Home » Analize »Educatie »Media / Tech » Citesti:

Fetele, băieții, programarea și Bau-Bau

Cosima Rughinis mai 13, 2016 Analize, Educatie, Media / Tech
80 comentarii 6,072 Vizualizari

În ultima perioadă industria IT s-a dezvoltat spectaculos în România. Conform unui studiu realizat de Clusterul iTech Transilvania[1] , cifra de afaceri însumată a industriei IT din România a crescut în 2014 cu 26% față de 2013. Bucureștiul joacă un rol important, 60% dintre aceste venituri fiind realizate de firme din capitală. Salariul mediu net la mijlocul anului 2015 a fost de aproximativ 2600 de lei.

Cererea de noi specialiști este intensă. A. Pitiș, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, apreciază că până în 2020 România va mai avea nevoie de încă 180.000 de profesioniști IT, pentru a ajunge la o forță de muncă în domeniu de cel puțin 300.000 de persoane (de la 120.000, valoarea curentă) [2].

În România, ca și în Europa, proporția de fete care urmează studii de calculatoare este mai mică decât proporția băieților. În Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București, proporția studentelor admise în anul 1 a rămas relativ stabilă în ultimii șase ani – în ciuda unei atractivități tot mai ridicate a domeniului. Aproximativ 25-28% dintre tinerii admiși sunt fete, deci doar puțin peste un sfert. De ce?

Putem încerca un răspuns, sau cel puțin o ipoteză, profitând de un mic experiment natural: olimpiadele școlare. În fiecare an elevii de gimnaziu și de liceu își încearcă forțele la tot felul de discipline – printre care și informatica. Câte fete aleg oare această competiție? Pentru a înțelege mai bine preferințele elevelor și elevilor, am comparat olimpiada de informatică cu cea de matematică.

De ce să comparăm informatica și matematica? Există câteva asemănări și diferențe importante. Ambele discipline sunt stereotipic masculine, băieții fiind adesea văzuți ca având o înclinare mai pronunțată decât fetele. Ambele discipline solicită competențe asemănătoare, cel puțin prin felul în care sunt organizate concursurile școlare: participanții trebuie să rezolve probleme prin modelarea unei situații și aplicarea creativă a unor algoritmi. Trebuie precizat aici că olimpiada de informatică este o olimpiadă de programare. Diferența cea mai importantă constă în faptul că matematica este o disciplină obligatorie ce mobilizează atenția copiilor în toți anii de școală, pe când informatica (mai precis, programarea) nici nu se face, de regulă, în gimnaziu, fiind introdusă timid fie ca opțional, fie abia în clasa a IX-a. Cum ajung atunci copiii de gimnaziu să meargă la olimpiadă? Cei mai mulți sunt elevi ai claselor gimnaziale organizate de liceele de informatică (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și Liceul Teoretic Internațional de Informatică București). Mai sunt apoi elevii care fac informatica opțional, în diferite școli, cei care participă la Centrul de Excelență organizat de Inspectorat și cei care se pregătesc independent.

Date privind participanții la cele două concursuri sunt disponibile pe site-ul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Am calculat procentul de fete din totalul de participanți și din totalul de elevi calificați pentru etapa pe municipiu; puteți vedea rezultatele în tabelele de mai jos.

Olimpiada de Informatică, etapa locală / pe sector, București 2016

Clasa Total participanți (număr) Total calificați

(număr)

Fete din total participanți (%) Fete din total calificați (%)
5 90 62 20% 18%
6 95 70 29% 30%
7 75 61 12% 11%
8 48 43 17% 16%
9 218 165 21% 18%
10 227 79 14% 16%
11 149 71 11% 11%
12 46 27 9% 11%

Olimpiada de Matematică, etapa locală / pe sector, București 2016

Clasa Total participanți

(număr)

Total calificați

(număr)

Fete din total participanți (%) Fete din total calificați (%)
5 1074 229 46% 38%
6 710 171 44% 38%
7 523 100 46% 31%
8 485 78 48% 44%
9* 182 73 37% 38%
10* 139 83 32% 29%
11* 76 34 33% 35%
12* 47 21 32% 19%

* Pentru clasele 9-12 sunt incluse în analiză doar sectoarele 3, 4 și 6, singurele pentru care am găsit date online.

Ce observăm? Remarcăm o diferență mare între proporția fetelor participante la olimpiada de matematică și proporția fetelor participante la informatică. Practic, aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu ce participă la etapa locală pentru matematică sunt fete, pe tot parcursul gimnaziului. Proporția scade la aproximativ o treime pe parcursul liceului. La informatică, fetele sunt abia o cincime în clasele 5-9, și ajung o zecime în clasele 11-12.

După ce am numărat, rămâne să ne batem capul cu găsirea unei explicații. Dacă pornim de la faptul că ambele competiții solicită competențe similare, dar diferă esențial în privința prezenței în școală, este posibil că această diferență să joace un rol. Copiii au la școală șansa să se îndrăgostească de matematică, să fie inspirați și încurajați de profesori. Dimpotrivă, copiii ajung la olimpiada de informatică pentru gimnaziu doar dacă familia se agită în acest sens, mobilizându-i să dea examen de admitere pentru intrarea în liceele de informatică sau căutându-le meditatori. Este însă plauzibil ca părinții să detecteze o înclinație spre informatică mai des în cazul băieților decât al fetelor – din mai multe rațiuni. In primul rând, mediul cultural care ne înconjoară și ne stimulează sensibilitatea, de la manualele școlare la reclame și filme Hollywood, este plin de imagini de băieți și bărbați experți în tehnologie, față de fete și femei care se pricep mai ales să fie frumoase, să devină mame și să aibă grijă de copii (vezi și studiul Alice în Țara Manualelor [4] privind reprezentările fetelor și băieților în relație cu tehnologia). În al doilea rând, există o competiție pentru resurse între înclinațiile copiilor – iar fetele sunt considerate adesea ca având o astfel de dispoziție specială spre arte, limba română sau limbi străine. Este destul de greu să mergi și la olimpiada de română, și la concursuri de arte, și la olimpiada de informatică. Înclinația pe care familia o va declara câștigătoare va diferi, foarte probabil, de la o fată la un băiat, chiar dacă ar avea șanse similare de succes la informatică.

Putem înainta ipoteza că, dacă fetele și băieții ar învăța programarea la școală încă din gimnaziu, ar avea șansa să vadă că se pricep, că e o provocare tentantă – și astfel și părinții ar avea ocazia să-și redefinească perspectiva asupra talentelor copiilor lor. Desigur, ar ajuta foarte mult și ca informatica să fie predată cu un curriculum captivant și accesibil, nu neapărat axat pe rezolvarea de probleme abstracte fără legătură cu viața de zi cu zi – dar aici este vorba despre o problemă generală a școlii românești.

Până atunci, părinții care sunt dornici să testeze preferințele copiilor și în zone mai puțin explorate au la îndemână cel puțin două tipuri de experiențe:

-          Putem încerca pe cont propriu limbajul vizual Scratch, dezvoltat la MIT – prin care copiii pot construi proiecte amuzante și chiar jocuri începând de la 5-6 ani;  există și un manual plăcut în limba română, care acoperă atât Scratch cât și Python – anume Cursul de programare pentru copii, de Carol Vorderman;

-          Altminteri, există cursuri de informatică speciale pentru copii, precum Digital Kids București, Digital Kids Cluj sau Coder Dojo.

Uneori poate ni se pare că toți copiii se pricep de minune la calculatoare și telefoane mobile și că vor fi, inevitabil, experți într-ale societății și economiei digitale. Nu este adevărat: nu este nimic inevitabil în abilitatea de a naviga și a controla multiplele straturi și zone ale mediului digital. Programarea devine o nouă alfabetizare – cine știe să programeze, chiar și la un nivel mediu, va putea stăpâni mult mai bine mediile de creație și expresie ale secolului. Este păcat ca fetele să fie lăsate în urmă încă din copilărie, doar pentru că pare, în înțelepciunea noastră familială de zi cu zi, că băieții sunt mai înclinați. Nu doar fetele pierd – ci și noi cu toții, pentru care nu găsim încă suficienți profesioniști și profesioniste care să dezvolte mediul digital. România stă bine la conectivitate broadband, dar este ultima în UE în ceea ce privește abilitatea companiilor de a adopta și integra tehnologia digitală [3].

Până când fetele și băieții vor avea șansa să-și descopere plăcerea de a programa la școală (deși sună paradoxal, vedem că așa ceva se întâmplă totuși la matematică) – ne rămâne să evităm atribuirile stereotipice ale înclinațiilor și să le testăm prin forțe proprii interesele și abilitățile digitale. Dacă programarea ar fi un Bau Bau școlar, l-am putea transforma în balaur simpatic. Deocamdată este doar absentă.

  • articol scris de Cosima Rughiniș și Laura Scarlat

NOTE ___________

1.          Barza, V. In Romania sunt 75.000 de angajati in sectorul IT. Numarul de companii este de 14.000 – studiu. StartupCafe, 2015. http://www.startupcafe.ro/stiri-hitech-20625542-romania-sunt-75-000-angajati-sectorul-numarul-companii-este-14-000-studiu.htm.

2.          Business Review. By 2020, the Romanian IT industry will need 300,000 specialists. 2014. http://business-review.eu/featured/by-2020-the-romanian-it-industry-will-need-300000-specialists-73138.

3.          European Commission. Digital Economy and Society Index. Country Profile – Romania. 2016. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania.

4.          Rughiniș, C., Grunberg, L., Popescu, R., et al. Alice in Tara Manualelor. 2015. http://researchmaster.ro/alice/.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "80 comments" on this Article:

  1. Sergiu spune:

    Ok, interesante date, e bună introducerea, dar când să mă gândesc să citesc articolul s-a și terminat.

    • Cosima Rughinis Cosima spune:

      Mi s-a părut surprinzător că la olimpiada de matematică, într-a cincea, sunt aproape jumătate fete – în ciuda tuturor stereotipurilor. Pentru mine a fost neașteptat. De unde rezultă că o astfel de atracție mai echilibrată ar putea fi produsă de școala românească și pentru programare.
      Hm, am reușit să fac articolul și mai scurt, cred…

      • Harald spune:

        În clasa a V-a încă sunt cu toții copii, e cam ultimul moment înainte de a începe să se manifeste diferențierea fete / băieți.

  2. Make software, not children spune:

    “mediul cultural care ne înconjoară și ne stimulează sensibilitatea, de la manualele școlare la reclame și filme Hollywood, este plin de imagini de băieți și bărbați experți în tehnologie, față de fete și femei care se pricep mai ales să fie frumoase, să devină mame și să aibă grijă de copii”

    Foarte buna observatia. Faptul ca femeile aleg sa devina mame si unele dintre acestea, brrrr, chiar “să aibă grijă de copii” e alarmant pentru secolul 21, cind statul poate sa se ocupe foarte bine de modelarea corespunzatoare a tinerelor generatii. De ce inca mai exista femei care prefera sa faca copii in loc sa faca programare e o intrebare la care trebuie sa gasim raspuns cit mai repede.

    Din pacate, situatia e la fel de grava si in USA:

    “Only 11% of Silicon Valley executives and on average around 20% of software developers here are women. On the Forbes list of 100 leading tech investors, only four are women. Silicon Valley firms also have fewer women at the top than large companies in other industries. Only 53% of big tech companies have a woman on their executive management team, compared with 84% for America’s biggest firms of all kinds. The earnings gap between men and women is worse in Silicon Valley, too, where men earn up to 61% more than women, compared to around 48% for the US as a whole.”

    Vezi si:
    “Silicon Valley: A Shocking Lack of Diversity”
    https://youtu.be/6A0hBfx5ccY

    Sau vezi patru imagini care fac cit patru mii de cuvinte.

    Foarte pertinenta si aceasta previziune:
    “Programarea devine o nouă alfabetizare – cine știe să programeze, chiar și la un nivel mediu, va putea stăpâni mult mai bine mediile de creație și expresie ale secolului.”

    Sa ne gindim cit de folositoare le sint astazi, celor care au avut inteligenta si curiozitatea sa le invete (chiar si la un nivel mediu), limbajele de programare ASSIRIS, COBOL, FORTRAN, ALGOL, LISP, ADA, PL/I, PASCAL, TURBO PASCAL, C++, PERL si inca citeva mii din cele 8500+ limbaje de programare cunoscute, pe care oricine le poate gasi pe Google tastind, de exemplu, “Dead Programming Languages”, “dead (or dying) computer skills” etc.

    Invatati limbaje de programare fetelor! Si… make software, not children!

    • Cosima Rughinis Cosima spune:

      Scrieți, probabil ironic: “De ce inca mai exista femei care prefera sa faca copii in loc sa faca programare e o intrebare la care trebuie sa gasim raspuns cit mai repede. (…) Invatati limbaje de programare fetelor! Si… make software, not children!”

      După cum știți, femeile pot face și programare și copii, nu e niciun conflict. Programarea nu le face pe femei infertile, nici urâte, nici bărbați.

      Sigur, odată ce faci copii, cineva trebuie să aibă grijă de ei. Păreți să credeți că alternativele sunt femeile sau statul. Surprinzător, și tații pot participa în educația copiilor.

      • Adrian B spune:

        Chiar daca tatii se implica in educatia copiilor, cei 4 ani stati acasa (2 concedii de maternitate) inseamna o vesnicie in lumea IT; poate fi jumtatate din ciclul de viata al unui limbaj de programare mainstream si un handicap in cariera profesionala. Iar copiii mici, indiferent cat de bine se ocupa tatii de ei, au tendinta naturala de a gravita in jurul mamei, pana la 4-5 ani ani. E doar o constatare, nu o filozofie de viata.

        • andi spune:

          E o constatare gresita, izvorata tot din prejudecati. Copiii “graviteaza” la fel de bine si in jurul tatalui, daca acesta le da atentie. Si parintii isi pot foarte bine imparti foarte bine responsabilitatea cresterii copiilor. Nimeni nu isi ia 4 ani de concediu maternal, iar cei 2 pe care mamele si-i pot lua nu sunt o catastrofa in lumea IT. Nimeni nu te opreste sa mai citesti un pic despre tehnologii in timpul concediului. In primii 1-2 ani de viata e intr-adevar un avantaj ca mama sa stea cu copilul, fie si pentru ca e sanatos sa il alapteze macar 10 luni. Apoi, parintii isi pot imparti responsabilitatile si lucrul asta se intampla foarte bine.

          Iar aberatiile de mai sus cu “make software not children” sunt doar expresia unei mentalitati obtuze. Familia si programarea nu sunt incompatibile. Din contra, familia iti ofera o putere pe care de unul singur nu o ai.

          Iti spun asta nu ca teorie, ci ca tata intr-o familie de programatori care nu si-au pierdut deloc cariera si nici nu isi neglijeaza copilul.

          • Ghita Bizonu' spune:

            Andi

            copilul mic “prefera” instinctual mama. Este “conditionat” de multe zeci de milioane de ani de evolutie.
            Sper ca nu crezi ca omu a fost facut acum cca 6000 de ani ci ca este un manifer , ca maniferele au aparut inca din cretacic (unii sustin ca din jurasic sau chiar mai devreme) si ca la manifere puii sunt ingrijiti de mame …. Si deci zeci de milioane de ani puiul de manifer fara mama murea.
            Ca pana la urma copilul mic se acomodeaza si cu tatal sau alt barbat .. asa este da nu cred ca ii face mare placere (se acomoderaza precum si pisoiul sau catelul luat imediat dupa intarcare … da nici lor nu cred ca le face mare placere ..)

      • Harald spune:

        @Cosima – stimată doamnă, copilul învață sentimentele și emoțiile de la mamă. De la tată ar trebui să învețe responsabilitatea și autoritatea, adică rolul tatălui în educație începe abia pe la 4-5 ani. Sigur că și tatăl poate schimba pampers, dpdv tehnic e perfect fezabil. Însă când un băiețel primește îngrijire și afecțiune din partea unui bărbat, nu a unei femei, vă imaginați consecințele la maturitate sau trebuie să fiu mai explicit?

        Suedia a reușit să transforme tații în mame și mamele în tați, așa cum vă place dvs. Ele fac turism sexual în țările mediteraneene, iar ei devin homosexuali. Iar țara ajunge colonizată de musulmani, pentru că respectivii or fi având ei multe păcate, dar de confuzie în privința identității sexuale nu cred că-i poate acuza nimeni :)

        • andi spune:

          Puteti sta linistit, nu schimbatul scutecului de catre tata il face pe viitorul adult homosexual. :-) In tarile nordice problema e mai degrabă “educatia sexuala” facuta de stat, care le induce fortat copiilor ideea ca identitatea si orientarea sexuala sunt lucruri fluide, nesigure, care trebuie dezbatute si “descoperite”. Li se induce prin scoala un sentiment de nesiguranta si frustrare care are efecte psihologice mai tarziu (imaturitate, incapacitatea de a forma o familie, nestatornicie, lipsa de empatie si fidelitate etc.).

          • Harald spune:

            @andi – e adevărat și ce spuneți dvs., dar educația făcută de stat are loc la vârste la care copilul e deja conștient de ceea ce învață. Eu mă refeream la vârstele foarte mici, când copilul învață diverse fără să fie conștient că învață. De exemplu, la vârsta de 2-3 ani nu face acasă ore de limbă maternă, dar învață efectiv să vorbească. La fel se întâmplă și cu alte lucruri pe care le învață la aceeași vârstă sau chiar mai devreme.

        • George Coman spune:

          @Harald: fiti va rog mai explicit pentru mine; ce se va intampla? Isi va directiona afectiunea catre barbati? Nu va reusi sa iubeasca? Ce se va intampla si de ce?
          Dar in cazul in care e crescut doar de mama? Va deveni lips it de responsabilitate?
          Va multumesc

          • Harald spune:

            @George Coman – nu există limite și consecințe clar definite, depinde de comportamentul părinților implicați. Există și femei care se comportă responsabil, la fel cum există și bărbați iresponsabili. De exemplu, vorbitul mult și fără rost se învață de la mamă atât de către băieței, cât și de către fetițe. Asta pentru că lumea este un loc mult mai ostil pentru femei decât pentru bărbați și ele simt nevoia să vorbească uneori doar pentru a-și confirma că există, nu de altceva. Însă oricând se poate găsi un contraexemplu: sunt foarte rare femeile care vorbesc puțin și la obiect, dar totuși există și asemenea femei.

            Pe de altă parte, ”mamă” și ”tată” nu trebuie luate ad litteram, e vorba de modelul masculin și modelul feminin pe care le adoptă copilul. Un copil crescut de o mamă singură poate avea un model masculin foarte bun (bunicul matern, unchiul matern, un prieten al mamei etc.) și poate crește foarte bine educat, chiar dacă nu crește în prezența tatălui biologic.

            Strict în materie de îngrijire și afecțiune, problema e surprinzător de serioasă: de exemplu, un băiețel crescut cu bonă va fi tentat mai târziu să aibă relații extraconjugale, pentru că el așa învață că merg lucrurile: mama e stâpâna casei, de care ascultă toată lumea, dar el îngrijirea și afecțiunea o primește de la altă femeie.

            Nu se pot emite sentințe, la modul că un băiețel crescut și îngrijit doar de tată va deveni neapărat homosexual, dar o oarecare înclinație suplimentară va exista, în absența unei femei de la care băiețelul să fi învățat cum e cu sentimentele, emoțiile și exprimarea lor. Însă și crescut doar de tată, e foarte posibil ca băiețelul să-și găsească totuși și un model maternal în preajmă. Natura are în general tendința de a readuce lucrurile pe calea cea bună, oamenii sunt cei care le forțează în direcția greșită.

  3. ion daniel spune:

    Nu sunt de acord cu dumneavoastra. Nu cred ca fetele sunt indepartate de parinti din aceste domenii ci mai degraba de natura lor.
    Cum imi explicati altfel ca desi in cadrul grupei mele de la facultatea de automatica din cele 10 fete pe care le-am avut si care au terminat printre primii elevi ai promotiei si in general aveau note mai bune decat majoritatea baietilor doar 5 sunt au ramas cat de cat in domeniu si restul au preferat sa mearga in call center, vanzari sau relatii cu clientii ?
    La fel a stat treaba si la liceu unde putine din colegele mele au ales sa mearga pe o specializare tehnica.
    Oare mai poti da vina pe parinti can dupa ce stai 15 ani intr-o scoala tehnica, renunti complet pe motiv ca nu iti place?

    Daca pe partea de programare mai e cum mai e , pe partea de linux e durere. La mine la firma tot incercam sa gasim si noi o femeie pe linux fara success. Am incercat chiar sa convertim programatoare si degeaba. Nu vor, nu le place si chiar daca le place cat de cat , raman la un nivel foarte scazut. Cand le intreb de ce nu le place motivatiile te lasa cu gura cascata, de la cui ii place sa se uite toata ziua la un ecran negru pana la mie imi place mai mult sa lucrez cu oamenii si nu cu masinile… Dar cand sta pe facebook sau magazinele online toata ziua nu tot cu machinile vorbesc? Am incerca sa le arat ca nu e dracu atat de “negru” si ca pot sa inlocuiasca ecranul ala negru si cu unul cu floricele daca doresc dar fara success.

    Sincer mi-ar dori sa vad mai mult femei in domeniul asta dar aproape am ajuns sa ma resemnez ca nu o sa se intample niciodata.

    • Mirela spune:

      Hai ca nu e chiar asa. Stiu fete care “tacane” linux de n-au treba. La fel cum stiu si fete care administreaza infrastructuri mari de CISCO. Voi ati incercat sa faceti administratori de sistem din programatori si asta nu prea merge. Culmea este ca invers functioneaza si nu stiu de ce.

    • Cosima Rughinis Cosima spune:

      Mai demult nu exista nicio studentă în domeniul tehnic (și mai de demult nu exista nicio studentă în niciun domeniu). Acum sunt 30% studente la Automatică și Calculatoare, UPB. Deci nu cred să fie natura responsabilă: natura rămâne aceeași, dar procentele se schimbă.

      Aveți dreptate, nu stă totul nici în dorințele sau acțiunile părinților. Pasiunea tehnică este cultivată și dezvoltată pe tot parcursul vieții – de la primele interacțiuni cu jucării, telefoane, jocuri digitale până la facultate, job, timpul liber. Un rol important îl au prietenii și prietenele, soții și soțiile – pe scurt, conversațiile și poveștile din jur care ne spun ce are sens să facem și ce nu, ce e important și ce nu.

      În societatea românească (dar și în cea europeană sau din SUA) sunt încă foarte puține povești (filme, cărți, reclame – tot imaginarul colectiv din care ne inspirăm vrând nevrând) în care femeile să găsească sens în tehnologie. Așadar, la un moment dat ajunge să pară nefiresc, bizar, chiar absurd. Când apar conflicte între relația cu tehnologia și relația cu iubitul, copilul, familia sau alte pasiuni, tehnologia va ceda prima. Nu-și avea locul oricum în poveste.

      Cam așa cred că apare dez-angajarea femeilor din tehnologie – chiar dacă au încercat marea cu degetul, cum se zice. Oamenii renunță la multe profesiuni atunci când, la un moment dat, au senzația că nu sunt pentru ei, nu li se potrivesc. Femeile și tehnologia sunt încă parte din filme diferite.

      • Mihai Badici Mihai Badici spune:

        Eu, care sunt prin zona mai demult, am “prins” si vremurile in care la Automatica erau aproape 50% fete ( pe vremea comunismului, cifra asta se regla administrativ, pentru ca se dadea examen pentru “incorporabili” si “neincorporabili”, si cum doar baietii faceau armata….)
        Am deci prietene care se ocupa de IT, si in general o fac bine. Deci nu prea ar trebui sa existe o bariera “psihologica” din moment ce in trecut s-a putut. Intrebarea e de ce am vrea sa fie lucrurile altfel decat sunt? Credeti ca daca “pacalim” femeile sa isi doreasca sa fie programatori vor fi mai fericite? Ca eu asta inteleg din dorinta asta de egalitate cu orice pret.

        • Mirela spune:

          Apropo de ponderea la Automatica. Era 40%, nu 50% si media minima la fete mai mare, uneori si cu mai mult de 1 punct, decat la baieti. Am facut Automatica in anii aceeaia. Si, poate nu stiti, numarul de locuri fete/baieti dintr-un an se calcula pe baza mediei minime de admitere fete/baieti din anii precedenti.

          • Well … pentru a va edifica asupra numarului de absolventi pe sexe la Facultatea de Automatica si Calculatoare va recomand situl http://alumni.cs.pub.ro/ – unde se gasesc listele TUTUROR absolventilor din promotiile 1965 – 2014 (adica timp de 49 de ani !!!) (1).

            Proportia intre sexe in numarul de absolventi a variat mult intre promotii, de exemplu in prima promotie au fost doar 4 studente, fata de 51 de student (total 55 de absolventi). Promotiile anilor ’80 au avut o reprezentare aproximativ egala intre sexe.

            Atat Mirela cat si Mihai au dreptate, insa pentru diferite promotii sau perioade mai scurte de timp.

            Nota:

            (1) Catedra de calculatoare a fost infiintata in anul 1969, grupele anterioare au functionat sub egida catedrelor din partea de automatizari. Programa acelor ani de inceput cuprinde cursuri semnificative in domeniul calculatoarelor numerice si analogice, programare, etc.

            “Patria si Dreptul Meu!”
            .

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Stiti ca pentru noi electronistii ( asa m-a invatat un profesor, in gluma) 20% e o eroare acceptabila, deci daca eu zic “aproape 50% si Mirela zice 40% mi se pare ca zicem acelasi lucru. Dar trecand peste asta, trecand si peste faptul ca probabil in domeniul strict al calculatoarelor amintirea cea mai puternica pe care o am din facultate e a doamnei Irina Athanasiu, deci a unei femei, activismul de acest tip are o problema: da, probabil exista discriminare, dar dacă vorbim de discriminarea dată de societate, problema e ca ea nu e perceputa ca discriminare tocmai de “obiectul” discriminarii. Atata timp cat femeile nu simt imboldul, la varsta alegerilor, sa mearga in acest domeniu, mi se pare stupid sa forţam firmele sa angajeze mai multe femei, să blamăm angajatorii care de fapt nu au de unde alege etc. Probabil că ar trebui protestat în faţă la Disney :)
              Altfel, eu nu prea am vazut in practică o discriminare reală în firmele de IT. Probabil alţii au alte experienţe, nu pot să neg…

      • Mirela spune:

        In mesajul principal am fost putin caustica pt ca nu sunt de acord cu unele aspecte (s-a vazut care). Aici va dau deplina dreptate.
        Si inca o data: problema incepe in copilaria mica. In ziaua de astazi copii au tot mai multe jucarii, prea multe jucarii, jucarii care sunt personalizate pentru fete si baieti.
        Când eram copil aveam 1-2 papusi (se mai stricau cu timpul :) ), iepuras, mielusel, …, un carut pentru papusa si o multime de cutii, majoritatea de pantofi. Singura mi-am construit lumea si povestile. La un moment dat, dupa ce am vazut Don Quijote la emisiunea pentru copii de duminica dimineata, carutul a ajuns cu rotile in sus pe post de moara de vânt. Uneori, tot cu rotile in sus a fost si castel :) . Când parintii s-ai cumparat primul televizor (aveam 5-6 ani), cutia a devenit casa papusilor. Dupa ca am vazut prima varianta a ceea ce astazi stiti ca filmul de animatie Cars (da, a existat o varianta in anii “60 de care nu isi mai aminteste nimeni) mi-au cumparat si o masinuta (nu au avut in contro) care era si ea personaj in alaiul jocurilor mele. Si sa nu uit sa amintesc de codrul fermecat de sub masa din sufragerie.
        Si prima poezie pe care am invatat-o, am invatat-o (scuzati repetitia dar am vrut sa punctez) de la tata. Era despre o fetita cu fundita care mergea la gradinita si nu se dadea pe 5 baieti :)
        Dincolo de inteligenta, de traseu scolar poate mai norocos, adultul care a reusit sa reziste intr-o meserie extrem de competitiva pana dupa 50 de ani s-a format atunci.
        Pentru ca nu conteaza foarte mult ceea ce stii. Mai mult conteaza ce a ramas dupa ce ai uitat tot si ce poti invata. Si sa nu uitam curajul si capacitatea de a traii in afara cutiei.
        Personal am incercat sa ma implic in cateva activitati (inclusiv o fundatie care nu mai exista) care sa stimuleze orientarea fetelor catre zona tehnologica. M-am lovit de foarte multe idei preconcepute dar si de o perspectiva pe care eu o consider gresita. Degeaba mergi in licee si spui “fetelor, haideti la Automatica sau Electronica; e frumos, baieti destepti, salarii mari” (nici nu stiti cat conteaza pentru pozitia femeii in familie). Este mult prea tarziu.
        Lucrul acesta trebuie facut de la gradinita. Fiul meu este psiholog si in timpul facultatii a facut niste studii prin gradinite bune din Bucuresti, unele de elita. Ce l-a uimit au fost jucariile. Cu cat gradinita era mai sus in top, cu atat avea jucarii mai grozave, majoritatea dedicate. Fetele se jucau cu salonul de coafura, mega-casa papusilor, super colectii de hainute pentru papusile Barbie (eu le detest; bine ca nu am avut fata pentru ca as fi fost intr-o situatie imposibila) iar baietii cu Lego. Nu cred ca are rost sa mai continui. Am vrut sa cumpar cadou o tricicleta pentru o finuta; si astea sunt cu dedicatie; pentru baieti simple, diverse culori iar pentru fete roz cu floricele si fundite si cu pret mai mare; acelasi model, acelasi material. Contrar a ce se spune, nu incurajeaza feminitatea ci frivolitatea. Am cumparat una verse cu ghidon rosu :) de baieti (cel putin asa mi-au spus vanzatoarele). Feminitatea este mult mai complexa decat rochite roz, fundite si farduri.
        Am sa sar peste niste ani la pasiunea pe care o pui in ce faci. Si familia si scoala (chiar prin mai multe mijloace) fac eforturi sa stopeze actiunile pasionale la fete. In cazul baietilor eforturile sunt mai mici si evidente doar când sunt manifestari antisociale. Ori asta este o mare greseala. Este nevoie poate de o temperare dar mai ales de dirijare spre scopuri constructive. Nu poti sa schimbi temperamentul omului.
        Si mai sar peste ani, la momentul angajarii. In general in lume, dar in Romania este mai evident, angajatorii evita femei pentru pozitii care cer o anumita dedicare (gen administrare de sistem unde, in multe locuri, trebuie sa poti sari din pat la 2 noaptea direct in masina sau in taxi si sa fugi la o avarie). O femeie poate avea copii mici, o implicare mai mare in cresterea copiilor, un sot gelos sau indispozitii fiziologice. Asa ca sunt evitate, mai ales in organizatiile mici. O organizatie mare, mai ales daca are si un program de fidelizare a angajatilor, se descurca mai usor. Si in programare poate aparea aceeasi problema: ai un dead-line sau o implementare critica si trebuie sa stai pe baricade si 12-14 ore. Asa ca fetele, mai ales ca au si abilitati de comunicare ceva mai bune, sunt orientate spre vanzari si relatii cu clientii. Iar daca stiu sa isi construiasca cariera cu intelepciune pot castiga chiar mai bine :)
        Cu pozitiile de top este ceva mai complicat. Viata unei femei este mai complexa decat cea a unui barbat iar ascensiunea spre top management cere un anumit tip de concentrare asupra unui scop iar majoritatea femeilor nu prea au timp si resurse pentru asa ceva. Cred ca merita sa cautati comentariile facute de Sheryl Sandberg referitoare la ea ca mama singura (sotul i-a murit cu 1 an in urma). Si nu se indoieste nimeni ca este o femeie exceptionala, cu resurse materiale si sprijin de partea familiei. In schimb femeile sunt tot mai prezente atat ca antreprenori cat si ma manageri in afacerile mici, inclusiv in IT. Dar si aici apare o problema: un startup all-girls obtine finantare mai greu decat unul all-boys sau mixt. Stiu cazuri concrete de tinere care, dupa mai multe esecuri, au captat baieti in echipa si au obtinut bani cu acelasi proiect. Nu am gasit nici un fel de analize sau statistici privind rata esecului. S-ar putea ca atata grija de politically correctness sa fie in defavoarea fetelor lasand loc prejudecatilor neformulate.
        Imi cer scuze, cred ca am scris eu mai mult decat articolul, dar prezenta femeilor in tehnologie ma preocupa foarte mult. Pentru ca avem ce oferi.

        • Harald spune:

          Ultimele două rânduri sunt un manifest feminist. Sexism, cu alte cuvinte. Și repreziontă rezumatul tuturor comentariilor pe care le-ați postat la articolul ăsta. În esență e vorba de activism, persoane care cred că au o misiune :)

      • Mirela spune:

        Ador ultimul Star Wars multumita lui Rey.

      • ion daniel spune:

        V-as recomanda sa urmariti documentarul Brainwash, facut de un realizator norvegian . Primele 2 parti trateaza exact problemele puse de dumneavoastra : poate societatea si parintii influenta atat de mult comportamentul copiilor si rolul persoanelor in societate?

        Prima parte:

        https://www.youtube.com/watch?v=E577jhf25t4

        a 2-a parte:

        https://www.youtube.com/watch?v=DMdE3EsOafY

        Oricum merita vazut tot documentarul. Nu sunt de acord cu toate concluziile din el dar unele trebuie luate in seama. Eu cred ca egalitatea cu forta nu ajuta pe nimeni. Vezi exemplul comunismului.
        Dupa cum va spuneam , chiar imi doresc sa apara mai multe femei in acest domeniu deaorece m-am saturat de prea mult testosteron :)

        • AT spune:

          Dupa ce s-a observat ca marea majoritate a contributorilor pe Wikipedia sunt barbati,

          “The National Science Foundation is spending over $200,000 to find out why Wikipedia is sexist. The government has awarded two grants for collaborative research to professors at Yale University and New York University to study what the researchers describe as “systematic gender bias” in the online encyclopaedia.”

          “The federal government needs to pay people to study this and propose “solutions”? It occurs to me that we’ve spent $202,000 for a “study” which deliberately avoids a very simple explanation: Women just aren’t as interested in this type of crap as men. You don’t have to believe that to at least agree: This should have been one of the explanations scientifically studied, if we’re going to have a scientific study at all.”

          http://davidthompson.typepad.com/davidthompson/2014/07/the-doing-of-social-science.html

          Si, pentru a remedia situatia in stil herupist, feministele au lansat munca patriotica sub forma unui edit-a-thon

          http://www.newyorker.com/tech/elements/a-feminist-edit-a-thon-seeks-to-reshape-wikipedia

          Diferentele intre sexe nu pot exista pentru feministi. Atata timp cat unul dintre sexe poarta copilul in uter noua luni vor avea si motive de indignare.

    • Mirela spune:

      Si in legatura cu optiunea profesionala a fostelor tale colege: poate ca asta li s-a oferit. Si s-ar putea ca salariul sa fie mai mare. Nu la CallCenter :)

      • ion daniel spune:

        Sunt de acord ca sunt femei bune si la linux si la retelistica dar is foarte rare. Am cateva prietene care se descurca binisor dar nu sunt pasionate de domeniile respective.
        La fel si in facultate. Ne strangeam in camera de camin si ne apucam sa povestim ce am mai realizat in afara facultatii ( o hackereala, un mic program in c , o reprogramare de nu stiu ce hardware ) si imediat femeile se auto excludeau. Doar cateva chiar invatau in particular si erau pasionate de calculatoare sau programare. Daca dumneavoastra sunteti una din cele pasionate de tehnologie nu doar dati vina pe societate ci convertiti-va prietenele. E bine pentru toata lumea daca reusiti

    • andi spune:

      Sunteti plin de prejudecati si acesta e motivul pentru care nu gasiti femei de calitate care sa lucreze cu dvs. Probabil isi dau seama care va e mentalitatea si va evita. Vorbiti serios, Linux e asa o provocare pentru femei? Ei bine aflati ca am avut colege de facultate, colege de firma, am lucrat si cu studente la calculatoare care ii bagau in buzunar pe multi dintre “machos” atat la programare cat si la linia de comanda, scripting si configurare. Sunteti atat de rupt de realitate, ca imi vine sa inchid pagina. Si o precizare: cum se vede si din nume, sunt barbat, deci nu ma puteti acuza de subiectivism.

  4. PD spune:

    Eu mă ocup cu programarea calculatoarelor, așa că sunt oarecum în temă.

    – matematica nu e algoritmică, ci e mai degrabă opusul: e creativă, cere îndrăzneală și imaginație. Are un rol formativ excepțional.

    – programarea e o activitate care solicită mult mintea, fără a o îmbogăți cu mare lucru. E cu totul contraindicată pentru formarea intelectuală a unor oameni tineri. Amicii mei programatori, cu care mai discut, sunt intelectual doar ceva mai sus de tabla înmulțirii. În afară de tehnologia specifică domeniului, și care se rezumă la cunoașterea unui mediu de programare, n-ai ce discuta cu ei.

    Lăsăm la o parte abordarea dv. sexistă, cu statistici despre băieți și fete, din care rezultă că fetele ar fi cumva discriminate (ah, ce cuvânt la modă!).

    • Cosima Rughinis Cosima spune:

      Problemele de olimpiadă de matematică sunt similare cu problemele de olimpiadă de informatică, în gimnaziu: ambele tipuri presupun modelarea unei situații și aplicarea unor algoritmi, din setul învățat la școală sau din culegeri, pentru a le rezolva. Asta nu spune mare lucru despre relația dintre matematică și informatică în general, desigur. Mă refer doar la faptul că problemele de olimpiadă apelează la competențe similare, mai ales în gimnaziu.

      Ce spuneți despre prietenii dvs programatori și limitarea lor la tabla înmulțirii cred că este mai degrabă specific lor, decât programatorilor în general. Programarea are desigur niveluri de complexitate foarte diferite, cu atât mai mult când se îmbină cu rezolvarea unor provocări dure din alte domenii – științe, medicină, arte.

      Nu cred că este sexist să compari participarea băieților și fetelor într-o anume activitate. Sexismul se referă la dezavantajarea unei persoane sau a unei categorii de persoane în virtutea apartenenței sale la o anumită categorie definită sexual. Nu văd pe cine am dezavantajat prin comparația datelor respective.

      Cât privește discriminarea, este un cuvând care stârnește reacții emoționale și defensive, chiar furie uneori. De aceea prefer să nu îl folosesc dacă nu e strict necesar. În articolul de mai sus nu a fost strict necesar, deci nici nu l-am invocat. Observăm o diferență, este reală și numărabilă. Căutăm explicații. Ne gândim dacă acea diferență ar putea fi diminuată, pentru a echilibra participarea fetelor și a băieților. Asta-i tot.

      • Consonant spune:

        “Problemele de olimpiadă de matematică sunt similare cu problemele de olimpiadă de informatică, în gimnaziu: ambele tipuri presupun modelarea unei situații și aplicarea unor algoritmi, din setul învățat la școală sau din culegeri, pentru a le rezolva.”

        Hm, cred ca avem o problema: n-as vrea sa intram intr-o discutie prea tehnica referitoare la diferentele dintre matematica si informatica, insa afirmatia dumneavoastra este hazardata. Pe scurt, matematica este un sistem formal cu o foarte mare cerinta in zona abstracta iar, in ceea ce priveste problemele de olimpiada de matematica, acestea sunt departe de descrierea pe care o faceti.

        • Mirela spune:

          In 8 ani de olimpiade, toate fazele, mi s-a intamplat o singura data, la o faza locala sa primesc o problema pe care stiam sa o fac de la prima vedere (era o varianta la o problema facuta pe la scoala). Chiar daca erau din zone cunoscute nu puteam sa spun ca aplic metoda/algoritmul x sau y de rezolvare. Si cred ca rezolvam sute de probleme intr-un an. Mai mult, se dadeau mentiuni speciale pentru rezolvari interesante.
          La o discutie cu niste parinti am aflat ca la olimpiada “s-au dat probleme de un tip pe care nu stiau sa il rezolve decat cei de la liceul …” sau “desi solutia a fost corecta si integrala nu au acceptat-o” (parinte profesor de matematica, departe de genul protector chiar daca era mandru de copii lui, asa ca stia ce spune si l-am crezut).
          Cred ca este ceva in neregula si cu scoala si cu olimpiadele.

    • andi spune:

      Pobabil amicii dvs. programatori sunt pur si simplu de slaba calitate intelectuala. Amicii si colegii mei programatori sunt in mod cert mult superiori conditiei pe care o descrieti. Programarea serioasa e un exercitiu intelectual inalt si te poate forma si motiva sa te formezi la fel de bine ca matematica. E in stransa legatura cu matematica, are nevoie de aproximativ aceleasi abilitati (gandire abstracta, logica, rigoare) dar are si elemente complementare care imbogatesc intelectul, nu il “netezesc”.

    • Cenzuratu' spune:

      Consonant are dreptate, în general. Informatica/programarea calculatoarelor este inginerie în primul rând, combinată cu matematică aplicată. Am observat că acest cuvânt “inginerie” nu a apărut printre comentarii.

      Despre nedumerirea de la baza articolului, informatica nu se face steril, pe hârtie, precum matematica – unde hârtia este o metaforă pentru un mediu îngrădit, dedicat: Matlab, Mathematica, etc, specializat doar pe un anumit tip de probleme.

      Înainte de a face probleme de informatică, trebuie să te simți confortabil în spatele ecranului, privind dincolo de el și vizualizând, conceptual, sisteme. Care trebuie controlate: procese, partea hardware. Dacă așa ceva te descurajează, nu te vei mai ocupa de problemele de sortare tipice olimpiadelor de informatică. Când un om (deseori băiat) se așează în fața unui calculator, ca și în spatele volanului unei mașini, vede un harddisk, vede un procesor, memorii, sistem de operare…. vede relații între aceste lucruri. Cineva care nu este inginer vede o colecție de meniuri pe ecran. Diferența dintre o perspectivă 2D și una 3D.

      Deci, informatica este inginerie. Daca dna Rughiniș ar putea corela participarea fetelor în inginerie, ar putea găsi răspunsul pe care îl caută. Informatica este despre controlul sistemelor, nu despre rezolvarea unor probleme de matematică.

  5. Harald spune:

    Mai multe femei zidar și mai multe femei sondor nu vrea nimeni?

    • Adi spune:

      Domnule, eu am alta nedumerire: nu am vazut inca campionat mondial la snooker feminin! De discriminarea asta evidenta oare nu se ocupa nimeni?

    • Cosima Rughinis Cosima spune:

      Ba da. Și mai mulți bărbați învățători și asistenți medicali, că veni vorba. Se aplică în toate direcțiile.

      • AT spune:

        Cred ca aici e una dintre problemele cu gender studies. Pe langa faptul ca sunt foarte partinitoare, ele nu sunt o cercetare obiectiva si dezinteresata, ci o unealta de activism ideologic si revolutie sociala (de cele mai multe ori marxista).

      • Ghita Bizonu' spune:

        Inttre 1920-1940 invatatorii (barbati) erau regula, onvatatoarele (femei) exceptia .
        A urmat razboiul – cei mai multi invatatori au plecat pe front (erau in gnl subloctonenti cdti de pluton). Destui nu s-au mai intors.
        Insa intre 1941-45 scoala trebuia sa functioneze .. asa ca profesia de invatator s-a feminizat .
        Cadn ma intrat la scoala m,ai era un singur invatator. Restul invatatoare, majoritatea tinere si f draugute (si nu numai eu eram “mandru” ca invatatoarea “mea” era cea mai dragutza! )

  6. Rational spune:

    Intru totul de acord cu PD – si vorbesc in cunostinta de cauza: am terminat facultatea de matematica si am profesat 4 ani dupa care am trecut spre programare, acum 15 ani.
    Matematica – incepand treptat de la aritmetica si tot mai mult spre geometrie, algebra si analiza – e creativa, iar imaginarea unor probleme sau gasirea unor solutii necesita imaginatie, abilitatea de a pune la loc concepte diferite in moduri noi. Doar o parte a matematicii e algoritmica. Dar deoarece partea creativa e greu de stapanit, din pacate partial programa si foarte mult o parte din profesori se axeaza pe aceasta, deoarece invatarea unor retete e mai facila. E mai usor sa inveti un elev un algoritm si astfel sa fii sigur ca va face la examen de 7 sau 8.
    Programarea e eminamente algoritmica. E nevoie si aici sa pui cap la cap cunostinte diferite, dar e 90% algoritmica. Da, nu e usoara! Da, necesita atentie, disciplina, consum mental! Dar e mai putin creativa comparativ cu matematica.
    Cele doua au in comun multe: gandirea logica si analitica, disciplina, trial&error. Mai mult matematica algoritmica e fundamentul informaticii: orice problema de informatica trebuie intai sa aiba o solutie care sa poata fi transpusa intr-o ecuatie sau un algoritm. Dar totusi sunt diferite.
    Si din pacate, la fel ca PD, trebuie sa marturisesc ca am colegi inteligenti si foarte inteligenti, dar din pacate multi sunt specializati strict in aria lor si nu stiu aproape nimic in afara acestei arii.

    • andi spune:

      Stiti unde gresiti fundamental? Atunci cand spuneti ca programarea e doar algoritmica si e simpla. Fals. E ca si cum ati spune ca matematica e simpla pentru ca presupune doar adunari si scaderi, evident ea fiind mult mai mult decat atat.

      Nu confundati “muncitorii programatori” care aduna cod php si il asambleaza superficial intr-o aplicatie cu o structura la fel de buna ca o coliba din paie, cu specialiștii veritabili in software, a caror munca implica multa creativitate, imaginatie, abilitate de a rezolva probleme complexe, gandire abstracta etc. Aparent paradoxal, algoritmica pură nu e atat de importantă in software, desi e un instrument necesar.

      • Rational spune:

        Dar nu am spus deloc ca programarea e doar algoritmica si nici ca e simpla!!! Programarea e complexa si complicata, altfel ar fi mult mai multi programatori :)
        Dar cu siguranta matematica are mai multa creativitate si mai multa “libertate”. Compar cu programarea de aplicatii embedded, unde lucrez, aici libertatea e destul de mica: e definita o arhitectura si se implementeaza specificatii… care contin algoritmul modelat anterior in simulink. Desigur se pot face optimizari si exista un mic grad de libertate in implementare (altfel ar fi fost de mult generare automata de cod), dar aceasta libertate e mult mai mica decat in matematica.

  7. Laura Vasilescu spune:

    Mi se pare un exemplu foarte forțat cel legat de olimpiade; și am să mă explic.

    1. Pe segmentul de vârstă ales, natalitatea spune că sunt 48% femei.
    2. Dacă ne luăm după datele de număr înscriși la examenul de bacalaureat din 2015 al celor care au terminat profilul matematică-informatică, o să aflăm că 45.51% sunt femei.

    Faptul că fetele nu se duc la olimpiada de informatică și că se duc la matematică sau orice alt ceva, este o chestiune legată de opțiuni personale. Nu are nicio legătură cu părinții.

  8. Mirela spune:

    Ca femeie care a terminat Automatica si care “mananca” calculatoare de niste ani buni imi permit sa fac niste observatii, cred ca ceva mai la obiect decat doamnele sociolog care au facut studiul.
    1) Este adevarat ca exista un fenomen de indepartare a fetelor de stiintele denumite generic exacte (nu numai de informatica, care se bazeaza pana la urma pe matematica). Dar este mult mai complex, incepe din copilaria mica si este intarit la adolescenta prin sistemul de restrictii. Fetele au mai putina libertate (in toate sensurile termenului, inclusiv de a gandi) decat baietii; poate sta si in natura lor, sunt mai docile, constata ca sunt mai apreciate de parinti daca sunt cuminti (baietii daca sunt obraznici), etc. Aici cred ca ar trebui sa va concentrati.
    2) Prerea mea este ca informatica ca atare nu are ce cauta in gimnaziu. Programarea inseamna invatarea unor tehnologii si aplicarea lor pentru rezolvarea unor probleme. Tehnologiile mor in cativa ani. Când am terminat facultatea stiam: Pascal cu variantele lui, C, ADA, LISP, PL/M, PL/I, Fortran, Modula, putin Cobol si putin SQL (inca nu era la moda) si vreo 3 limbaje de asamblare (adica limbaje de programare directa a procesorului). Nimic nu ma este valabil astazi. Si nu mai este valabil de cel putin 15 ani. Ce m-a salvat sa raman in meserie a fost MATEMATICA. Mi-a format modul de a gandi, de a cauta solutii când altii aplica retete.
    Nu cunosc nimic despre sistemele de educatie pe care le-ati enumerat insa sunt de parere ca sunt utile scule care sa permita dezvoltarea logicii limbajului, sa formeze aptitudini de a construi obiecte abstracte complexe pornind de la elemente primare. Dar asta face si matematica prin demostratii. Problema este ca la noi matematica se face aiurea.
    Ca sa rezum intr-o fraza: programarea e o surubelnita. Matematica, pe de alta parte, e o nava spatiala.
    Si inca ceva doamnele mele: statistica este unul dintre cele mai pacalitoare capitole ale matematicii. Daca nu definesti extrem de bine domeniu de aplicabilitate si esantionul, poti “demonsntra” orice.

  9. Adrian B spune:

    Sa presupunem ca un barbat scria articolul despre barbatii care nu sunt incurajati sa profeseze ca invatatori si asistenti medicali; doar schimband cuvintele intre ele iesea fix acelasi articol cu aceleasi concluzii – se poate face chiar un algoritm pentru scris articole de genul asta gasind situatii similare care se preteaza la cifre si concluzii similare. Traiasca informatica pentru ca ne da aceasta posibilitate, statistica pentru ca poate fi violata in orice scop fara sa se supere (mai ales de sociologi care vor sa demonstreze orice, vor gasi cifre care sa confirme orice) si adancimea analizei luand in calcul factorii de baza, gen atractivitatea unor domenii pentru fiecare sex. Dupa cum spunea cineva mai sus, e o mare cerere de femei zidar.

  10. alex spune:

    Mi se pare interesant ca apetenta fetelor -atit pentru matematica cit si pentru informatica – scade odata cu virsta. Ponderea fetelor in participantii si calificatii la olimpiada de informatica se injumatateste pina intr-a 12-a, dar si la mate vad scaderi accentuate. Deci si fetele initial interesate se pierd cumva pe drum…

    • Klopo_Tare spune:

      Explicatia pentru fenomenul ”pierderii pe drum” a fetelor este simpla. Sa luam un model socia ca urmatorul: exista trei grupe in care se pot incadra fetele sau baietii: prima, cei care sunt interesati de un subiect, in acest caz, tehnica/IT pentru fete. Cel de-al doilea grup, al indiferentilor, si al treilea, cel al neinteresatilor. In cazul fetelor, ele sunt mai obediente fata de prietenele lor, si cum majoritatea fetelor nu sunt interesate de tehnica, grupul indiferent se ataseaza la cel neinteresat(ba de-a lungul timpului, si cele interesate abandoneaza interesul). In cazul baietilor, ei sunt mai independenti, Grupul indiferent va fi “impartit egal” intre cel doua grupuri poli – cel interesat si cel neinteresat de subiectul respectiv.

  11. Daca pornim de la faptul (dovedit stiintific) ca exista diferente semnificative intre sexe in ceea ce priveste modul in care celulele nervoase sunt interconectate in creier, putem accepta relative usor ca – doar printr-un hazard al naturii – pentru populatia masculina “planetele sunt aliniate mai favorabil” in ceea ce priveste aptitudinile spre domenii technice decat pentru populatia feminina.

    Asta nu inseamna ca nu exista femei absolut remarcabile in disciplinele technice, ci doar ca numarul lor este mult mai mic in raport cu barbatii, iar performantele lor
    sunt sub cele ale barbatilor. Matematica e domeniu care prin excelenta dovedeste acesta stare de fapt. Rezultatele matematice la varf din cele mai vechi timpuri si pana in ziua de azi (ignorand olimpiadele scolare) sunt rodul mintilor barbatesti. Nu e nimic sensational sau discriminatoriu in asta – relatia inversa este adevarata cu brio in multe alte domanii ce favorizeaza net sexul feminin. Aceasta stare de fapt nu are nici o legatura cu rolul parintilor in educatia fetelor sau cu dorinta (indepretatita!) de emancipare a femeilor in general.

    In intelepciunea sa, Dumnezeu a creat doua sexe – barbatul si femeia cand ar fi fost mult mai simlu sa se multumeasca doar cu unul. Cand peste tot in Univers plusul cu minusul se atrag iar polii de acelasi fel se resping, cateodata, dintr-o groteasca politica de “gender equality” si o inexplicabila ambitie de “politically corect” pe care o imprumutam de la altii noi vrem cu tot inadinsul sa alteram aceasta stare naturala de fapt in loc sa o acceptam. Rezultate dintre cele mai nedorite nu se vor lasa asteptate.

    • Mirela spune:

      Sa imi fie iertata exprimare, dar bati campii.

    • Mirela spune:

      Sa detaliez.
      Ce spui tu este adevarat pentru ca femeile nu numai ca nu erau incurajate spre profesii (a fi matematician este o profesie) dar le erau interzisa invatarea dincolo de, eventual scris si citit. Si asta pana in secolul 19. La începutul sec 20 era destul de citat un studiu (facut pe o fata cu probleme endocrine, nu m-ar mire sa fi fost cu cauze genetice) care arata ca invatatul prea mult impiedica dezvoltarea organelor sexuale la femei.
      Chiar si dupa al doilea razboi mondial, in familie, baietii erau stimulati spre facultati captând resursele materiale ale familiei iar fetele trimise la scoala normala ca sa castige bani mai repede.
      Avem de recuperat 5000 de ani de istorie.
      Si cu toate acestea sa nu uitam femei ca Hypatia of Alexandria (si destinul ei tragic venit din misoginie extrema) sau de Ada Byron Lovelace.

      • Harald spune:

        @Mirela – spuneați mai sus că aveți un fiu psiholog. Poate ar fi cazul să-l întrebați pe el cum e când cineva emite o astfel de frază: ”Avem de recuperat 5000 de ani de istorie.” Dar nu-i spuneți că fraza vă aparține (asta presupunând că nu v-a auzit deja declamând-o anterior).

        Europenii albi nu mai au la dispoziție alți 5.000 de ani de istorie. Și culmea e că problema nu vine din negura timpurilor, și-au săpat groapa doar în ultima sută de ani.

      • AT spune:

        Analizele superficiale de genul celei pe care o faceti nu merg la radacina diferentelor psihologice dintre sexe. Psihologul american Carl Stern a scris o carte, The Flight from Woman, in care pune lucrurile in perspectiva corecta

        http://www.amazon.com/Flight-Woman-Karl-Stern/dp/0913757519

      • JB spune:

        Chère madame, sunteți intr-o gravă eroare. Hypathia nu a fost, nici pe departe, o victimă a misoginismului ci a luptelor acerbe creștinism-păgânism din secolele lV-V. Ma refer la aspectele politice ale luptelor/razboaielor religioase din cadrul Imp.Bizantin.
        Soarta tragică a Hypathiei nu are nici o legatura cu activitatea filosofică sau științifică. Nu e o chestiune de misoginism si nici măcar de religie ci de politică, de “social unrest”…..
        Nu va lăsați pradă interpretărilor ideologice ale feminismului militant.

        Ideea ca femeilor le-ar fi fost interzise științele până prin sec.XlX este cu totul falsă. Evident ca locul femeii/barbatului in societate era privit prin prisma altui tip de valori. Familia, traditia, morala (timpurilor) nu erau chiar lucruri de joacă si nu putem sa cadem in anacronism măsurând timpurile acelea raportându-ne la criteriile de astăzi.
        Ca un exemplu: tatal lui Pascal desi era conștient ca avea copii (Pascal si cele 2 surori) realmente f.f.dotați descuraja inclinatiile spre preocuparile “științifice”. De ce?!? Pai isi dorea ca Pascal sa fie diplomat iar fetele sa faca bune ” partide”. In ceea ce-l priveste pe Pascal, tatăl lui a renunțat la ambitiile privind diplomatia doar cind a aflat ca adolescentul era deja “cineva” in cercurile stiintifice pariziene.

      • Stimata Doamna Mirela,

        Pe scurt doua lucruri: 1) “Gender equality” sau “egalitatea intre sexe” inseamna egalitatea de sanse de a intra in ORICE domeniu fara discriminare pe baza de sex . In nici un caz nu inseamna egalitate de statistici pe sexe in domeniul respectiv!

        2) O asimetrie statistica pe baza de sex intr-un anumit domeniu poate sa insemne si discriminare (ca de exemplu dicriminarea femeilor in domenii ca politica, literatura, arta, educatie, medicina, religie etc – din negura istoriei si pana in zilele noastre) dar si genetica diferita ( fie ca ne place sau nu – tot din din negura istoriei si pana in zilele noastre- barbatii au inclinatii mai mari spre disciplinele tehnice).

        La final imi cer scuze dar nu am nici timpul nici si nici dorinta necesara de a intra in polemica pe forumuri cu persoane egocentriste care le stiu pe toate si raporteaza orice subiect de dezbatere la experienta personala. Personal va doresc mult success cu cei 5000 de ani de istorie pe care ii aveti de recuperat!

  12. Hermann von Salza spune:

    Nu sunt de accord cu tine. Femeile si barbatii sunt diferiti. In timp ce femeile sunt interesate sa-si transmita emotiile, sentimentele si ceea ce simt, barbatii sunt inclinati spre a intelege mecanismele naturii. Din acest motiv vei gasi mai multi barbati=(o majoritate) (indifferent de natie, cultura si pozitie sociala) ocupati in domeniul stiintelor exacte (inginerie, cercetare, etc.) si tot din acest motiv vei gasi preponderant femei in domenii care presupun educatie, psihologie, etc. Nu este misoginism, nu affirm ca femeile nu sunt capabile sa atinga performanta in domeniile exacte, ci doar cu lor NU LE ESTE NATURAL sa faca acest lucru.

  13. Consonant spune:

    @Mirela: Uimire (in sens pozitiv) este putin spus daca vreau sa caracterizez impresia pe care am avut-o dupa citirea comentariului dumneavoastra. Daca astfel de pareri inca mai exista printre specialistii din informatica, inseamna ca batalia inca nu este pierduta.

    Sa va explic: eu sunt matematician si, in universitatea in care lucrez (nu in Romania, din pacate), departamentul de matematica deserveste toate cursurile de matematica predate in universitate, populatia cea mai numeroasa fiind cea a studentilor in inginerie. Cei mai interesati de matematica sunt inginerii electronisti, dupa care urmeaza in ordine, ingineria mecanica, ingineria industriala iar cei mai putin interesati de matematica sunt inginerii de calculatoare (aici se includ toate filierele, programatori, de sistem, etc.) De geaba le tot spunem noi ce avantaje le ofera o cultura matematica serioasa. Din pacate, atitudinea asta este incurajata chiar de profesorii de la departamentul de ingineria calculatoarelor, unii dintre ai afirmand, fara unda de sovaiala, ca legatura dintre matematica si calculatoarele aproape ca nu exista.

    • Mirela spune:

      Multumesc. Dar stiti, este cu doua fatete. Noi nu prea inghitim calculusul :) . Dar sunt convinsa ca o buna parte dintre cursurile lor de calculatoare sunt matematica pura, doar ca alte capitole: algebra computationala, teoria limbajelor, teoria sistemelor, algebra discreta, tot felul de arome de logica, algoritmi (perpectiva matematica, nu retetele), modelare, poate si teoria numerelor.
      Eu personal m-am apropiat de analiza dupa ce am terminat facultatea, cand am incercat sa inteleg niste teorii din fizica. Dar am ramas la un nivel superficial, recunosc. Dar toate cele pe care le-am enumerat (poate si altele uitate de acuma) m-au ajutat sa rezist in meserie.

      • Consonant spune:

        Doua exemple:

        1. Am dat ca subiect pentru lucrarea de diploma unui student “aplicatii ale seriilor Fourier in recunoasterea acordurilor muzicale”. Studentul a absolvit matematica anul acesta insa are o pregatire muzicala serioasa (ghitarist de jazz), a luat cursuri de calculatoare suficient de mult si, in plus, un curs de procesarea semnalelor pentru studentii de la calculatoare. Pe scurt, supriza a fost ca pe parcurs a devenit clar ca avea nevoie sa inteleaga Modele Markov Ascunse (Hidden Markov Models), o teorie de probabilitiati si procese stocastice care, facuta in mod corect (Kolmogorov), este o teorie care se incadreaza in domeniul mai larg al teoriei masurii si integrarii, ceea ce inseamna analiza matematica foarte sofisticata. Ei bine, aceste Modele Markov Ascunse au inceput sa fie studiate si in prezent sunt instrumentul esential in aplicatii de recunoastere a formelor si a vocii, domenii pure de IT.

        2. In urma cu vreo sapte ani lucram la University of Newcastle upon Tyne in Anglia unde se observa an de an o crestere a numarului de studentii care doreau sa studieze matematica ca specializare principala (major). Motivul nu era clar, nici macar conducerii unversitatii, pana cand s-a aflat ca angajatorii din sistemul bancar si din sistemul financiar cereau cu preponderenta absolventi de matematica intrucat acestia (chiar si cei considerati ca studenti slabi de catre profesorii de la departamentul de matematica) aveau cea mai mare flexibilitate a gandirii. In sistemul financiar, ceea ce a fost valabil ieri nu mai este valabil astazi si deci, pentru a face fata acestui tip de fluiditate, ai nevoie de un grad mare de independenta a gandirii. Matematica, fiind un sistem formal foarte putin legat de realitate, iti confera exact acest grad de flexibilitate.

    • Dedalus spune:

      Am apreciat foarte mult punerea problemei – educatia nu trebuie sa fie sexistat! Sunt perfect de acord si felicitari pentru curajul de a adresa un astfel de indemn.

      El pica pe un teren extreme de conservator: pareerea fiecarui parinte despre educatia propriilor copii este inradacinata in propria sa educatie, astfel incat este extreme de dificl, daca nu imposibil de schimbat. Modificarea sistemului educatiei nationale se va lovi intotdeuana de acest conservatorism. Nu este parerea doar a mea si nu este ceva propriu Romaniei.

      Rolurile sunt acordate social, in cea mai mare parte. Dupa o perioada istorica in care forta fizica a fost un criteriu de acordare a rolurilor, tehnologia a inlaturat acest criteriu.

      Acum discutam despre deosebiri la nivel psiho-social intre genuri. totusi, sa nu uitam ca determinant este optiunea persoanei respective, libertatea individuala este importanta. Faptul ca societatea “orienteaza” alegerile fetelor/baietilor este indiscutabil, dar in cazul Romaniei nu nu ptem cere unui system educational in moarte clinica sa ia in calcul si cele descrise in articol. Educatia romaneasca moarta si mortii nu se ocupa de informatica.

      • R. Greavu spune:

        “El pica pe un teren extreme de conservator: pareerea fiecarui parinte despre educatia propriilor copii este inradacinata in propria sa educatie, astfel incat este extreme de dificl, daca nu imposibil de schimbat.”

        De ce trebuie schimbat? Cine trebuie sa schimbe niste lucruri verificate de mii de ani? Ai cui sint copiii? Cine trebuie sa se ocupe de educatia lor? Statul? ONG-urile finantate de Soros? Un grup de autoproclamati intelepti ai natiei? De ce? Va pasa voua, inteleptilor, mai mult de copiii mei decit imi pasa mie? Aveti vreun drept divin in sensul asta? Aveti mai multa scoala decit mine? Drept cine va credeti?

        Vedeti-va de educatia copiilor vostri! “Conservatorii” nu va vor deranja cu sfaturi nesolicitate.

        “Modificarea sistemului educatiei nationale se va lovi intotdeuana de acest conservatorism. Nu este parerea doar a mea si nu este ceva propriu Romaniei.”

        Ministerul Invatamintului din Romania si “sistemul educatiei nationale” trebuie desfiintate imediat si definitiv. Statul roman nu e proprietarul copiilor mei. Si nici miile de birocrati din Min. Inv. care isi inchipuie ca stiu ei mai bine…

        Invatati o meserie utila, cistigati-va existenta in mod cinstit si mai lasati in pace copiii altora!

    • Adrian B spune:

      Cred ca topul interesului pentru matematicile superioare este corect si explicabil: desi in facultate am facut matematica timp de 2 ani (Cibernetica, ASE), in afara de matematica vectoriala nimic altceva nu mi-a folosit vreodata in 20 de ani de cariera foarte diversificata in IT si nimeni cu care am lucrat vreodata (echipe de pana la 50 de oameni de pe 4 continente) nu a avut vreodata oportunitatea sa foloseasca, de pilda, analiza matematica in programare. In schimb e foarte mult folosita matematica de clasa a 5-a :)

      • Consonant spune:

        Din pacate, fie ca acceptam/constientizam sau nu, sunt putine alte discipline care contribuie la flexibilitatea gandirii la nivelul la care o face matematica. Faptul ca nu ati utilizat analiza matematica (calcul diferential si integral) in activitatea dumneavoastra sau a celor foarte multor colaboratori pe care ii citati, nu poate sustine afirmatia ca analiza matematica nu va este utila: este greu de justificat printr-un experiment, insa eu cred ca ati fi avut mult mai multe dificultati de adaptare in lipsa acelui an de studiu al analizei matematice (daca nu ma insel, analiza matematica era un curs de doua semestre la facultatea de cibernetica economica de la ASE). Marea problema este aceea ca printre cei care predau matematica (fie in gimnaziu, liceu, sau chiar la nivel de universitate) cei care o fac in mod adecvat nu sunt o majoritate: de aici si cantitatea enorma de resentimente fata de matematica.

  14. florin spune:

    Dupa parerea mea motivul acestui raport disproportionat este diferenta psihologica dintre fete si baieti. La primele participari la o olimpiada cam toata lumea o da in bara si nu obtine rezultate bune, mai departe depinde de fiecare cum suporta acest esec. In principiu baietii nu sunt asa de afectati ba chiar dimpotriva, sunt motivati de spiritul de competitie sa invete si sa demonstreze mai mult pe viitor.
    Pentru ca cineva sa devina foarte bun in aceasta activitate trebuie sa depuna o cantitate foarte mare de munca mai ales la inceput ( cateva ore pe zi), sincer sa fiu nu stiu cate fete sunt dispuse sa faca aces efort intr-un mod sustinut. Dupa primul an de liceu in care materia e mult mai complexa decat in gimnaziu raportul devine si mai disproportionat de la an la an pana la sfarsitul liceului,

  15. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica spune:

    1.In momentul in care Consfatuirea economica mondiala de la Davos ,,ameninta” cu pierderea a 15 milioane de locuri de munca in ocupatiile clasice si crearea doar a citeva milioane in locul lor in domeniile automatizarii/robotizarii (in urmatorii ani), este o CRIMA NATIONALA, ca informatica si PROGRAMAREA sa nu fie materii curente de liceu si scoala profesionala, chiar daca la ultima rezultatele vor fi minore in ,,productia” de informaticieni si programatori!
    2.Daca realizarea unui loc de munca industrial sau agricol costa de la 60 de mii de Euro in sus, crearea unui loc de munca in domeniul IT costa infinit mai putin, ele fiind creatia curenta a invatamintului si competitiilor in domeniu, care prin costurile lor reduse ar trebui sa devina regula.Adica, la fel ca la tenis de masa sau alt sport, competitii periodice care sa cuprinda toate scolile si zonele geografice, de la localitate, la judet, regiune la nationala – creindu-se CLUBURI IT care sa insufle o atractie sociala SPECIALA pentru copii, spre a patrunde si obtine pozitii de lideri si activisti in domeniu, pentru a atrage – in mod recompensat in diverse modurI – alti si alti prticipanti la pregatirea pentru ,,meseria” suprema a viitorului.Acest lucru trebuie sa devina o actiune de masa, tip ,,bulgarele de zapada”, depasind ca amploare si numar de participanti, actiunile (relativ) ,,elitiste”, exceptionale – care sint OLIMPIADELE.Cum altfel decit gindind si actionind in mod pro-activ, va putea Romania sa creieze cele 5 milioane de locuri de munca necesare pentru iesirea din saracie si stagnare?
    3.Oare aceasta n-ar fi cea mai importanta REFORMA a invatamintului – care astazi produce anual SUTE DE MII de SOMERI pentru AJOFM – urile judetene, in lipsa locurilor de munca industriale – pe cind locurile de munca in INFORMATICA si PROGRAMARE nu are cine sa le ocupe?
    4.Desi portalul de fata nu duce lipsa de ,,militantism” intelectual si economic, trebuie sa salutam ca exceptional de bine venit, articolul de fata…

    • Adrian B spune:

      1. Stati linistit, se fac 12 ani de religie, e mai importanta si mai utila decat informatica, o spun 90% din romanii care cred.
      2. Realizarea unui loc de munca industrial cost X mii de euro pentru ca e realizat pentru a da cuiva un loc de munca, nu pentru ca e nevoie. Din cauza asta in IT locurile de munca nu costa, chiar e nevoie de oameni.
      3. Locurile de munca in programare necesita calificare si inteligenta. Nu puteti lua un autointitulat consultant in dezvoltare economica si sa il faceti programator doar pentru ca e o meserie cautata, trebuie sa fie si in stare sa o faca. In IT e foarte usor de cernut incompetenta, iar oamenii competenti sunt in general foarte rari, asta e si motivul pentru care cei competenti sunt platiti mult peste salariul mediu.
      4. Salut!

  16. andi spune:

    Foarte bun articolul, felicitari!

    Si ca sa comentez afirmatiile unora foarte macho de aici, o sa va spun doar ca, la un moment dat, am intalnit un programator cu idei extrem de hotărâte in privinta asta: fetele pur si simplu nu au capacitatea de a programa, mintea lor e construita altfel, niciodata n-or sa se ridice la nivelul unui barbat care, nu-i asa?, “gandeste alftel” etc.

    Stiti care e ironia? Tipul era un programator mediocru, ezitant si superficial, care isi gasea tot timpul justificari abracadabrante pentru rateurile pe care le avea (din ciclul “calculatorul e de vina”) si era surclasat net de majoritatea colegelor programatoare din firma. Edificator, nu?

    Andrei

  17. AT spune:

    Variatiuni pe aceeasi tema:

    Desiring to watch the best sporting events, you see, is merely a “societal (and cultural) bias” against women.

    http://www.thecollegefix.com/post/27166/

  18. Dedalus spune:

    Scrisesem initial un foarte lung comentariu in care subliniam o serie de confuzii si erori din articol. L-am sters insa, pentru a nu descuraja autoarea, ale carei merit in a pune problema il recunosc. Ma limitez la un indemn serios autoareii spre o mai atenta studiere a fenomenului. Poate revine cu un articol mai solid. Vorbim totusi de soarta copiilor.

    Si o rugaminte: nu mai faceti reclama unor anumite cursuri de programare pentru copii din mediul privat. Puteti folosi sintagme de genul “sunt cel putin 3-4 furnizori de cursuri de programare pentru copii foarte active, vazute prin prisma prezentei pe internet” – oricum, fara denumiri.

  19. gicu dan spune:

    Fetele au o gandire mai mult intuitiva in timp ce baietii au o gandire mai mult rationala, este cunoscut de milenii, nu inteleg de ce vor unii sa reinventeze roata, poate marxistii culturali care vor o lume cenusie, uniforma si unisexuata. Nu poti scrie programe din intutie!

  20. Adi spune:

    Lucrez in strainatate. Aici venisem obisnuit sa vad numai baieti in programare dar am avut cea mai mare supriza cand o doamna de 40-45 de ani mi-a dat lectii cum sa folosesc mai eficient VIM (editor de text in Linux). Sunt multe fete sysadmin si in controlul tehnic de calitate.
    Dar dupa parerea mea problema e pusa gresit. Eu daca as avea o fata n-as incuraja-o sa se faca programatoare ci manager. Aici cele mai multe femei din companie lucreaza in functii de conducere care sunt platite mult mai bine decat functiile de productie, de unde si o mica sursa de invidie (baietii sunt platiti in medie mai prost).

    • Marcel spune:

      “Eu daca as avea o fata n-as incuraja-o sa se faca programatoare ci manager. Aici cele mai multe femei din companie lucreaza in functii de conducere care sunt platite mult mai bine decat functiile de productie, de unde si o mica sursa de invidie (baietii sunt platiti in medie mai prost).”

      Schimbati rolurile pentru o luna. Veti da faliment.
      Dati afara toti project managerii, inlocuiti-i cu o centralista care sa va puna in linie cu clientii si nu se va intimpla nici o tragedie. Ba, s-ar putea ca lucrurile sa mearga mai bine (nu veti mai pierde o ora pe zi in meetinguri al caror unic scop e sa justifice existenta project managerilor).

      P.S. Da, si eu le recomand celor apropiati sa faca cumva sa se insurubeze intr-un post de project manager. Vor “munci” ca in socialism si vor avea salarii ca in capitalism.

  21. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica spune:

    Stimate,
    d-le Adrian B,
    1.Locurile de munca se creaza in industrie cu mari costuri (ca in orice productie materiala), nu pentru a da de munca cuiva – ci pentru a satisface nevoile fizice ale omului: de hrana, locuinta, de obiectele si tehnologia care sa-i asigure un trai civilizat – in acord cu evolutia economica si tehnologica, cu posibilitatile personale ale fiecaruia.
    Scopul muncii nu este de a produce programe si calculatoare de dragul ,,artei” (informatica nefiind ca sahul un sport al ,,mintii”), ci pentru a asigura continua imbunatatire si evolutie ascendenta, economica/industriala si culturala a societatii de azi.In aceasta distributie a muncii, fiecare isi gaseste locul in functie de oferta de locuri de munca si capacitatea de a ,,accesa” un loc de munca cit mai bun.O societate axata pe competitive si profit, nu ofera locuri de munca asa cum v-ati exprimat dvs.
    2.Titulatura de ,,consultant” este (doar) pentru a atraga atentia, ca viziunea, considerentele analitice si concluziile de fond, vizeza in special ,,componenta economica” a problematicii si temelor expuse si dezbatute pe portalul de fata.Acest mod de abordare ,,economica” (care de regula lipseste) mi se pare obligatoriu – fiind complementar si sustinator (structural) al prezentarilor ,,tehnice”, prin care autorii avanseaza idei, solutii si propuneri concrete, pentru imbunatatirea/perfectionarea domeniilor: politice, economice, sociale si administrative nationale.
    3.Daca Bill Gates aparea impreuna cu informatica si calculatorul, cu ceva ani mai devreme, probabil ca in locul studiului ,,economiei dezvoltarii”, as fi ales domeniul IT, ca fiind la fel de abstract si dificil de stapinit, ca si cel al economiei ,,aplicate”.N-a fost sa fie, asa ca ,,trimiterea” (mea) la domeniul IT, depaseste oarecum limitele de ,,colegialitate” a comentatorilor, cel putin pina cind se vor stabili ierarhii si conditii speciale de cultura generala sau stiintifica pentru a comenta.Si pina cind veti detine o functie legata de stabilirea lor…

    • Adrian B spune:

      Cat efort pentru un raspuns care putea sa lipseasca complet – nu pentru ca nu ajuta la nimic, ci in special pentru ca limbajul pretentios nu acopera gandirea de tip Stefan Gheorghiu. Pentru ca nu ati inteles despre ce e vorba ati raspuns pe langa; hint: daca fiecare s-ar semna cu “Cavaler Jedi”, “Regele Republicii Sparta” sau “Om de mare valoare” poate v-ati da seama cat de inutil si deplasat e titlul pe care vi-l asumati. Semnat: un taran.

  22. Vlad Berliba spune:

    @Mihai Badici

    Egalitarismul in privinta IT-ului nu are legatura cu “corectitudinea politica”. Pur si simplu e vorba de o lipsa pe piata muncii atat actuala cat si preconizata pentru anii care vor veni, care nu se poate umple decat daca pun si fetele osul la treaba.

    La noi e cel putin incert de unde preocuparea pentru IT, pentru ca firmele locale din domeniu sunt, potrivit statisticilor undeva in jur de sub 1% din totalul firmelor, deci absolventii locali satisfac mai mult decat suficient cererea interna.

    Sigur ca IT-ul aduce bani buni la buget si din perspectiva asta pot intelege preocuparea.

  23. Caliman Eugen spune:

    D-le,
    Adrian B,
    Poate ca in privinta ,,titulaturii” aveti dreptate, nefiind vorba de un spatiu de dezbatere ,,pur” economic.In ce priveste exprimarea ,,pretentioasa”, ea este de fapt o exprimare tehnica, economica, acolo unde tema articolelor presupune sau necesita acest lucru.In rest, numai de bine…

  24. Sergiu spune:

    Am inteles ca exista diferente intre raportul de femei vs barbati in profesiile ce tin de IT, lucru demult stiut. Care este totusi problema pe care doriti sa ne-o aduceti la cunostinta? Exista profesii in care discrepantele sunt si mai mari, peste 90% din soferi sunt barbati si peste 90% din asistente medicale sunt femei. Ar trebui sa ne impacientam? Trebuie sa aducem neaparat ponderea femeilor printre soferii de TIR la 50% sau sa instruim mai multi barbati sa fie moase in maternitati?
    Daca zice cineva ca barbatii nu sunt acceptabili la mosit imi permit sa va aduc la cunostinta ca ponderea ginecologilor barbati e foarte mare.

    Totusi, care e problema pe care o doriti rezolvata?

  25. CALIMAN EUGEN spune:

    Daca sistemul de invatamint nu produce suficienti IT-isti, datorita dezstrului in care se ,,scalda”, satisfacerea cererii de astfel de profesionisti, ar putea fi satisfacuta prin orientarea mai multor femei catre acest domeniu.Pentru aceasta orientare cit si pentru cresterea in general a numarului de elevi/studenti care se indreapta spre aceasta profesie, ar trebui un program national, la fel ca in India.Din moment ce Romania nu este capabila de nimic in domeniul ,,dezvoltarii economice”, recomandarea autoarei ramine salutara…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosima Rughinis


Cosima Rughinis

Cosima Rughinis este profesor in Departamentul de Sociologie al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Este interesată de prezentările și î... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)