Câteodată, întrebat fiind de șeful meu de pe vremuri dacă putem face cutare sau cutare proiect, obișnuiam să răspund: “dacă avem suficient timp și suficienți bani, putem face și un satelit”. Desigur, un absolvent de seminar m-ar putea acuza de păcatul trufiei, mai ales că în realitate nu au fost niciodată suficienți bani și nici suficient timp pentru un astfel de proiect. Firma respectivă a crescut cu încetul, din proiecte medii sau chiar mici, până la colapsul din 2008. Pe măsură ce experiența creștea, timpul de care am fi avut nevoie pentru “satelit” devenea mai mic. Cu alte cuvinte compania se maturiza , proiectele începeau să devină din ce în ce mai complexe iar nouă ne păreau din ce în ce mai simple.
Privesc acum scena industriei IT, răvășită de scandalul Microsoft și de cele de mai înainte, cu evaziunea fiscală, cărora le-au căzut pradă cam toți “greii” perioadei anterioare. Se pare că nu prea a mai rămas nimeni care să poată face azi “satelitul” din gluma mea într-un timp rezonabil.
Pe vremea când eram cu toții la început, prin anii ‘90, am început cu câțiva colegi o mică firmă “de de toate”, cum era pe atunci. Piața mică, experiența zero în marketing, capital zero, dotări formate dintr-un letcon si un multimetru…. lucrurile mergeau greu, în scurt timp am abandonat, ne-am angajat la alte firme, am ales alt drum. Cei câțiva clienți au mai continuat să sune o vreme, ca dovadă că un pic mai mult capital de supraviețuire ne-ar fi ținut pe linia de plutire dar, în fine, iluziile capitaliste se cam spulberaseră. Pentru unii însă nu: miraculos, au primit diverse contracte pe la instituții, și-au format un capital, dotări, au intrat pe creștere accelerată, au început să angajeze oameni, să apară pe la târguri…. ce să mai, un fel de american dream cu contracte de stat.
Ar fi deci normal să mă bucur acum când majorității “li s-a înfundat”. Si totuși…
Din păcate timpul nu mai poate fi dat înapoi. Nu ne putem întoarce din nou în anii ‘90, unde să începem din nou lupta dreaptă, ca în poveste. ( De asemenea din câte se vede nu avem foarte multe garanții că lupta ar fi de data asta mai dreaptă).
Piața rămasă acum aproape liberă (excepțîa notabilă a firmelor lui Ghiță este de urmărit) are nevoie de firme puternice, care să poată duce la capăt proiecte destul de complexe. Faptul că doamnei Socol i se vor lua niște bani (cazul Siveco este mai vizibil în presă, nu stiu dacă este chiar cel mai mare sau mai flagrant) nu înseamnă că nouă ne va putea da cineva banii pe care eventual i-am fi putut câștiga dacă am fi avut contiții de concurență egale. Dacă nu vor fi cele de la noi, vor fi altele din afară.
De asta nu știu dacă e cazul să mă bucur sau să îmi pară rău. Uneori îmi vine să cred că soluția unei înțelegeri, a unei forme de amnistie ar fi de preferat. De bine de rău respectivele firme posedă un capital uman, au în spate o experiență de proiecte ( așa incomplete și nefuncționale cum au fost, chiar și experiența greșelilor e tot o experiență). Această experiență se va risipi rapid, pentru că în IT oamenii sunt dinamici, piața e în continuă mișcare. Poate că, oricât de cinic este ceea ce spun, ar fi mai bine să se găsească o formulă în care respectivele firme să poată funcționa în continuare. Greu de spus cum; eu mi-am mai manifestat pe aici nemulțumirea că, după atâtea contracte avantajoase cu statul aceste firme nu au încercat să își câștige “autonomia” într-un final pornind proiectele lor proprii pentru piața globală. Acum s-ar putea să fie târziu pentru asta. Și acum e greu să o mai iei de la capăt.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Dupa ce am citit textul acesta, mi-am adus aminte, nu stiu de ce (sau stiu….?) de remarca lui Copy-Paste: `Dam cu bomba nucleara ca sa omoram un om, si pe langa cel pe care vrem sa-l omoram mai luam si cateva mii pe langa` , apropos de aplicarea legii la Lukoil. Daca e lege, atunci sa se aplica, eu asa zic, ca de-aia e lege si nu tocmeala!
Sunt cu totul de acord, legea trebuie sa se aplice. Insa legea poate avea mai multe formule: poate un regim de administratie speciala, poate o forma de amnistie cum s-a incercat in Bulgaria ( nu stiu daca a dat acolo rezultate, din pacate avem mai putine stiri despre bulgari decat despre eschimosi, desi sunt la o aruncatura de bat de noi) . Trebuie sa acceptam si faptul ca pana acum cativa ani aceasta a fost regula in afaceri. Ne permitem sa o luam de la inceput? Eu personal asta am facut, am renuntat sa mai fiu angajat, dar singur nu prea mai am curaj sa construiesc sateliti….
În vest cam așa se procedează, cel puțin în Anglia și în State. Se ajunge la o înțelegere cu firma, se plătesc niște amenzi, se schimbă CEO-ul și eventual unii membri din Consiliul de Administrație, dar nu visează nimeni răzbunare, insolvență și desființarea firmei.
La români nu merge soluția sugerată de dvs., românii vor neapărat ”pedepse usturătoare”. Frapant e faptul că românii nu au pentru guvern (care totuși administrează bani publici) pretențiile pe care le au de la firmele private. În viziunea majorității românilor, firmele private sunt datoare publicului prin simplul fapt că există, iar orice abatere de la riguroasa aplicare a legii trebuie să ducă direct la încetarea existenței respectivei firme.
Si eu vreau pedepse usturatoare, dar nu firma a incalcat legea ci patronul ei. Ma gandesc de pilda (un exemplu pur fantezist) daca statul ar pune sechestru pe 51% din partile sociale in contul prejudiciului si ar vinde actiunile unui fond de investitii ce s-ar intampla? Am avea o firma puternica, un management profesionist si un infractor deposedat de „mijloacele de munca”.
Chestiunea e destul de discutabilă. În primul rând, în legislația românească nu există ”patronul”, ăsta e un termen colocvial, aplicabil doar pentru magazinul din colț. Cine e ”patronul” la Kaufland, de exemplu?
În al doilea rând, firma e beneficiara, nu personal cel care a semnat. Și firma s-ar putea să fie complet acoperită legal. De exemplu, momentul când am renunțat să mai fac orice fel de afaceri cu Siemens a fost atunci când mi-au oferit un contract prin care o sumă echivalentă cu 10% din tot ce cumpăra firma mea de la ei îmi era transferată într-un cont la alegere, dintr-o țară la alegere. Inclusiv contractul propriu-zis a fost semnat într-o țară din afara Uniunii, deși firma mea era înregistrată în RO, iar a lor în Germania (conform datelor înscrise efectiv în contract). Cine e ”patronul” la Siemens?
În momentul acela i-am trimis la plimbare, ”eu nu fur de la firma mea” și am păstrat contractul semnat de către ambele părți. Dar sunt convins că nu era nimic ilegal în ce o privește pe Siemens și mai sunt convins că și Miron Mitrea a primit un contract similar, când a cumpărat automotoarele Siemens Desiro.
La noi lucrurile sunt mai simple, am dat si eu un raspuns asemanator mai jos. Fiind la prima generatie de capitalisti, in majoritatea cazurilor proprietarul e si director executiv, si director de vanzari sio capitanul echipei de fotbal, si nimeni altcineva nu face nimic fara stirea lui. Dar observatia dvs e corecta si am observat si eu fenomenul mai ales la multinationale, unde „smecheriile” se fac cu toleranta binevoitoare a conducerii ( vezi cazul Kerviel – daca o da in bara, nu noi suntem de vina) sau chiar fara stirea si in detrimentul acestora.
@Harald – Daca firma dovedeste ca a gresit fara intentia de fura. Abia atunci se negocieaza. Altfel …. IRS-ul nu tolereaza, cel putin.
@ Laur-eat – asta când consecințele aplicării legii privesc pe alții, corect? :)
Legea însăși ar trebui să fie un soi de ”tocmeală”, adică să asigure reprezentarea echitabilă a intereselor părților și să aibă drept scop bunul mers al societății în ansamblu. Dincolo de cazul concret discutat acum, vi se pare că legislația românească este în general echitabilă și rezonabilă? Există în România acele legi corecte, care să justifice impunerea lor cu orice preț, fără ”tocmeală”?
@Harald
Daca discutam de aplicarea sau nu a legii, deja suntem in capcana .
Legile se pot schimba in Parlament. Nu discut de incalcarea legilor, legea trebuie sa se aplice. Insa legea nu trebuie sa fie facuta in asa fel incat sa distruga tot.
@ Laur-eat – nu, în capcană sunteți când aveți legi absurde, a căror aplicare este în realitate discreționară. Dată fiind libera circulație din Uniune, nu se va mai ajunge la revolte, așa cum se întâmplă într-o societate normală când legi stupide sunt aplicate draconic. În schimb, milioane de români pleacă din țară și n-am auzit ca tendința să scadă.
Mai știți vreo țară a Uniunii din care oamenii dezertează în masă? Nu vedeți că e la fel ca înainte de 1989, doar că acum se pleacă legal? Chiar nu credeți că e nimic în neregulă cu asta?
Credeam ca e mai complicat, dar e mai simplu…De ce ? Regula o stabileste `majoritatea`, si daca `majoritatea` a ales sa plece, inseamna ca e in regula.
PS: Termenul de `dezertor` nu mi se pare ok. Aici nu suntem intr-o organizatie militara. Daca constiinta mea sau a lui X sau Y a ales sa-si vada viitorul in alta societate, care-I problema? In fond e in fondul genetic al omenirii, altfel eram si acum in pomi in Africa.
@ Laur-eat – asta e democrație ”à la roumaine”, emanată direct de la Antena 3, dacă ”regula o stabilește majoritatea”. În lumea civilizată, deasupra majorităților de orice fel există principii. Într-un trib de maimuțe, ”regula o stabilește majoritatea”, într-adevăr.
Prietene Harald, cine e vorbit de democratie? De ce muti mingea cu mana? Eu m-am referit strict la `regula` in sensul dat de dictionar. Atata tot! Daca ne pierdem in nuante de 2 bani, nu mai stim de unde am plecat, si care e scopul discutiei. Ai gresi, platesti, SA SE APLICE LEGEA FARA COMENTARII! Daca nu, sa se schimbe legea, nu sa nu se aplice!
„Prietene”, când ai spus că ”regula o stabilește majoritatea”, ai adus chiar tu în discuție democrația. Nu termenul ”regula”, ci termenul ”majoritatea” are legătură cu democrația. Dar dacă tu negi într-o postare ceea ce tocmai ai scris în cea precedentă, asta de-acum are legătură cu psihologia. Ca și ”talibanismul”, de altfel.
@ Laur-eat – am folosit cu bună știință ”a dezerta”. România a ajuns astăzi o țară care nu mai oferă nimic propriilor cetățeni, ci doar le pretinde și le impune diverse obligații. Exact ca în armată.
Nu inteleg. Sugerati ca dreptatea sa nu-si urmeze cursul? Sau ca statul sa intervina in economia privata?
Ba nu, justitia trebuie neaparat sa isi urmeze cursul. Acest mod de a face afaceri trebuie sa inceteze. Statul intervine mereu in afacerile private prin institutiile lui, vezi institutia insolventei. In momentul de fata situtia e asa: patronul ( caci el e cel care a facut magariile, nu programatorul) sta la racoare, firma nu are nici un orizont – in general firmele romanesti sunt organizate „dictatorial”, nimeni nu isi asuma nimic in absenta sefului – sfarsitul e previzibil. Poate ca un regim de administrare speciala pe perioada proceselor si dupa ar fi de dorit. In fine, eu am spus despre probleme, nu am o solutie in minte, tocmai de asta am deschis discutia de fapt.
Nu va inteleg.
Sunt o gramada de firme de IT in tara asta. De ce ar fi mai cu mot Siveco sa merite salvata? In plus, daca asa cum sustineti, fara sefi nu ia nimeni nicio decizie pe acolo, ar fi un argument in plus sa o lasam sa pice si singura, nu sa o salvam. Nu sunt la curent cu toate proiectele Siveco, dar din cate stiu, ce fac ei acolo face orice proaspat absolvent cu oarece inclinare catre aplicatii web; posibil sa existe si ceva cerinte de redundanta – o baza de date configurata corespunzator.
Nu era vorba de Siveco, era vorba de principiu. O firmă cu ceva vechime a ajuns la o anumită ”expertiză” (în sensul ”expertise” din engleză). Adică știe cum se fac lucrurile, în timp ce o firmă nouă are nevoie de ani întregi să învețe asta. Și multe dintre firmele noi se pierd pe parcurs tocmai pentru că nu reușesc să învețe la timp ce să facă și ce să nu facă.
”Talibanismul” ăsta în a desființa firme e echivalent cu a aplica pedeapsa capitală pentru adulter, ca în zonele tribale Orientul Mijlociu.
Aveti mare dreptate. In 1990 in martie am inceput o afacere particulara transformata in srl ulterior. Si pentru ca lucrurile mergeau bine au inceput sicanele. De tot felul. Inclusiv fiscul.
In trei luni am transferat firma angajatilor, am vindut totul si am emigrat (1992). Cu familia. Zece ani am muncit foarte greu luind totul de la zero. Numai Romania a pierdut. Societatea srl s-a desfiintat dupa un an. Eu si familia mea nu avem cetatenie romana (in special din motive birocratice si atmosfera mizerabila de la ambasada). Privind inapoi ma felicit pentru decizie.
Societatea romaneasca are nevoie de dezbatere pentru a scapa de mentalitati si as descoperi un drum in uniunea europeana. Articolul puncteaza prea fin si prea delicat o problema de mare importanta. Crearea de locuri de munca. Poate cineva va avea curiozitatea sa compare legislatiile citorva tari pe aceasta tema.
”Fiat justitia pereat mundus” în interpretarea lui Kant:
„Să se facă dreptate chiar dacă PIER TOATE CANALIILE” !
@VASILIU MIRCEA PAUL
Scuze, comentariul anterior era pentru @autor, pentru domnul Badici.
Pe domnia voastra as ruga-o sa-mi dea niste trimiteri la orice text kantian ( nu numai Critica Ratiunii Practice sau Metafizica Moravurilor)
din care sa rezulte ‘iacobinismul ‘ acesta atribuit lui Kant din comentariul dumneavoastra.
Ar fi bine sa fie citate reprezentative, originale, din editia Academiei sau editia Cassirer
Hannah Arendt ”Între trecut și viitor” Editura ANTET 1997 Eseul nr.7 ”Adevăr și politică” pag.236
L-am citat din memorie – iată-l complet: Și singurul mare gînditor care a îndrăznit să meargă împotriva întrebării a fost Immanuel Kant, care a explicat curajos că „proverbul… înseamnă într-un limbaj simplu: [Justiția va triumfa chiar dacă toți ticăloșii din lume vor pieri ca rezultat]”.
În ediția franceză este folosit cuvîntul ”canaille”. Aș putea să extrag fraza și de acolo, dar sper că super-acribia Dvs. a fost în fine satifăcută fără prea multe… mofturi.
Este din:
Spre pacea eterna – un proiect filosofic (anexa 1)
Immanuel Kant: Werke in zwölf Bänden. Suhrkamp, 1977.
Immanuel Kant: Zum ewigen Frieden. Ein philosophischer Entwurf
Anhang 1 S. 241-242
” Der zwar etwas renommistisch klingende, sprüchwörtlich in Umlauf gekommene, aber wahre Satz: fiat iustitia, pereat mundus, das heißt zu deutsch: »es herrsche Gerechtigkeit, die Schelme in der Welt mögen auch insgesamt darüber zu Grunde gehen«, ist ein wackerer, alle durch Arglist oder Gewalt vorgezeichnete krumme Wege abschneidender Rechtsgrundsatz; nur daß er nicht mißverstanden, und etwa als Erlaubnis, sein eigenes Recht mit der größten Strenge zu benutzen (welches der ethischen Pflicht widerstreiten würde), sondern als Verbindlichkeit der Machthabenden, niemanden sein Recht aus Ungunst oder Mitleiden gegen andere zu weigern oder zu schmälern, verstanden wird;
”
O traducere in limba franceza din 1796
Konigsberg, 1796, chez Frédéric Nicolovius.
„La sentence un peu cavalière , mais vraie, fiat justitia, pereat mundus;
c’est à dire: que la justice règne, dussent périr les scélérats de tout l’univers.
qui a passé en proverbe, est un principe de droit bien énergique ,
et qui tranche courageusement tout le tissu de la ruse ou de la force.
Mais il faut le bien comprendre. Il n’autorise pas à faire valoir
les droits en toute rigueur. La morale s’ oppose. Il commande seulement aux
puissants de ne refuter ni d*exténuer à personne son droit par, averssion ou par
commiseration pour d’autres; „
si foarte important, tot de-aici
„Die Welt wird keinesweges dadurch untergehen, daß der bösen Menschen weniger wird. ”
(„Et certes, l’univers ne croulera pas s’il y a moins de méchans.”)
241-242
” Dieser Satz will nichts anders sagen, als: die politische Maximen müssen nicht von der, aus ihrer Befolgung zu erwartenden, Wohlfahrt und Glückseligkeit eines jeden Staats, also nicht vom Zweck, den sich ein jeder derselben zum Gegenstande macht (vom Wollen), als dem obersten (aber empirischen) Prinzip der Staatsweisheit, sondern von dem reinen Begriff der Rechtspflicht (vom Sollen, dessen Prinzip a priori durch reine Vernunft gegeben ist) ausgehen, die physische Folgen daraus mögen auch sein, welche sie wollen.
Die Welt wird keinesweges dadurch untergehen, daß der bösen Menschen weniger wird. Das moralisch Böse hat die von seiner Natur unabtrennliche Eigenschaft, daß es in seinen Absichten (vornehmlich in Verhältnis gegen andere Gleichgesinnete) sich selbst zuwider und zerstörend ist, und so dem (moralischen) Prinzip des Guten, wenn gleich durch langsame Fortschritte, Platz macht.
„Cette sentence signifie uniquement:
que les maximes politiques ne doivent pas être fondées fur la prospérité
qu’on peut s’en promettre pour l’Etat;
qu’on n’y doit pas faire attention au but matériel, objet de la volonté de chaque Etat,
et qui ne peut servir de premieir principe à la politique ,
que lorsqu’elle veut puiser ses maximes dans l’expérience;
qu’il faut déduire les maximes d’Etat de la pure idée du devoir,
qu’elles qu’en puissent être les suites physiques.
Et certes, l’univers ne croulera pas s’il y a moins de méchans.
Telle est la nature essentielle.du mal moral, que l’oppositiom
même des vues de ses partisans le détruit; insensiblemient et que,
s’anéantisant lui même , il fait peu à peu place au principe du bien moral. „
Vedeti disputa Kant-Benjamin Constant si opuscului lui Kant „Despre un pretins drept de a minti din omenie” (Sur un prétendu droit de mentir par humanité, mai precis), in care apara adevarul (justitia) contre vents et marées (pereat mundus). Sa o iei razna, nu alta! (O fi de rau?!)
E vorba despre:
IMMANUEL KANT Über ein vermeintes Recht aus Menschenliebe zu lügen.
Care incepe astfel:
„Über ein vermeintes Recht aus Menschenliebe zu lügen.
In der Schrift: Frankreich im Jahr 1797, sechstes Stück, Nr. I:
von den politischen Gegenwirkungen, von Benjamin Constant, ist
Folgendes S. 123 enthalten.
„Der sittliche Grundsatz: es sei eine Pflicht die Wahrheit zu sagen,
würde, wenn man ihn unbedingt und vereinzelt nähme, jede Gesellschaft
zur Unmöglichkeit machen. Den Beweis davon haben wir in
den sehr unmittelbaren Folgerungen, die ein deutscher Philosoph aus
diesem Grundsatze gezogen hat, der so weit geht zu behaupten: daß die
Lüge gegen einen Mörder, der uns fragte, ob unser von ihm verfolgter
Freund sich nicht in unser Haus geflüchtet, ein Verbrechen sein
würde”).
Der französische Philosoph widerlegt S. 124 diesen Grundsatz auf
folgende Art: „Es ist eine Pflicht die Wahrheit zu sagen. Der Begriff
von Pflicht ist unzertrennbar von dem Begriff des Rechts. Eine Pflicht
ist, was bei einem Wesen den Rechten eines anderen entspricht. Da, wo
es keine Rechte giebt, giebt es keine Pflichten. Die Wahrheit zu sagen, ist
also eine Pflicht; aber nur gegen denjenigen, welcher ein Recht auf die
Wahrheit hat. Kein Mensch aber hat Recht auf eine Wahrheit, die
anderen schadet.”
Das πρωτον ψεyδοσ liegt hier in dem Satze: „Die Wahrheit zu
sagen ist eine Pflicht, aber nur gegen denjenigen, welcher ein
Recht auf die Wahrheit hat.” ”
…
tradus in engleza:
IMMANUEL KANT Practical philosophy (Cambridge 1996)
translated by Mary J. Gregor
„On a supposed right to lie from philanthropy
In the journal Frankreich im Jahr 1797, Part VI, No. I, „On Political
Reactions” by Benjamin Constant contains the following (p. 123).
„The moral principle ‘it is a duty to tell the truth’ would, if taken
unconditionally and singly, make any society impossible. We have proof of
this in the very direct consequences drawn from this principle by a German
philosopher, who goes so far as to maintain that it would be a crime
to lie to a murderer who asked us whether a friend of ours whom he is
pursuing has taken refuge in our house.”*
The French philosopher rebuts this principle as follows (p. 124): „It is
a duty to tell the truth. The concept of duty is inseparable from the
concept of right. A duty is that on the part of one being which corresponds
to the rights of another. Where there are no rights, there are no duties. To
tell the truth is therefore a duty, but only to one who has a right to the
truth. But no one has a right to a truth that harms others.”
The πρωτον ψεyδοσ here hes in the proposition ”To tell the truth is a
duty, but only to one who has a right to the truth.” „
mi a placut ce ati scris
ghita itistul n are nici o valoare, doar proptelele sistemului. insa acest ghita va poate angaja pe dvs
e greu sa l concurezi pe ghita ciobanul daca ai doar o capra si nici un tap, cu atit mai mult pe ghita itistul care si aranjeaza toate proiectele bugetare
Păi atunci să-i ajutăm pe toţi patronii care au probleme cu justiţia, că în mod sigur şi pentru ei există circumstanţe atenuante, chit că despre ei n-are cine scrie pe saiturile de intelectuali.
Cine a zis de patroni? Mie de firme imi pasa, pentru patroni o experienta la Jilava poate fi chiar benefica :)
Domnule Bădici, după părerea dvs, a ajuta firma unui patron intrat la închisoare nu înseamnă sub nicio formă a-l ajuta pe patronul aflat în închisoare? Think again, vorba lu’ Nationalu’ a’ lu’ Geographicu’.
Dacă-i pe-aşa, orice patron poa’ să se culce pe-o ureche – las’ că orice ilegalităţi aş face eu, statu’ o să aibă grijă de firma mea, ca s-o găsesc grasă, frumoasă şi devreme acasă când m-oi întoarce de la zdup. Sau măcar supravieţuindă, dacă nu grasă şi frumoasă.
Atâtea firme au probleme şi riscă să se închidă, şi nu pentru că patronul ar fi făcut măgării din care a plătit inclusiv salarii miştocuţe, cum e cazul IT-ului, ci pur şi simplu pentru că le merge prost, pentru că piaţa etc. Urmând logica dvs, statul ar trebui să le ajute şi pe ele, că de, şi ele au capital uman, experienţă etc. În mod sigur, şi pentru ele „ar fi mai bine să se găsească o formulă în care respectivele firme să poată funcționa în continuare”.
Care e diferenţa dintre o firmă care stă să moară pentru că patronul nu a făcut afaceri cu statul şi o firmă care stă să moară pentru că patronul a intrat la închisoare după ce a făcut afaceri cu statul?
Acum n-o sa ma fac eu apologetul marxismului, dar o firma chiar inseamna mai mult decat patronul ei . Care, apropo, se poate si schimba, daca fondatorul are datorii prea mari la stat, cum ar trebui sa fie cazul daca se va constata un prejudiciu in urma proceselor. Noi suntem, e drept, la prima generatie, pentru ca nici o firma nu are mai mult de 24 de ani, in afara de eventual cele retrocedate, daca o fi cazul, dar si in cazul lor experienta din comunism nu prea se pune, deci e ca si cum ar fi fondate de curand. Dar credeti ca acum mai conteaza, de exemplu, cine a fost primul patron al IBM si daca afacerile lui au fost cinstite?
Dvs. chiar încercați să explicați lucruri de bun simț aici, cum ar fi asta cu schimbarea patronului. dar vedeți că pe români îi deranjează firma în sine, de fapt :)
Dacă o clădire este construită făr autorizație, ei nu ar vrea s-o vadă confiscată și vândută de stat la licitație, ei ar vrea s-o vadă demolată cu excavatoarele. De ce s-o aibă altul? Nu mai bine să nu mai existe și în felul ăsta să nu mai aibă nimeni nimic?
Hai-hai, ca nu seamana cazurile. O constructie fara autorizatie de regula n-are autorizatia pentru ca e ceva fundamental ilegal cu ea, de pilda ca umbreste ferestrele vecinilor prin nerespectarea regimului de inaltime. Una din asta trebuie demolata. Firmele nu sunt insa fundamental ilegale.
@Mihai Badici
Articol bun si cu suflet
Anul 2008 (final) a fost rau. 2009 nu mai putin.
Ani prosti: 2010-2014.
E mult mai placut lucrul in firme mici.
Experienta mea in multinationale (care activeaza si in RO) e deosebit de intristatoare.
Am fost si sunt contractor (srl).
Am lucrat pentru acesti colosi vreo 4 ani, mai mult EMEA, in anii ‘buni’, dupa 2004 si cel putin un an dupa 2009.
Sa nu uitam ca Siv?co a colaborat intens si cu H? Ro si cu IB? Ro cu niste realizari urate
de tot => megaproiectele pt casa de asigurari, cele pentru ‘fermieri’ etc
Ce sa mai vorbim de realizarile Teamne? !
Azi am ‘oroare’ de toate astea. Sa nu vad,…
Va multumesc ca scrieti aceste articole
Răspunde
Aş saluta demersul dar, în orice parte te uiţi la „proiectele” IT implementate pentru clientul stat, te iei cu mâinile de păr, nu doar sunt nefuncţionale, dar par făcute în bătaie de joc; ce să salvăm? un mod de a face treabă în dorul lelii? vizitaţi orice site al guvernului, aruncaţi-vă privirea pe „manualele electronice”, sau orice alt exemplu doriţi, ca să vedeţi despre ce vorbesc. Nu prea se vede nicăieri că cineva a învăţat din greşelile făcute, în schimb, da, se aude că preţurile plătite pentru proiecte pentru stat sunt sume aiuritor de mari. Ce este evident e că sistemul e făcut pentru a prospera doar cei abonaţi la treabă de mântuială, că oricum nimănui nu-i pasă, banul să iasă, iar pe cei entuziaşti şi outisderi acelaşi sistem îi sufocă, într-un dispreţ desăvârşit.
Lucrurile sunt complicate si partial aveti dreptate. Insa imi amintesc de vremurile cand ne chinuiam sa comandam primul cluster de doua servere si ma chinuiam cu colegul de la vanzari sa identific toate cablurile si accesoriile de care avem nevoie din oferta producatorului… e o operatie la care trebuie sa ai ceva experienta, cunoastere a produselor etc; licentierea, de asemenea e destul de complicata pentru cineva care a vandut doar Windows OEM….
Cat despre rezultate, ma fac putin avocatul diavolului si afirm ca in mare parte lipsa de functionalitate vine si de la incapacitatea beneficiarului de a-si detalia cerintele; evident ca vine si de la lipsa de motivare, daca tot stii ca ai dat spaga, nu te mai gandesti sa respecti si cerintele …
Insa va dau un exemplu din alt domeniu: Romstrade a construit si Transalpina, nu e lucru usor, si tot ei au lasat in paragina autostrada sau pasajul Vacaresti. Nu pot sa ii judec, din punct de vedere tehnic, pentru acestea din urma, pentru ca stim, in mare, de ce s-au intamplat si ca nu din nepriceperea inginerului sef….
Domnule Badici,
chiar daca se dizolva Siveco, UTI Systems, Teamnet, Asesoft, Info World si cate or mai fi pe la baronii judeteni (Red Point – Solcanu de ex.) si chiar daca prin absurd toti angajatii lor ar pleca in China, va asigur ca nu dispare si nici macar nu se zdrucina scena IT-ului românesc.
Haideti sa fim seriosi: exista atâta expertiza in România in ce priveste solutii IT pentru automotive, banci, asigurari, imagistica medicala, portale de toate felurile pe cele mai nastrusnice platforme si cele mai exotice baze de date, pentru navigatie GPS de uz comercial, pentru proiecte de toate felurile pentru industriile Europei, pentru sisteme de urmarirea productiei, pentru monitorizari in domeniul energetic si cate si mai cate, chiar si aplicatii de uz militar combinate cu proiectare hard de solutii dedicate.
Si va faceti griji ca (poate) dispar niste golani care au luat zeci de milioane pentru softuri ‘educationale’ !? Sau pentru colegii lor ca au facut niste ecrane de dat bon de casa la ghisee sau sa scoata biletele de tren la imprinata…
Siveco NU e echivalentul firmei Dacia in IT. Poate din Bucuresti nu aveti o privire ‘de sus’. In toate orasele Romaniei care se invart pe la 300.000 de locuitori sunt cateva duzini de firme de software care exporta si aduc bani in tara. Si care nu au taiat in viata lor o factura catre statul român. Poate ca multi nici nu si-au dorit sa se incurce.
Da, stiu, exista multa expertiza in IT in Romania, in multe domenii. Dar de cele mai multe ori e un fel de „lohn”; firme care lucreaza la proiecte mai mari ale altor firme de afara. Si in general lucreaza pe un domeniu restrans, nu pot acoperi o solutie cap-coada. Sunt putine firme cu produse proprii, si mai putine cu produse proprii competitive.
Acum, daca ii plang sau nu, e mai putin important. Eu unul m-am ferit ca dracu’ de tamaie de genul asta de afaceri si va marturisesc ca nu imi prea sunt simpatici nici Siveco si nici altii ( de Teamnet nu zic nimic, deocamdata par ca nu le e frica de Bau -Bau) . Insa as fi dispus sa ii vad la treaba, castigandu-si cinstit existenta alaturi de ceilalti :) Mi s-a parut un lucru care merita o dezbatere, pentru asta am scris acest articol.
Pai dezbatem.. :)
Pe de o parte, creste si expertiza pe proiecte din ce in ce mai mari. Da, s-a inceput cu lohn. Si eu am adus lohn in tara. Dar spre deosebire de textile, de la lohn s-a trecut la a prelua responsabilitati pe mici proiecte DAR aceste proiecte ruleaza la firme mari. Top 500 la NYSE sau la Tokio ! Si chiar daca proiectele mari nu sunt conduse inca din Ro, sunt oameni care cunosc si proiectele mari ale firmelor mama.
Ce ziceti de o firma maaaare la care in cele 50 de fabrici din toata lumea, *toata* productie este planificata, executata, evaluata statistic si raportata prin soft de la o singura firma, care are filiala si in Ro si acesti angajati participa cot la cot cu celelalte filiale ? Acesti oameni stiu ce e aia un proiect mare, care creste in 5 ani.
Iar pe de alta parte, nici de la aceste firme mari nu am auzit de implementari de proiecte sonore in afara. Sau de produse software mari (am mare respect pentru echipa BitDefender, singurul produs IT românesc cunoscut de publicul larg, dar nici acesta nu este un produs mare dpdv functionalitate, nu insist sa mai explic, cred ca sunteti de acord cu ideea)
Acuma zic si eu ca rabinul: si dvs aveti dreptate :)
Chestiunea e ca disparand aceste firme, proiectele mari ale statului ( ca vor mai fi, statul chiar are nevoie de multe, mai ales ca unele din astea vechi chiar nu merg) vor fi luate fie de cine a mai ramas, nu dau nume, prieten cu cine trebuie, fie, daca i se infunda si lui, de firme din afara. Care eventual vor angaja echipele de la cei disparuti, eventual la jumatate de pret, iar eu nu ma bucur la capra vecinului….. In momentul de fata, deja nu mai putem discuta de concurenta pe aceasta piata, macar inainte mai concurau cel putin la marimea spagii :)
Din cate inteleg, in cazul de fata va referiti la nisa de piata -s-ai zicem- solutii Government (nu stiu daca are vreun nume standard, ca am lucrat numai pentru industrie capitalista :) ).
Eu zic ca e ca la prezidentiale. E de prost gust ca vin candidati de care nu a auzit nimeni sau care nu au facut nimic concret in viata lor, decat sa dea din gura. Eu unul ma asteptam sa apara totusi in viata cetatii o cutuma cum ca e de bun simt sa candidezi dupa ce ai dovedit in functii mai mici ca ai rezultate. Indiferent ce, dar sa incepi de jos si sa faci ceva cu rezultate bune. Fie ca esti cioban, fie chirurg, avocat, profesor, sculer-matriter. Apoi vrei in politica si candidezi intai consilier, apoi pe baza rezultatelor ajungi primar/prefect/ministru, rupi gura târgului cu solutiile tale si apoi ai sanse la prezidentiale. Pe la case mai mari asa am vazut ca se intampla.
La fel ar fi drumul de urmat (parerea mea, (C) nea Nicu) si pe piata de proiecte, de la mic la mare, trecand eventual si prin etapa subcontractor.
Si, apropo, UE e mare ! Orice firma din Ro poate candida la licitatiile publice din tarile UE. Eu am cautat asa de curiozitate si unele tari publica licitatiile si in engleza. Daca vreunui primar celebru de sector nu-i plac solutiile IT de la IMM-uri, poate plac altora, de prin Ljubljana, Alicante sau Upsala. Si apoi nu te mai poate refuza la licitatie nici baronul.
ps. cum am fost eu refuzat in anii ’90 *sa ma înscriu* la concurs pe post la o sucursala BNR pe motiv ca A.C. nu e Info (era post de IT, nu de Mate), iar la postul de operator (Liceu de Info) nu eram bun tot din cauza A.C., ca eram supra calificat :P
Din păcate lucrurile nu prea stau așa. Și este distanță foarte mare între această imagine idilică a IT-ului românesc și realitatea în care acesta e un sector mai degraba isignifiant. La fel și cu firmele românești care ar avea capacitate de a duce mari proiecte. Nu spun că nu există dar sunt tare puține. Iar problema ridicată de domnul Badici e cât se poate de reală și nu doar pentru IT; ce facem ca o formă, chiar dacă patronul/administratorul/managerul a greșit să își continue activitatea în mod corect astfel încât angajații sî aibă loc de muncă iar noi, ceilalți, să câștigăm prin impozitele plătite de acea firmă?
ca sa rotunjesc ideile din articol+comentarii:
Dvs, autorul, exprimati ideea/parerea ca poate nu ar fi rau, dupa ce s-a aplicat legea si pedeapsa, sa existe o solutie ca macar o parte din firma sa-si duca experienta si produsele mai departe.
Am citit comentariile. In mare sunt si eu de parerea ca nu e nevoie si nici nu e cazul de nici un ajutor. Daca au patente, inovatii, expertiza, cod proprietar, nu le ia nimeni toate astea. Firma a riscat. Deci si-au evaluat inclusiv riscul de a fi rasi. Daca dupa amenzi si alte datorii de platit mai pot continua activitatea, vor fi si ei in sfarsit parte a mediului concurential.
Daca firma nu rezista, atunci nimic nu se pierde, totul se transforma. Codul si patentele le va ‘mosteni’ cineva intr-un fel sau altul (fie firma, fie persoana), angajatii se vor aciua pe unde ii duce hazardul si vor pune umarul la alte proiecte si produse. Nimic tragic, nici o pierdere strategica pentru tara.
După teoria asta, dacă vă adunați împreună cu 10 prieteni, puteți construi săptămâna viitoare o locomotivă, corect? :)
Chestia asta s-a experimentat deja, fiind din Craiova mai urmaresc ce se intampla pe acolo: firma Softronic – formata din „plecati” de la Electroputere a construit prima locomotiva acum cativa ani, deci a durat un pic peste zece ani :)
In timp ce stam la glumite si ironii, altii pun mâna pe proiecte
Stimate,
d-le Badici, sint de acord cu dvs.
In proiectul de ,,reconstructie economica si industriala” a tarii, pe care l-am oferit recent Premierul Ponta, unul din ,,puncte”, este propunerea unei amnistii generale, pentru faptele penale savirsite, pentru cele aflate in curs de cercetare si pentru cei condamnati.
Un sfert de secol de capitalism ar trebui ,, sarbatorit” astfel – incit ,,pionerii” acestuia, care cu multa usurinta si sedusi de bani si de lejeritatea tratamentului juridic de pina in 2000 au ajuns in situatia de puscariasi – sa aiba sansa de a o lua economic din nou, ca din anii 90, dupa ce au platit eroarea de a se crede intangibili.
Sigur, cu conditia de a restitui banii luati(care n-au fost cheltuiti), de a face puscaria de care au fost aministiati daca recidiveaza.Adica, ,,s-o ia de la inceput” cu afacerile si cinstea!
Acesta fi un prim pas spre o alta masura financiara majora, respectiv repatrierea fara ,,intrebari” a banilor ,,emigrati”, printr-o impozitare modica, de 1 – 2 la suta, care depusi in Romania, ar forma Banca Comerciala/Industriala a Romaniei, care sa sustina si dezvoltarea economica nationala.Aceasta politica a avut succes in Italia in anii 80 si poate fi realizabila.
Ramine de vazut, daca Premierul Ponta de acum si Presedintele Ponta din decembrie 2014 va avea in el energia si curajul de a scoate Romania din actuala fundatura economica, recuperind orice resurse financiare si de a o conduce la o dezvoltare economica accelerata, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate.
Paradoxal, speranta dezvoltarii economice s-a ,,mutat” pe stinga politica, dupa ce dreapta politica ne-a aburit 10 ani cu ,,povesti” cum ,,sa traim bine”, despre dreapta si liberalism, fara sa-i pese de situatia si starea de saracie lucie, a omului simplu…
Iar toti cei care au fost „scosi din paine” prin spagile date, licitatiile cu dedicatie si actele aditionale abuzive ce-ar trebui sa faca, sa se resemneze?
Parca justitia trebuia sa aiba si un rol compensator pentru victime… sau pe acelea le treceti la „colaterale” si mergem inainte?
Stiti ce, eu propun o amnistie generala, si pentru cei cu rate la banci, si pentru cei care au comis crime (ca doar ii tinem in puscarie pe banii nostri) si pentru oricine a mai incalcat legea. Chiar, ce le mai trebuie etica si morala cand putem actiona pragmatic, ca sa ne „scoatem” financiar? Sper sa gasesc o lamaie prin casa, sa-mi taie greata!
În SUA lucrurile sunt foarte clare… Dacă este vorba de fraudă fiscală (fraud), șpagă (bribes) sau utilizare necorespunzătoare de fonduri (embezzelment) atunci intervine guvernul (în forma sa locală, statală sau federală, depine de la caz la caz) și cei care au comis fărădelegea respectivă merg la tribunal să se judece cu statul (crime trial). Acuzațiile se aduc în mod individual, factorilor de decizie și nu colectiv, întregii corporații sau board-ului executiv. Compania este întotdeauna protejată. La urma-urmei capitalul uman trebuie conservat, salariile trebuie să meargă pentru că angajatul are familii si obligații: rate pentru locuință, mașină, cheltuieli cu educația copiilor, etc. și în plus este plătitor de taxe.
Domnule Badici, „gospodina isterica” (cum ii spuneam noi Irinei Socol) a distrus sansele de afirmare ale multor firme specializate, care ar fi putut oferi servicii de calitate echivalenta (si mult mai ieftine).
Sa nu dfistrugem SIveco, care este o mare firma romaneasca de software? Hai sa fim seriosi, prietenii stiu de ce!
Despre Siveco s-a scris mai mult in presa, eu nu prea am avut tangente cu ei ; in tot cazul nu era un articol dedicat lor :)
este complicat.
in state majoritatea zdrobitoare a firmelor nu au unu-doi proprietary ci actionari majoritari. de foarte multe ori managementul nu inseamna actionari majoritari. deci cand un individ a facut ceva negative EL este pedepsit.
dar sesizez ca in Romania proprietarul este si managerul, adica EL este firma.
este si aspectul concurentei neloiale; firma si-a facut un nume (dat de portofoliu) in mod incorrect.
dar am o intrebare: a spus cineva in Romania ca firmele respective trebuie sau vor fi distruse on purpose ? caci vad ca se discuta ca si cum se trage ca aceste firme sa fie distruse.
daca firmele nu rezista fara cel ce le-a creat si condus asta este !
presupun ca firmele nu vor fi distruse dar vor muri caci cei de la stat se vor feri de ele.
expertiza inca exista, este in capul oamenilor. cineva ii va racola sau ei se vor organiza.
Fiat justitia, fara exceptii, asteriscuri si norme de aplicare.
Trebuie sa fie lasat sa moara ce e putred si in agonie. Ar trebui sa fie abandonat si sistemul de identificare al animalelor, ala de care vb Digi 24, la 30 sept a.c., cu tunul de milioane de euro. E adevarat ca sistemul exista, ca sunt oameni scoliti sa il foloseasca pe asta, nu pe altul, si ca refacerea lui ar fi o munca titanica. Totusi, trebuie sa se termine cu jaful si, oricum, sistemul nu functioneaza cum trebuie, nu da informatiile pe care trebuie sa le dea.
Hotia endemica submineaza libertatea tarii.
Daca astia fura la asa o scara, de ce sa credem ca au destula constiinta incat sa nu manipuleze/vanda si datele cu care lucreaza?
Daca domneste legea, priceperea tehnica intr-un anumit domeniu se dobandeste repede pentru ca se afirma cine trebuie.
Si in alte tari s-au refacut lucruri de felul asta de la zero. Nu am fi primii. E greu, dar se poate face.
Masurile trebuie sa fie destul de descurajatoare ca sa le taie cheful de furt unor retele de hoti foarte inraiti. Vulpoii batrani exact asta asteapta: exceptii, administrare speciala (ca sa ramana tot ai lor la butoane, ca doar ei se pricep si fara ei se piarde expertiza). O portita mica sa existe, ca de restul stiu ei sa se ocupe.
Si eu sunt pentru o „forma de amnistie”…Ce a mancat lupul e bun mancat!…Cu o singura conditie insa:” Capitalurile” alea care au fost luate de la stat prin contracte mai mult sau mai putin paguboase si care „stau la umbra” prin Cipru si prin alte insule „virgine” sa se intoarca de bunavoie si nesilite de nimeni sa „lucreze” in folosul Romaniei! Respectivii „patroni”,gen Voiculescu,Vantu,Ghita si altii ca ei,multi, nu au facut decat sa strice „piata” in Romania,sa o distorsioneze in aproape toate domeniile,apoi tot ei au fost primii care nu au avut incredere in ce au stricat,tinandu-si banii in „afara”!…SI BINEINTELES…din momentul asta…momentul zero,cine va mai fi prins cu mata in sac sa plateasca si ce a furat inainte!
Imi cer scuze pentru tonul dur, dar articolul este complet pe dinafara.
Spune autorul: „Piața rămasă acum aproape liberă (excepțîa notabilă a firmelor lui Ghiță este de urmărit) are nevoie de firme puternice, care să poată duce la capăt proiecte destul de complexe.”
Cum a ramas piata libera?
Sa vedem ce spune Siveco despre sine:
http://www.siveco.ro/ro/despre-siveco-romania/informatii-financiare
Poziţia pe piaţă
2014
Potrivit studiului realizat de International Data Corporation (IDC) în 2014, SIVECO Romania ocupă primul loc pe piaţa de support software şi instalare (11.2%) şi pe cea a integratorilor de software (14.3%).
SIVECO este un jucător foarte important pe piaţa furnizorilor de soluţii IT pentru training şi educaţie cu o cotă de piaţă de 10.5% şi pe cea a aplicaţiilor software customizate cu o cotă de piaţă de 12.5%. De asemenea, SIVECO ocupă o pozitie de top pe piaţa serviciilor IT cu o cotă de piaţă de 5.6%.
Presupunand ca Siveco ar disparea (ceea ce, stati linistiti, nu se va intampla), cota de piata pe care o detineau (in calitate de lider al pietei :-) ) nu depasea 15%. Asadar, paguba in ciuperci, va fi preluata de ceilalti.
Pe piata romaneasca exista mai multi integratori: Siveco, Asesoft + Teamnet (dl Ghita), UTI, Romsys, intrarom, S&T, si altii.
Trebuie tinut cont ca pe langa proiectele de la stat pe piata din Romania exista si un numar semnificativ de proiecte pentru clienti din mediul privat si care sunt facute pe bune. Mediul privat inseamna Telco, Banking, Retail, Utilitati, Automotive, Energie, etc. Nu mai stau sa enumar numele jucatorilor principali de pe fiecare verticala. Spre deosebire de stat, privatii sunt clienti seriosi.
Siveco, Asesoft si Teamnnet, UTI sunt campionii contractelor de stat.
Pentru intelegerea mecanismelor de pe piata contractelor de stat de pe piata romaneasca de IT recomand :
http://mareaspovedanie.wordpress.com/marea-spovedanie-33/
Proiecte complexe de IT se fac si in mediul privat, si, spre deosebire de stat, acolo nu isi permite nimeni sa arunce aiurea cu banii pe geam.
Autorului ii sugerez cu respect o mai buna documentare inainte de scrierea unui articol, pentru ca nu este prima data cand se lanseaza in aprecieri hazardate.
Domnule, cifrele pot exprima multe, mai ales cand se exprima in procente. 12 % din ce? Daca eu am un client IMM de 4 oameni si Siveco are un client, ministerul x, se poate spune ca impartim cate 50% din piata? Sau altfel, daca ei au un singur client, care plateste o suta de mii pe an, si eu am o mie de clienti, care platesc o suta de euro pe an, suntem la egalitate, nu?
Pe piata noastra sunt trei feluri de clienti: statul, multinationalele si firmele autohtone, majoritatea mici. De obicei multinationalele lucreaza cu companii globale, pe piata locala de obicei mai e doar cate o firma care curata de praf echipamenele, asa ca raman pentru firmele locale doua variante: statul si IMM-urile. Banii pe care ii cheltuieste statul sunt publici, se pot verifica si calcula relativ usor, dar nu am nevoie de nici un calcul (pentru ca IT-ul e piata pe care lucrez si eu) ca sa va pot spune ca sunt cu niste ordine de marime mai multi decat cei care vin de la IMM-uri, si in plus pentru acestia din urma trebuie sa tragi din greu. Deci singurul loc unde s-a acumulat ceva capital autohton (material si uman) este zona de care vorbesc. In plus discutia s-a deturnat deja catre Siveco. Dar acum cativa ani au colapsat Scop, Tornado si inca vreo cativa mari distribuitori din IT, iar acum sunt cateva bombe care stau sa explodeze si care vor mai lua probabil cu ele inca o tura.
Daca ati mai citit ce am mai scris in trecut pe tema asta o sa vedeti ca nu sunt prea fericit de comportamentul acestor firme (vedeti articolul cu milionul de dolari si urmatoarele) insa cu parere de rau sunt acum cam singurele capabile sa asambleze un proiect major; cele care lucreaza pe piata IMM-urilor sunt de obicei la limita subzistentei si nu au resurse sa duca mai mult. Parca am mai povestit pe aici cum atunci cand firma la care eram castiga vreun contract mai mare primeam vreo doua luni pana se faceau platile doar o parte din salariu, pentru ca depaseam liniile de credit disponibile :) Eu va vorbesc despre lucruri pe care le-am trait si le traiesc, pentru statistici exista destui contabili prin jur…
Nu, stimabile, hotia trebuie pedepsita. Si apoi ce mare scula e o firma care s-a dedulcit la contractele exclusive cu statul, care si-a facut poteca spre usile politrucilor care la randul lor i-au netezit drumul spre cifre de afaceri ametitoare ? Pai daca e pe asa nu mai are rost sa se infiinteze firme de software in Romania ca avem destule si oricum sant cativa alesi care rad tot ! Sa ne mai miram ca ne pleaca tinerii IT-isti capabili ? Hai sa le dam din start comenzile de stat lui Socol, Urdareanu si Ghita, ca s-au „specializat” pe felie si dupa ei potopul ! O firma e ca si omul – se naste, o duce cat o duce si moare. Exemple celebre stie toata lumea.
Domnule Badici, ma insel eu sau faceti un rationament circular? Ca sa sintetizez pozitia dumneavoastra: sa nu distrugem Siveco doar pentru ca patroana/directoarea a facut fel de fel de manareli, ca raman vreo 1000 de oameni pe drumuri… Pai daca patroana/directoarea NU facea aceste manareli n-ar fi avut din ce sa plateasca 1000 de oameni.
Trecand peste pinicipiul aplicarii legii, eu cred ca se vor intampla urmatoarele:
1. Contractele din piata nu vor scadea (ele sunt determinate de cerere, desi se mai intampla ca vreo institutie a statului sa-si dea brusc seama ca are nevoie de o aplicatie software pe care n-o poate furniza decat Siveco).
2. Daca Siveco nu poate functiona in absenta doamnei Socol aceste contracte vor fi castigate de alte firme care vor avea nevoie de personal calificat.
3. O parte din acest personal va fi preluat de la Siveco, deci nu va ramane muritor de foame.
Concluzia: va avea loc o reasezare a pietei, fiecare firma ajungand la „dimensiunea” corespunzatoare expertizei angajatilor si capabilitatii managementului, fara influente politice.
Eu cred ca-i bine!
Vorba asta cu saracii oameni din Siveco suna ca vorba lui Ponta cu saracii oameni de la Lukoil.
Niste precizari logice, intuitive, de bun simt:
– Siveco a furat. A furat firma, a furat Socol, au furat actionarii? DNA zice ca ceva s-a furat din buzunarul meu de catre Siveco. De aia Socol e in arest preventiv acum si Siveco compromisa.
-ce ne facem cu personalul calificat din Siveco? Pai se muta singur (e recrutat de fapt) la Ghita; ca omul instruit de Siveco stie cum merge treaba asa ca o sa mearga pe „aceeasi treaba” si la Ghita. Pret de „SATELIT” stiu deja sa faca…nu le-as plange de mila.
-cum sa-i pedepsesti (in puscarie, confiscarea averii) pe hoti dar sa lasi instrumentul prin care au furat sa existe in continuare? Schimb de forma actionariatul si fac in continuare afaceri cu statul?
Daca statul il pune pe Hrebengiuc administrator general? Iese circ: Hrebengiuc si Ghita o sa se impuste si o sa se ngroape pe dealurile Moldovei.
Cred domnule Badici ca Siveco trebuie sa dispara. Asa cum trebuie sa dispara orice capusa de felul asta. Capuse de felul asta fura din buzunarul meu.