Home » Analize »Media / Tech » Citesti:

Investigația fără frontiere lovește România

Brindusa Armanca aprilie 10, 2013 Analize, Media / Tech
14 comentarii 1,816 Vizualizari

Zarva mare din politica și societatea românească riscă să acopere un subiect mult mai important decât tranzacțiile politice temporare dintre demnitari sau tumbele executate de inși instalați abuziv pe scena mediatică. Talentul presei noastre de a lăsa la margine evenimente internaționale în favoarea unor prostioare mondene, este din nou confirmat de exemple ca ignorarea pregătirii de război a Coreei de Nord  în favoarea congresului romilor din Sibiu, considerat mai spectaculos, cu EBA la mantinelă.

Ceea ce a primit numele de OffshoreLeaks, sora mai tânără a WikiLeaks,  este o operațiune incredibilă de dezvăluire a celor mai bine drapate averi de pe întreg mapamondul, printr-o cooperare transfrontalieră a 86 de jurnaliști din 46 de state care au scotocit peste 2,5 milioane de documente constând în registre contabile, acte de firmă, contracte, liste de bunuri, corespondență pe e-mail și alte documente a 122 000 de firme și fonduri ascunse în zece jurisdicții off-shore. Bazele de date și informațiile secrete au fost trimise sub anonimat unei organizații internaționale, International Consortium for Investigative Journalism, o rețea independentă de investigație transfrontalieră. ICIJ a constatat că mare parte a documentelor, deși nestructurate și diverse, se refereau la tranzacții suspecte din paradisuri fiscale ca Insulele Virgine Britanice, Singapore, Insulele Cook sau Cipru, care dă acum fiori lumii financiare.

Jurnaliștii și experții IT care au descâlcit milioanele de date informatice, provenite din 170 de țări, au avut satisfacția de a dovedi cât de nocivă este lipsa de transparență atunci când se învârt miliarde de dolari pe degete, când afacerilor licite le iau locul frauda și evaziunea fiscală. După o investigație aventuroasă de un an și jumătate, s-au putut da publicității informații cu potențial exploziv despre ”medici, fermieri din Grecia, dar și familii și parteneri ale dictatorilor, escroci de pe Wall Street, miliardari din Europa de Est și Indonezia, directori executivi ai corporațiilor ruse, traficanți internaționali de arme și o firmă paravan pe care Uniunea Europeană a catalogat-o ca fiind implicată în programul nuclear al Iranului”. Cum au ajuns secretele în posesia jurnaliștilor, asta nu se va ști, parcursul urmat fiind la fel de bine securizat ca acela dezvoltat de ”hacktiviștii” WikiLeaks. Jurnaliștii cu experiență pot face analogii cu trendul provocării adevărului, impus de criza financiară globală. Marile bănci și-au făcut destul de cap, evazioniștilor le-a venit rîndul să iasă la vedere cu impozite aferente averilor strânse prea lejer, puzderia de directori fictivi sub care se înscriu firmele paravan trebuie să dispară. În acești termeni pare că s-a vorbit la nivelul cel mai înalt al întâlnirilor G8, în spatele ușilor închise. Fiindcă, aflăm din estimările făcute de Stolen Asset Recovery Initiative, o inițiativă a Băncii Mondiale și a ONU, transferurile în străinătate de bani proveniți din infracțiuni se ridică până la 1600 de miliarde de dolari în fiecare an pe plan mondial, afectând dezvoltarea economică a fiecărui stat.

Presa autohtonă are un subiect gras de exploatat cu nume importante ca Vântu, Buzăianu, Borcea, Baaklini, Roșca-Stănescu, Marc Rich, Florin Cătălin Ivan, Kurt Maurer ș.a. cu afacerile lor din insule exotice, rezultate din cercetările Off-shoreLeaks. Lor li se adaugă posesorii români de mari sume depuse în banci din Cipru însumând, conform ziarului Național, peste 12 miliarde de Euro, adică aprox. 7,5% din PIB, cum sunt Țiriac, Copos, frații Negoiță, Cornel Nistorescu și alții din peste 5800 de firme.

Admirabilă este conlucrarea dintre zecile de jurnaliști și experți IT (în România parteneri au fost membri ai CRJI) care au fost nevoiți să inventeze softuri speciale, sisteme de căutare și de securizare, să sistematizeze informații disparate, uneori ilizibile, să pună cap la cap fapte bănuite dar niciodată anchetate, informații parțiale și nume necunoscute, pentru a scoate la iveală scheme complexe de fraudă, de evaziune, de corupție unde sunt amestecați șefi de state, magnați, politicieni, moguli media, aristocrați, traficanți. Prin proiectul OffshoreLeaks jurnaliștii au pus degetul pe o rană deschisă a decăderii economiei mondiale.

Articol apărut și în revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. Ciprian spune:

    Un articol interesant despre evolutii si mai interesante. Parerea mea este ca de acum va fi foarte greu ca doar unii sa fie demascati, iar alti mari corupti sa ramana neatinsi, “curati”. Asadar, cine si ce urmeaza?

  2. Ela spune:

    Nu stiu ce inseamna concret ca un subiect sa fie “mult mai important” decat altul…!?
    Pentru cine si din punctul cui de vedere?
    Cine decide si dupa ce criterii?

    Exista o ierarhie universal valabila care sa dicteze individului ce subiect e “onorabil” sa-l intereseze si ce nu?

    Cred ca ideea dupa care Congresul Tiganilor ar fi,jurnalistic vorbind,un subiect minor fata de operatiunea Offshore Leaks este un cliseu,nu tocmai compatibil cu deontologia jurnalistului care,se pare ca n-ar avea de judecat “valoarea” publicului pe care-l are de informat…

  3. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    Problema nu sunt paradisurile fiscale ci lagărele fiscale. Impozitarea tot mai excesivă în țările dezvoltate face ca aceste paradisuri fiscale să fie tot mai atractive. Centrele de putere financiară (Londra, New York) se văd puternic amenințate de aceste oaze de libertate fiscală.

    În aceste paradisuri fiscale nu se ascund numai bani furați. Sunt și bani legali – profituri obținute de diferite companii care încearcă să evite cât pot de mult haiducia fiscală din țara lor de origine.

    Această luptă împotriva paradisurilor fiscale are o miză: socialiștii vor să le închidă pentru a nu mai exista aceste oportunități și pentru a obliga corporațiile să plătească taxele mari din țările lor de origine.

    M-aș bucura enorm să văd jurnaliști care sar în sus la fiecare taxă pe care guvernele acestea iresponsabile o mai adaugă celor existente, la fiecare crestere de taxe (TVA, accize), la fiecare deficit bugetar in plus, la fiecare datorie externa in plus, la fiecare cantitate de bani tiparita in plus.

    Un singur lucru văd problematic aici: politicieni care isi muta banii in aceste paradisuri fiscale. Care pe noi ne obligă să stăm în lagărul fiscal si să plătim la zi toate taxele și care fac tot posibilul să fugă de taxele mari impuse de ei. Sunt imorali în acest caz.

    În rest am mari îndoieli cu privire la: ilegalitatea banilor rulați prin aceste off-shores, la ticăloșia celor de acolo ș.a.m.d.

    Vezi aici mai multe: http://cristianpaun.finantare.ro/2013/04/05/s-o-s-salvati-paradurile-fiscale/

    • Ciprian spune:

      Da, chestia cu lagarele fiscale merita retinuta. Comentariul in ansamblul insa – salvati offshore-urile – e din categoria Soric – Mararu (in primul rand Mararu).

      • Cristian Paun Paun Cristian spune:

        Sa inteleg ca sunteti adeptul taxelor multe si mari. Aparatorul lagarelor fiscale. Prefer sa raman Marar sau Soric cum spuneti dar de partea corecta a baricadei.

        • Ciprian spune:

          Un lagar e un lagar, ati facut o asociere foarte plastica (de fapt doua, ati introdus justificat si cuvantul “socialism”), nu am de ce sa apar asa ceva. In schimb, nu am nici un fel de “îndoieli cu privire la: ilegalitatea banilor rulați prin aceste off-shores, la ticăloșia celor de acolo ș.a.m.d.”- m-as mira ca procentul celor rezonabili sa depaseasca 5 %.
          Sperăm sa se gaseasca cat mai curand alternative la aceste predominante extremiste, cu taxe mari (pentru cei “mici”) si taxe mici (pentru cei “mari”- apropo, nu ati dat exemple concrete de companii “prigonite” de statul roman).

    • pragmatic-la-extrem spune:

      dle prof. Buna ziua. Se cade a defini paradisul fiscal ca sa nu cadem in jurnalism de senzatie. Daca tara X taxeaza MULT mai putin munca si astfel atrage sedii de firme cu angajari cu tot o definim paradis fiscal? este BG un paradis fiscal pt. taxa auto? este Liberia/Panama paradis fiscal pt. pavilion naval? Este tara cu TVA la covrigi de 2% un paradis fiscal pt. fabricantii/consumatorii de covrigi? Vrem uniformizarea a tot peste tot de dragul unor zbierete pe sticla sau pe hartie?

      • Cristian Paun Paun Cristian spune:

        Evident ca e scos din burta acest concept. Am auzit ca si Romania ar fi paradis fiscal in viziunea germanilor ca are cota unica.

        Ei uita ca 16% e doar pe profit, daca mai il dai dividend mai pui 16%. Si mai uita ca Romania e pe locul 70 la libertate economica, coruptie, usurinta de a dezvolta o afacere. Care toate sunt costuri, adica taxe ascunse, adica unde e paradisul fiscal din Romania? Statul roman ia cu japca aproape 55% din veniturile salariale lunare ca impozit pe salariu si TVA impreuna fara sa ofere mare lucru de ei. In final, daca vrei sa nu mori pe masa de operatie scoti bani din buzunar. Progresiv cu gravitatea bolii. Adica sa fim seriosi.

        Sa lamurim inainte de toate: cum e mai bine – cu taxe mici si putine sau cu taxe mari si multe plus birocratie si coruptie?

  4. Andrei George spune:

    Dacă am înțeles eu bine ne veți povesti de banii luați de famiglia Miroiu pentru a face propagandă deșănțată în universitate (SNSPA) (deși este interzisă de lege !) pentru PD-L, de secretul ”sucirii” lui Ion Cristoiu iertat de daunele către dna. Adameșteanu și cadorisit și el cu ceva de fratele Bobby sau de adevărul gol-goluț despre o sursă mass-media în pierdere constantă- B1 TV- care după ce a încercat marea cu degetul dnei. Andreșan sau cu prostiile Monicăi Gabor a devenit dintr-o dată cel mai principial și cel mai ciudat funcțional (din ce bani o fi plătit Turcescu ?) post din România. Și eventual despre legătura dintre consultanțele firmei TNT în programul POSDRU și despre aceeași firmă și banii primiți de dna. Udrea pentru frunzulița designată nu-i așa, de TNT ?

  5. casandra spune:

    Nu o sa vedeti nicio abordare serioasa a subiectului la noi!
    Prea multi dintre detinatorii de jurnale si televiziuni au interese in paradisurile fiscale.
    Mare parte a vocilor “publice” au interese private foarte concrete tot in paradisuri fiscale. Spatiul public romanesc este – mai mult decat in alte state europene! – ocupat de evazionisti fiscali ascunsi sub blazoane precum “libertarieni”, “conservatori” , “de dreapta”.
    Doar cand vom fi obligati de decizia politica europeana sa le aratam acestor indivizi adresa fiscului roman vom auzi o oarecare rumoare. Va fi mai mult o jale, un bocet, un fel de antieuropenism de ultim ceas, construit pe refuzul de a achita impozitele cuvenite.

    • pragmatic-la-extrem spune:

      @casandra. Punem sarma ghimpata la granita si politie din nou? adica INTERZICEM firmelor din Franta sa activeze in RO (sau invers) fluturand steagul fiscului roman? Daca fiscalitatea din RO e mai mare decat peste tot, ii salutam peste frontiera pe investitori si cerem investitii de la cei ca tine.

  6. Afanasie Expertu'n Toate spune:

    Asa pentru infromarea dvs. chestiunea sta in felul urmator:

    - Paradisurile fiscale care NU sunt expuse deloc de OffshoreLeaks sunt “intamplator” Hong Kong si restul celor chinezesti.
    - Oricum deja popularitatea Offshoreurilor din teritorii sub tutela chineza era in crestere accelerata. Bratul Interpol, FBI, mana lacoma a Uniunii Europene (vezi cazul Cipru) etc nu ajung pana acolo. Acum cu acest impuls suplimentar relocarea va fi masiva si accelerata.
    - Pare ca informatiile provin de pe urma unui atac informatic. Si “intamplator” China are o activitate intensa in domeniu.

    Si uite in acest mod simplu Offshore-urile vor exista in continuare. Doar ca sub control chinezesc. Ma rog, daca suntem prosti asa ne trebuie…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)