marți, martie 19, 2024

Înainte spre trecut: PSD înhață Agerpres

Este o falsă percepție că o aparentă criză în interiorul PSD pune frână intențiilor de monopolizare a tot ce mișcă în România. Deși se mișcă în regres, presa este cu prioritate în vizor, pentru a spăla imaginea tot mai deteriorată de guvernarea haotică a partidului. În mai puțin de un an, PSD plus ALDE au produs prejudicii majore în mass-media, direct sau indirect. Nici dacă țara s-ar fi aflat sub ocupație inamică, loviturile n-ar fi fost mai eficiente. ”Precum borgii din Star Trek, PSD merge netulburat înainte, vestind un viitor unde la capătul firului răspunde trecutul”, comenta Cătălin Tolontan pe tolo.ro. Exact ca Victor Orban în Ungaria, coaliția s-a ocupat mai întâi de serviciile publice, vulnerabilizate de legi redactate de politicieni care au dorit permanent controlul lor. La SRR și la TVR schimbarea consiliilor de administrație a fost joacă de copii: rapoartele anuale respinse duc automat, după legea 41/1994, la schimbarea consiliului și a președintelui-director general. Niciun semnal referitor la abuzurile fostului PDG de la radio n-a avut consecințe. El a fost schimbat când a fost nevoie de locul său pentru Georgică Severin, rămas fără scaun în Parlament. La TVR, PSD și-a înfipt omul, pe Irina Radu, peste reguli, respingând propunerea consiliului în luna mai anul trecut. Partidul s-a răzgândit, dorind să acapareze locuri în plus în CA după algoritmul parlamentar actual și să mulțumească alți clienți politici.Taxa radio-tv fiind anulată, finanțarea vine de la buget, deci serviciile publice sunt somate să joace așa cum se cântă de la Putere. Nu e un deranj prea mare, au mai făcut-o prin conduceri oportuniste.

Este rândul Agenției Naționale de Presă Agerpres care funcționează după legea 19/2003, modificată în 2010. Comisia de cultură a Senatului a avizat pozitiv, la mijlocul lui octombrie 2017, amendarea a două articole referitoare la schimbarea șefului instituției prin respingerea raportului anual, similar procedurilor din TVR și SRR. Până acum mandatul era fix, de cinci ani, iar numirea era la mâna premierului. Avem din nou, o situație hilară. Alex Giboi, actualul director general, este omul PSD, fost șef al biroului de presă. La adresa lui atât politicieni și jurnaliști au avut câte ceva de criticat, începând cu februarie 2013 când a fost numit de Ponta: că au crescut cheltuielile Agerpres cu câte 20% de la un an la altul, că și-a angajat nevasta, că și-a tras mașină de serviciu de 40 000 Euro, că a transformat instituția în”agenție de voiaj”, cum spunea o politiciană gureșă. Într-o convorbire telefonică, dl.Giboi ne-a convins că unele dintre informațiile vehiculate în presă sunt inexacte: pe soția sa a cunoscut-o la Agerpres, deci nu a angajat-o el, iar mașina de serviciu e mai ieftină, conform normelor de achiziție pentru companiile finanțate de stat. Răsunător a fost totuși scandalul steagului german peste harta Franței de pe o broșură MAE comandată la Agerpres. Nimic din toate acestea nu a iscat îngrijorarea PSD, cât timp Giboi era ”omul nostru”. Bugetul de peste 18 milioane lei pe 2016, din care 15 milioane cheltuieli cu personalul de peste 200 de angajați, a fost  livrat. Ce s-a schimbat? Gașca. Ponta e acum indezirabil, cu el cad și protejații. Ca să scape de Giboi, majoritatea parlamentară schimbă legea. O actualizează după interesele momentului. Dreptul de autor îi revine actualului ministru al culturii, specialist în tabloide, Lucian Romașcanu, care a executat șpagatul cerut de partid. Actualul șef de comisie parlamentară, Radu Preda, declară vag că ”vorbim despre o lege care până la urmă este foarte veche şi ar trebui adusă cumva la nivelul anului 2017”. ”Cumva”, fără analiză, fără criterii, fără cerințe manageriale. Epoca Dragnea vrea omul ei, deși Giboi nu și-a pierdut reflexele. Modificarea legislativă înseamnă subordonare politică totală, avertizează  MediaSind, FIJ, ActiveWatch etc.

Cumva, PSD a avansat în cotropirea canalelor de informație. Televiziunile de știri sunt deja acaparate de PSD, au devenit tribune de partid, iar dacă nu, sunt amenințate de faliment. Presa tipărită, necrozată de managementul inadaptat la vremurile digitale și de neputințele comunității media, piere încet. S-a ajuns acolo, sublinia profesorul Marian Petcu la o conferință, încât cel mai mare tiraj să îl dețină revista de hipermarket Kaufland: peste patru milioane de cititori pe ediție, în vreme ce tabloidul Click vinde sub o sută de mii, iar ziarul Libertatea sub 50.000 de exemplare tipărite, conform BRAT. Ziarele mai importante, unele rămase pe print, sunt arondate PSD sau în curs de acaparare: România liberă este cel mai recent caz. Internetul importă producția online și informația difuzată de televiziuni și radio. Este cercul diabolic asupra căruia partidele vor control. Iată de ce tirul PSD-ALDE îndreptat spre mass-media, câtă mai suflă, este necontenit.  

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Georgică Severin a rămas fără coledz? Vai, ce trist, neicusorule!

    Georgică Severin e un om de bază al PSD.
    În vara anului 2012, ca senator PSD a iniţiat (împreună cu deputatul PNL Cornel Pieptea) propunerea legislativă de modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României.

    Mai precis, au propus modificarea articolului 27 paragraful (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    În noua formă a articolului propusă de ei, Curtea Constituţională nu mai avea în atribuţii controlul hotărârilor Parlamentului, deci HOTĂRÂRILE Parlamentului nu mai puteau fi atacate la Curtea Constituţională.
    Parlamentul era liber să dea orice hotărâri dorea (fie şi neconstituţionale), nemaiexistând nici un control de constituţionalitate,

    Propunerea legislativă a fost rapid votată de Camera Deputaţilor şi de Senat.
    –––––
    Aşa că unui personaj atât de valoros gaşca trebuia să-i găsească un loc. Din spirit de gaşcă.
    Doar nu o să se apuce să muncească! La cât de bun este, mai poate fi folosit.

  2. Va apreciez textele/ideile dna Armanca dar „ager”+”press” s-a compromis cu mult inainte de „inhatarea” de catre pede$ere.
    Altfel spus, pede$ereaua de acum nu face altceva decat sa legifereze o stare de fapt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro