțul zilei de 16 noiembrie 2014 pe pagina sa a fost: 54.000 shares, 140.000 like, 2.145.000 vizualizări video.”

    Mai era doar un mic pas de facut ca sa ne spuneti direct ca presedintele Johannis a fost ales nu datorita sacrificiului facut de cetatenii din diaspora care au devenit locomotiva pentru cei din tara, nu datorita efortului imens facut de echipa de campanie a lui Klaus Johannis (http://andreeavasile.ro/2014/11/19/vlad-tausance-omul-datorita-caruia-klaus-johannis-a-devenit-primul-politician-european-care-a-atins-1-milion-de-like-uri-pe-facebook/)
    ) desi este putin probabil sa nu fi aflat acest lucru in calitatea dvs de jurnalist de prestigiu si profesor universitar, ci datorita cetateanului implicat Lucian Mandruta care ar avea si meritul de a fi daramat celalalt candidat ( „Conflictul a lovit din plin în candidatul Ponta și în aroganța sa oficială.”). Este si aceasta o opinie, dar mai exista si alte opinii.

    Pe de alta parte, ceea ce dvs numiti „experimentul lui Lucian Mandruta” nu este de loc singular pentru ca domnul Mandruta recidiveaza avand deja antecedente. Daca acum a facut un experiment „in decurs de ore , cel mult zile” , in trecut a mai facut unul la ProTV dar in decurs de cativa ani , poate chiar decenii , in care, sigur va aduceti si dvs aminte , ne-a asasinat pe toti fara mila , si in fiecare duminica dimineata, cu interviurile kilometrice luate lui „ dom` profesor de democratie ”( sic!) Silviu Brucan, iar mai aproape de noi a trecut si pe la Cornu avand o prestatie cu adevarat antologica prin care a restabilit demnitatea si prestigiul profesiei de jurnalist si de activist civic (https://www.youtube.com/watch?v=2RvD6y5H2fg)…

    Dar experimentele nu s-au oprit aici. Prin emisiunea „Pâine şi circ” , domnul Mandruta a revolutionat inclusiv tehnica interviului reusind performanta de mult bun gust de a intervieva un politician intr-un jacuzzi ( am uitat sa mentionez ca politicianul era o femeie ) :

    „Cum negociezi cu vedetele pentru emisiunea „Pâine şi circ”? Mi-a rămas în minte episodul în care Norica Nicolai a vorbit dintr-un jacuzzi… I-am zis că o să vorbim serios într-un cadru neserios şi că poate îi place mai mult aşa decât invers, cum se întâmplă în alte talk-show-uri!”
    adevarul.ro/entertainment/celebritati/lucian-mandruta-primii-bani-i-am-castigat-electrician–1_50ae75057c42d5a6639ce2a9/index.html

    Pe de alta parte, aveti dreptate cand afirmati ca : „Mândruță a înțeles că notorietatea sa ca jurnalist de televiziune trebuie utilizată cu precauție” pentru ca incercat sa repete modelul folosit la alegeri , dar intr-un alt context in care i-a indemnat intr-un stil foarte original pe tineri sa mearga la razboi ( „Am auzit ca nu vrei la oaste. Ca n-ai chef sa-ti aperi tara. Ca e scarbos sa pui mana pe pusca, ca nu e eco. Ca e imoral sa mergi la razboi pentru astia care ne conduc.”… „E vorba de tine, desteptule! Pe tine trebuie sa te aperi, si dupa aia pe noi!”) :
    http://lucianmindruta.com/2015/02/12/draga-tinere-intre-20-si-35-de-ani/

    Rezultatul nu a fost insa de loc cel scontat , ba chiar dimpotriva, dovada reactia unui tanar jurnalist care ii raspunde foarte civilizat dar in acelasi timp ii face si un profil devastator :

    http://activenews.ro/draga-lucian-mindruta_1885482.html

    In sfarsit, pentru ca tot suntem la capitolul opinii , intelegem din textul dvs ca romanii sunt foarte activi pe Facebook ( exact asa spuneau si politicienii care au pierdut acum alegerile ) probabil pentru ca sunt atat de pasivi in balamucul din viata politica si sociala de la noi :

    „ Românii s-au arătat sensibili la vraja rețelelor sociale: la sfârșitul lui 2014, România avea 7,6 milioane de conturi pe Facebook, cu 8,6% creștere față de anul precedent.”.

    Asa o fi , dar la balamucul din viata politica si sociala de la noi pe care jurnalistii nostri il redau atat de fidel incat contribuie de fapt la accentuarea lui , se mai adauga si balamucul de pe Facebook ( filtrele din USA care interzic limbajul indecent si atacul la persoana nu actioneaza si in alte contexte culturale ) unde , dincolo de exprimarea unor oameni civilizati care au devenit deja o minoritate timorata , chiar ca nu mai exista nici o limita a decentei in exprimarea fara nici o (auto)cenzura in exhibarea pulsiunilor, urii , agresivitatii si vulgaritatii.
    Cum ati propus deja cititorilor Contributors.ro un reper profesional, deontologic si moral de talia jurnalistului Lucian Mandruta, asteptam cu interes urmatoarea dvs initativa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro