Home » Media / Tech » Citesti:

Jurnaliștii știu: PSD e stăpân pe patrimoniu

Brindusa Armanca iunie 28, 2017 Media / Tech
1 comentariu 878 Vizualizari

Sub titlul Cea mai veche navă cu zbaturi din lume aflată în funcțiune, Tudor Vladimirescu, a devenit vas de protocol al PSD jurnalistul gălățean Sorin Țiței publică povestea unui vas de Dunăre construit în secolul al XIX-lea, care ar fi putut intra în categoria ”tezaur”. Așa s-ar fi întâmplat dacă indiferența inițială și nesațul nestăvilit al pesediștilor de a se face stăpâni peste țară nu i-ar fi scris o altă soartă. Azi, vaporul construit la Budapesta în 1854 și redenumit ”Tudor Vladimirescu” se află în proprietatea unei firme controlate de Viorel Ștefan, ministru de finanțe PSD. Istoria de peste un veac și jumătate a trecut peste vaporul cu zbaturi, inițial remorcher austriac, captură de război în Primul Război Mondial, apoi pasager de lux pentru capete încoronate, avându-i la bord pe  Regele Ferdinad și pe Regina Maria, pe Carol al II-lea și pe Regele Mihai, dar și pe neîncoronații comuniști, Gheorghe Gheorghiu Dej și Nichita Hrusciov, devenit pasager  la Turnu-Severin în proprietatea NAVROM, după cum aflăm din investigație. În 1989 vasul se afla în custodia Casei Pionierilor, până când a fost abandonat în parcul de epave de la Chiciul, când déjà piesele originale erau descompletate, pierzându-se orice șansă de a putea fi clasat ca valoare patrimonială. Abia după ce statul a băgat în el peste un milion de dolari pentru o modernizare majoră, vasul ”Tudor Vladimirescu” a devenit interesant pentru Viorel Ștefan și cei care au beneficiat de privatizarea prin MEBO a unor active NAVROM. Vasul este folosit în prezent pentru protocolul de partid, dar poate fi și închiriat, notează Sorin Țiței. Nu e singura pierdere: România a pierdut și iahtul regal de tezaur ,”Luceafărul”, care navighează azi sub pavilion britanic, arată același jurnalist.

Investigația jurnalistică, precară la noi din lipsa finanțării, din frica jurnaliștilor de a nu suferi represalii, din absența unei susțineri din partea societății etc., are rolul ei în democrație. Un proiect început în luna mai 2017 vizează situația patrimoniului în mai multe localități din România. Orașul uitat.Dă viață monumentelor!”, proiect derulat de Freedom House și găzduit de site-ul www.justitiecurata.ro, și-a propus să dea publicității anchete ”despre clădiri de patrimoniu dispărute, mutilate, lăsate în paragină, despre corupția din acest domeniu, despre nepăsare și ignoranță”, dar să arate și cazurile fericite când patrimoniul a fost salvat. Sunt în prezent pe site peste patruzeci de investigații semnate de jurnaliști din București, Iași, Focșani, Galați, Constanța, Roman, Reșița, Timișoara ș.a.

Ce reiese din majoritatea anchetelor este uriașa incompetență, asociată cu o lăcomie pe potrivă, a edililor. În multe din localitățile investigate administrația a fost și a rămas preponderent pesedistă, dar cetățenii par să nu fi observat dezvoltarea urbană căznită și neglijentă cu patrimoniul. Frumoasa casă Macridescu din Focșani, cândva gazdă pentru regele Carol al II-lea, este azi adăpost pentru oamenii străzii, constată ziaristul Sebastian Oancea. Monumentul arhitectonic a fost retrocedat, dar municipalitatea a refuzat să cumpere imobilul pentru a-l salva, considerându-l prea scump. Dealtfel, întreg județul Vrancea, fieful lui Marian Oprișan, abundă în probe de nepăsare față de patrimoniu. Constanța, dominată ani de zile de gașca lui Mazăre și a lui Nicușor Constantinescu, livrează exemple de manual despre paragină: Cazinoul este exemplul cel mai sfâșietor, fiindcă pe ruina sa s-au făcut jurăminte politice din toate părțile, dar și edificiul roman cu mozaic din sec. II-IV aflat în degradare avansată, palatul reginei Maria vândut la preț de apartament de lux, Sinagoga askenază ruinată de 20 de ani, subiecte documentate de jurnalista Andreea Pavel, sunt la fel de triste. În Vaslui, Palatul Mavrocordat a căzut pradă corupției: firma care trebuia să îl reabiliteze a triplat prețul și a blocat șantierul, arată Dănuț Ciobanu. Cum a ajuns Hanul Solacolu din București o ruină se vede din investigația Catiușei Ivanov, coordonatoarea proiectului Orașul uitat. Jurnalista Teo Rusu scrie despre cazul conacului boieresc din județul Neamț demolat cu votul senin al consilierilor locali:”Fostul conac al boierului armean Jorj Capri, situat în zona de protecție a unui monument istoric de clasă A din județul Neamț, a fost demolat de Primăria Trifești fără aviz de la Ministerul Culturii. Imobilul construit în secolul XIX se afla într-o stare avansată de degradare din cauza lipsei de interes a primarilor care s-au perindat pe la cârma comunei. Primarul localității spune că a demolat conacul <legal, cu votul consilierilor locali>”. Anchetele Orașului uitat conturează o hartă parțială a lipsei de viziune a edililor care continuă să ceră încredere și voturi.

Articol apărut în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. victor L spune:

    Critica la adresa PSD-ului devine mai comun banala decit un “buna ziua”:
    – Da, si?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Dle Cranganu, sincer, nu ati gasit nimic mai interesant cu care sa atacati pe frumosul Trudeau ( a...

de: Quebecoisfier

la "Încălzire globală și ipocrizie politică în China și Canada"

Cauta articole

iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)