Home » Media / Tech » Citesti:

Iluzii pierdute:presa românească din Ungaria

Brindusa Armanca octombrie 18, 2016 Media / Tech
3 comentarii 1,286 Vizualizari

Fiecare întâlnire cu jurnaliștii comunității românești din Ungaria confirmă excepționala lor strădanie de a nu dezerta, de a nu părăsi baricada identității românești și profesia însăși, în vremuri tulburi și condiții dificile de supraviețuire. La numărătoare aproape că ajung degetele de la o mână: doi oameni la Foaia românească, doi la emisiunea în limba română de la Radio Kossuth și doi la MTV. Comunitatea așezată în jurul orașelor Seghedin și Jula, cu o extensie în capitală, a scăzut numeric, iar căsătoriile mixte au stimulat pierderea limbii române încă din familie. Profesorul Cornel Munteanu, autor al unor lucrări relevante despre presa și literatura românilor din Ungaria, atrăgea atenția că peste cincizeci de ani se va ști doar din cărți că a existat presă de limbă română pe aceste meleaguri.Totuși publicațiile și emisiunile dedicate românilor continuă, cu finanțări greoaie de la Departamentul pentru relația cu românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România și de la statul ungar. În ianuarie 2016 Foaia românească a împlinit 65 de ani, longevitate fabuloasă, despre care Eva Iova-Simon, redactor-șef și sufletul revistei, spunea că este”o adevărată minune” la întâlnirea cu universitarii participanți la conferința internațională Mass-media în post-comunism. Moștenire, evoluție, tendințe organizată de Universitatea din Oradea.”Ziua de naștere a Foii românești, 15 ianuarie, ne amintește la fiecare început de an de acest drept al nostru, al românilor din Ungaria, de a citi și a ne informa în limba română, dar și de strânsa noastră legătură cu cultura românească… Mulțumim, domnule Eminescu!”, sublinia editorialul aniversar. Săptâmânalul ține stindardul românismului fără să blameze majoritatea, dar mizând, mai cu seamă în ultimele decenii, pe adevăr și spirit critic. Apariția în anul 2000 a unei publicații paralele de limbă română, Cronica, a produs înjumătățirea sumei alocate de statul ungar, relevând fracturile din comunitate. La Seghedin apare o revistă bilingvă cu profil academic cu titlul Conviețuirea/Együttélés animată de profesorul Gheorghe Petrușan, căruia comunitatea românească îi datoreză imens.

Noile tehnologii au facilitat difuzarea presei, a emisiunilor de radio și televiziune, iar asta înseamnă deschidere, însă, paradoxal, comunitatea continuă să rămână întoarsă spre ea însăși.”Am încercat să difuzăm în programul nostru emisiuni de tip magazin realizate profesionist la Radio România, despre subiecte interesante din țară și din lume. N-am avut prea mult succes. Comunitatea își dorește subiecte din și despre ea”, ne-a declarat Iulia Kaupert, jurnalistă la Kossuth Radio. Dincolo de misiunea culturală pe care și-au asumat-o, jurnaliștii de expresie română au de înfruntat și condițiile generale ale deteriorării libertății presei:”Ne cântărim fiecare cuvât de frică să nu deranjăm prea mult”, scria Eva Iova-Șimon în editorialul din 14 octombrie 2016.

Ceea ce trebuie de remarcat, ca un fenomen media specific, este transformarea jurnaliștilor în promotori culturali, în conștiințe și voci ale comunității. Ei au devenit, prin forța împrejurărilor, atât cronicari ai clipei, ai prezentului, cât și cronicarii vremurilor trecute, în măsura în care tot ei, împreună cu câțiva profesori și cercetători grupați în jurul catedrei de română a Universității din Seghedin sau în jurul puținelor instituții culturale proprii, recuperează istoria, resuscită memoria locului. Cu fonduri și efective diminuate, cu ore de emisie restrânse, ei au rămas neclintiți. Iată de ce trebuie elogiați Eva Iova-Simon și Anca Butar de la Foaia Românească, Iulia Kaupert și Adam Bauer, realizatorii emisiunii O voce românească de la Kossuth Radio, Tiberiu Boca și Ștefan Cârsta de la televiziunea ungară unde realizează emisiunea Ecranul nostru.

Articol apărut în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. totusi spune:

    Foaia Românească primește de la statul român zeci de mii de euro anual, o sumă care îi acoperă din belșug cheltuielile de funcționare. Situația nu este nici pe departe atât de disperată cum afirmă doamna Iova și se poate constata pe site-ul DPRP. Ziarul (în format A4) arată ca o gazetă de perete și nici la conținut nu este mult diferită. Excepție face articolul de fond.

  2. Priculici spune:

    Realitatea este ca sunt mult mai multi romani decat se crede …oficial. Zona MAKO si imprejurimile o spun limpede. Am intalnit numerosi cetateni care vorbeau perfect romaneste ( in graiul crisan ) dar care purtau nume maghiare …perfecte. Fiind din zona de… dincoace(PECICA-SEMLAC-ȘEITIN -NADLAC+ etc) stiind oleaca de ungureste din timpul copilariei,am ramas uimit ca atat de multi …unguri vorbesc cu mine intr-o romaneasca cum vorbesc acasa.Foarte multi dintre ei cu situatii materiale stralucite, dar care …nu mai vor sa auda de romani.( am si rude acolo , la CENADUL ROMANESC, care mi-au trantit verde in fata acest…adevar) Cunosc foarte bine si FOAIA NOASTRA (am mare stima si intelegere pentru ac revista!)si …restul,inclusiv BATANIA, JULA,BIKIȘ .Comentariile mele ar fi de prisos sa le mai continui. Si, probabul, le cunoaste foarte bine si d-na Brandușa.

  3. AdrianS spune:

    Foarte trista situatia. Daca este un fenomen “natural” declinul populatiei romanesti de acolo, nu as putea avea nimic de zis. Dar situatia nu este deloc atat de simpla. Situatia presei reflecta in sine starea intregii comunitati.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)