Home » Media / Tech » Citesti:

Fascinația lui Jack Spintecătorul

Brindusa Armanca martie 29, 2016 Media / Tech
1 comentariu 1,080 Vizualizari

În 2007 britanicul Russel Edwards cumpăra la o licitație online americană un șal cu suma exorbitantă de 4,5 milioane de dolari. Șalul, expus din 2001 până în 2007 la Muzeul de criminologie din Londra apoi restituit proprietarului, i-ar fi aparținut Catherinei Eddowes, penultima din cele cinci victime ale ucigașului londonez din East End, supranumit Jack Spintecătorul. Peste așteptările casei de licitații, vânzarea indică fascinația nediminuată, după mai bine de un secol, pentru criminalul în serie al epocii victoriene, personaj media care marchează începutul presei de senzație pe continent. În 2014 Edwards dădea lovitura cu o carte pe piața suprasaturată de literatura, filmele artistice și documentare, site-urile, enciclopediile, cercetările cunoscute ca ”ripperology”, ”ripperatura” sau ”rippermania”, tururile turistice ale ororilor din Whitechapel etc.: Naming Jack the Ripper. Autorul pretinde că a dezlegat enigma identității criminalului pe baza urmelor de ADN de pe șalul găsit lângă cadavrul mutilat al prostituatei, analizat cu cele mai riguroase metode al științei contemporane. Jack Spintecătorul ar putea fi, conform cărții, frizerul Aaron Kosminski, emigrant polonez suferind de schizofrenie paranoidă, unul dintre suspecții din 1888 ai polițiștilor de la Scotland Yard. Internat într-un azil, unde moare în 1919, Kosminski a putut fi identificat prin intermediul unor urmași al căror ADN ar confirma ipoteza. Cartea a suscitat controverse, la fel ca ipotezele mult mai șocante emise de un ”ripperolog” australian, tot pe bază de ADN, că Jack Spintecătorul ar fi femeie. Identificarea certă a primului criminal în serie de notorietate mondială ar reprezenta un dezastru pentru mass-media. Fiindcă presa tabloidă s-a născut și trăiește din speculație, mister, exagerare și bârfă.

Printre sutele de volume și miile de articole apărute pe tema spintecătorului din cartierul mărginaș londonez din secolul al XIX-lea, câteva analizează rolul jucat de jurnalismul practicat într-o epocă marcată de convenționalism și tabuuri sociale. După 1850, când reforma sistemului de taxe și impozite a permis ziarelor britanice să fie mai ieftine, deci să tipărească și să vândă un număr mai mare de exemplare, presa a început să circule iar concurența a devenit fapt. Exclusivitatea sau viteza de publicare în premieră a unui subiect avea preț, așa că jurnaliștii au început să iasă din salon, căutând teme la poliție și în cartierele rău-famate. Seria de crime atroce, având ca țintă prostituate din East End, măcelărite îngrozitor, a creat senzație, cu atât mai mult cu cât poliția nu a putut găsi autorul, devenind ea însăși subiect de ironie. Jurnaliștii au încercat să se substituie poliției, bântuind pe străzile cartierului mărginaș într-o capitală care găzduia peste 1200 de prostituate. Specialiștii criminologi au stabilit că doar 1% dintre infractorii ucigași sunt criminali în serie, dar interesul pentru aceștia este justificat fiindcă sunt rari, violenți, sociopați, mortali. Ce s-a întâmplat însă cu ziarele vremii care au consemnat cazul lui Jack Spintecătorul, de la Illustrated Police News, The Times, The Daily Telegraph, The Daily Mail până la East London Observer, Star, Puck și Punch, este extrem de interesant pentru istoria presei. De subliniat că scrisorile semnate ”Jack Spintecătorul” (până la publicarea lor, criminalul era numit ”diavolul din Whitechapel”) au fost trimise Agenției Centrale de Știri, deci autorul, oricine ar fi fost el, era conștient de forța de penetrare a presei și a obținut atenția publicului, precum și notorietatea dorite.

L.Perry Curtis remarcă într-un studiu dezvoltarea tehnicilor efectului dramatic în tratarea subiectului: tilurile cresc în dimensiune, iar grafica devine explicită și tinde să ocupe pagina. Sunt reprezentate realist victimele mutilate, cu descrieri în detaliu, iar pagina întâi este invadată de ”spintecător” pentru o lungă perioadă. Într-o societate rigidă și pudibondă, subiectul reprezenta un pretext acceptabil de a prezenta corpul feminin, de a vorbi despre uterul extras de criminal și despre violuri. Totodată, investigarea lumpenului, a vieții prostituatelor, a unui segment social care trăia în mizerie și promiscuitate, a reprezentat o temă relativ neobișnuită, interesantă, nouă, preluată ulterior și de politicieni. Concurența a devenit acută, redacțiile au început să își arondeze informatori plătiți pentru a avea prioritate. Piața media cunoștea un reviriment. O performanță înregistra Lloyd’s Weekly, revistă duminicală, care a primit informația despre moartea Catherinei Eddowes în 30 septembrie 1888, la doar 20 de minute după ce fusese găsită de un căruțaș, iar la ora 4 dimineața tipărea deja o ediție specială cu litere supradimensionate și un desen aproximativ al cadavrului. Disputat între dezgust și fascinație, publicul de azi, mult mai obișnuit cu ororile vizuale difuzate prin televiziune şi Internet, de la sâgele împroșcat pe pereți la pornografia sado-masochistă, mușcă totuși cu poftă din povestea lui Jack Spintecătorul, modelul clasic al istoriilor macabre din care se hrăneşte presa de senzaţie.

Articol apărut în revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. victor L spune:

    “, publicul de azi, mult mai obișnuit cu ororile vizuale difuzate prin televiziune şi Internet, de la sâgele împroșcat pe pereți la pornografia sado-masochistă, mușcă totuși cu poftă din povestea lui ” Bogdan Licu (procurorul general al Romaniei) a declarat marti ca a cerut ministrului Educatiei sa-i retraga titlul de doctor. Reamintim ca o investigatie publicata de HotNews.ro in august 2015 arata ca Licu ar fi plagiat lucrarea facuta sub coordonarea lui Gabriel Oprea.”
    E drept, nu e chiar “pofta”, dar tot te lasa cu gura cascata: Procurorul General al Republicii este banuit de plagiat si, ca in banc, nu isi pedepseste sotia, ci rupe patul :P
    Nu divorteaza de fonctie, ci vrea sa se spele doar ;)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)