Home » Media / Tech » Citesti:

Justiția face curat în ograda presei

Brindusa Armanca iulie 4, 2017 Media / Tech
2 comentarii 1,789 Vizualizari

Decizii recente ale CEDO și ale justiției române pun degetul pe metehne nevindecate ale societății românești care influențează conduita mass-media. Cazurile relevă câteva fenomene deloc izolate, pentru care comunitatea jurnalistică nu a găsit terapiile potrivite, rămânând la latitudinea instanțelor să le rezolve, corect sau nu. În primul rând, spiritul critic al jurnaliștilor este înăbușit sistematic de puterea baronilor locali cu efect inhibitoriu și asupra instituțiilor. Magistraților români le-a trebuit ceva vreme să ia în considerare principiile libertății de exprimare, ignorate mulți ani după Revoluție, când calomnia figura încă în Codul Penal (a fost scoasă prin diligențele ministrului Monica Macovei) și sute de jurnaliști erau hărțuiți cu procese de calomnie. În al doilea rând, se vede oportunismul jurnaliștilor, dispuși să se pună la dispoziția patronilor încălcând regulile profesiei și ignorând complet etica ei. Șantajul, manipularea josnică, intimidări de tot felul au fost și sunt exercitate de companii media. În al treilea rând, societatea civilă reacționează anemic la dezvăluirile mass-media, manifestă rar solidaritate, instituțiile abilitate nu iau măsuri, așadar vocile independente ale jurnaliștilor și investigațiile lor nu au ecoul așteptat și nici nu produc masă critică.

Cazul Ghiulfer Predescu contra România. Jurnalista constănțeană a exprimat la Realitatea TV în 2006 un punct de vedere asupra unor conflicte locale, arătând că orașul este divizat între oamenii primarului Mazăre și inamicii lui, invocând lupte de factură interlopă. Dată în judecată pentru prejudicii de imagine, a fost condamnată definitiv în 2008 la plata unor daune supradimensionate și la publicarea, cu scuze, a sentinței. Cele trei judecătoare, Paulina Georgescu, Vanghelița Tănase și Eleonora Spridon, deși au admis că e dificil de stabilit obiectiv, aritmetic, cuantumul despăgubirilor morale, au considerat că suma de 50.000 lei ar putea aduce”ușurarea suferințelor și obținerea unor anumite satisfacții de către partea vătămată”. Emoționant!. Cu credite luate de la bancă de familia jurnalistei ,”suferințele” lui Mazăre s-au mai atenuat. Influența clanului Mazăre&Nicușor Constantinescu a determinat și pierderea jobului de la televiziune a jurnalistei. După aproape nouă ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face dreptate constatând în Dosarul 29751/2009 o încălcare a art.10 privind libertatea de exprimare, fiindcă”libertatea jurnalistică include recurgerea la un anumit grad de exagerare sau provocare”, aplicabile unor idei sau informații care ofensează sau șochează, mai ales atunci când critica se aplică unor persoane publice cu funcții decizionale. CEDO a dispus ca statul român, care prin agentul guvernamental a apărat poziția viciată a judecătoarelor, să îi plătească jurnalistei 14.000 euro daune materiale și 4.700 euro daune morale.

Cazul de șantaj Antena TV Group. Procesul început în 2013 de RCS împotriva trustului antenist a ajuns la final în iunie 2017 când instanța supremă a pecetluit faptele de șantaj exercitate prin intermediul presei. Astfel, Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, a fost condamnat definitiv pentru șanstaj la 4 ani și șase luni închisoare cu executare, Camelia Voiculescu la un an și șase luni cu suspendare, Șerban Pop, fostul șef ANAF, la doi ani cu suspendare pentru divulgare de informații secrete, plus 80 de zile de muncă în folosul comunității, iar grupul media va plăti o amendă penală de 200.000 lei. Achitați: Dan Voiculescu, George Matiescu, Intact Publishing. Practica șantajului a fost aplicată întocmai: timp de câteva săptămâni fostul administrator al RCS a fost presat să semneze un contact de publicitate de milioane de euro sub amenințarea unor dezvăluiri compromițătoare. Un promo ”exploziv” despre presupuse fapte de corupție a fost difuzat de peste 400 de ori pe toate canalele trustului, de la Antena 1 și Antena 3, la cele de divertisment. Comandat de Sorin Alexandrescu și de Camelia Voiculescu (o ”grijă” preluată de la tata, cum se exprima Camelia într-o înregistrare), clipul a ajuns la dosar și a grăbit sentința, care se adaugă cazului de șantaj al lui Dan Diaconescu-OTV, altă glorie a presei românești aflată după gratii.

Tomis News vs Gabriel Comănescu. După numeroase termene de judecată, jurnalistul Marius Florian din Constanța a câștigat procesul cu magnatul Comănescu, președintele Grup Servicii Petroliere și mogul de presă. Acesta ceruse daune uriașe pentru prejudicii de imagine și amenințare. Dezvăluirile despre afaceri suspecte, despre manevrele pentru preluarea Aeroportului Tuzla, despre neplata salariilor angajaților etc. l-au înfuriat pe magnat care a solicitat suplimentar instanței să interzică jurnalistului să mai scrie despre el. Instanța i-a respins ca nefondată acțiunea, iar Tomis News poate continua investigațiile.

Articol apărut în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. sile spune:

    Paulina, Vanghelita si Eleonora? Pe bune?

  2. mariusmioc spune:

    Fenomenul de fake news este extrem de prezent în presa românească, fiind ocrotit și de instituțiile statului.
    Cu titlul de exemplu:
    Consiliul Național al Audiovizualului stăruie în refuzul de a sancționa ProTV pentru minciunile despre revoluționari, invocînd acum prescripția
    https://mariusmioc.wordpress.com/2017/06/26/consiliul-national-al-audiovizualului-staruie-in-refuzul-de-a-sanctiona-protv-pentru-minciunile-despre-revolutionari-invocind-acum-prescriptia/



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Dle Cranganu, sincer, nu ati gasit nimic mai interesant cu care sa atacati pe frumosul Trudeau ( a...

de: Quebecoisfier

la "Încălzire globală și ipocrizie politică în China și Canada"

Cauta articole

iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)