Home » Media / Tech » Citesti:

Mașinația: agenți contra jurnaliști

Brindusa Armanca septembrie 27, 2017 Media / Tech
6 comentarii 1,615 Vizualizari

Scoaterea de la congelator a colonelului SRI în rezervă Dragomir și plimbarea sa pe la câteva televiziuni devotate lui Dragnea și coaliției PSD-ALDE este o etapă previzibilă dintr-o amplă operațiune. Dacă nu era Dragomir, se găsea alcineva care să reia și consolideze în spațiul public mesajele ostile lansate cu luni în urmă. Operațiunea are ca scop final decapitarea DNA și a Parchetului General, probabil și a SRI, subordonarea justiției, gâtuirea presei independente și, ca o consecință, imunizarea politicienilor anchetați sau judecați. Nu este o confruntare sportivă fiindcă taberele nu sunt egale, lipsesc regulile și spiritul sportiv. Nu este nici bătălie politică, fiindcă opoziția nu se află în teren, preferând o susținere tăcută, în favoarea propriilor penali. Este o acțiune de manipulare executată de putere, în rețea, cu tempouri prestabilite. O mașinațiune cu bătaie lungă, în scop de discreditare și zdrobire a imaginii unor oameni care se opun grupului infracțional de la conducerea țării: procurori, judecători, jurnaliști. Avântul și intensitatea acțiunii din ultimul timp sprijină bănuiala că niște inși eliberați condiționat o finanțează generos, nu doar din răzbunare, ci și pentru a se putea bucura netulburați de averile lor ilicite, fiindcă măsura confiscării extinse, instituția procurorului european ș.a. încă le dau fiori.

Deconstruim mașinația din perspectivă media.

Conspirații pentru minți odihnite

În luna mai, Evenimentul zilei publica articolul Ziariști cu epoleți, un episod dintr-un serial aiuritor de acreditare a ideii statului „paralel”. Textul oferea o colecție de insinuări despre presupuși jurnaliști „acoperiți”comandați de la centre oculte. Jurnaliștii, publicațiile, canalele de televiziune invocate erau alese dintre vocile critice care au avertizat permanent asupra atacului politic la justiție și au dezvăluit corupția la nivel înalt. Nicidecum dintre coriștii unor trusturi și companii media conectate atât cu găștile politice, cât și cu gratiile pușcăriei. Insinuarea că „serviciile” ar ordona conținutul anchetelor jurnalistice, al știrilor și comentariilor din Adevărul, România liberă, Rise Project, Hotnews, revista 22, DIGI24, Realitatea TV, a unor bloguri (vezi Sorina Matei) sau postări FB (vezi Mircea Marian), este formulată în termeni perverși și prudenți, așa încât orice replică să poată fi întoarsă pe dos. Conform manualelor dezinformării, printre numele unor jurnaliști demni de încredere ca Liviu Avram, Dan Turturică, Ondine Gherguț, Dan Tapalagă, Andreea Pora, Biro Attila, Cristian Pantazi, Alex Costache, Ionel Stoica, Ioana Ene Dogioiu, Cristian Câmpeanu au fost amestecate în procesul discreditării și nume compromise ale presei ca Valentin Zaschievici și Robert Turcescu (auto)denunțați ca recruți ai unor agenții secrete autohtone. Îndată ce a fost servit, subiectul „ziariștilor cu epoleți” a fost preluat de Antena 3, RTV, de unele emisiuni de la B1 TV și ale televiziunii publice sub titrări senzaționaliste ca „incendiar”, „exploziv”, „bombă” etc., precum și de publicații online adiacente. Politicienii cu infracțiuni la activ n-au ezitat să se arate indignați de aservirea presei de la cele mai înalte tribune oficiale.

În septembrie 2017, aceleași rețele media l-au scot la vorbitor pe Daniel Dragomir, coafat la RTV și la Antene ca fost adjunct al șefului SRI Coldea și ca depozitar al unor teribile secrete. Generalul Coldea a negat că Dragomir i-ar fi fost „mâna dreaptă”, dar adevărul se dă bătut în fața „post-adevărului”. Dragomir și-a făcut numărul încercând să compromită la pachet DNA cu țintă pe șefa instituției, Parchetul General și presa independentă. A scos așadar din pălărie numele a trei jurnaliști, Dan Tapalagă, Dan Turturică și Sorina Matei, deveniți suspecți fiindcă ar fi fost văzuți „în birou la Coldea”. Ca să evite un bucluc, securistul pe stil nou a declarat precaut că n-a zis că sunt agenți acoperiți, concluziile fiind lăsate în grija rețelei. Cu maximă viteză „știrea” s-a lăbărțat pe televiziuni și în presa online, iar domnul Dragnea zis „Daddy” a ieșit public somându-i pe ziariștii ”cu epoleți” să arate cine îi finanțează (Tapalagă, Hotnews, Rise Project) sau de unde au bani de o casă (Turturică). Îngrijorați de soarta țării, „Daddy” et Co. au decis pe loc audierea lui Dragomir în Comisia de control a activității SRI din parlament și au pus la cale o nouă comisie de anchetă. Pe lista de 65 de potențiali audiați livrată de Dragomir, unsprezece sunt jurnaliști. Ei ar putea fi târâți în fața unei comisii care are un singur scop: să decredibilizeze justiția și presa. Atât.

Cine învârte manivela

Arta manipulării este veche, dar a primit ornamente noi. Profesioniștii de acum au pus în circulație termeni misterioși ca „Sistem”, „Culoar”, „Binom”, „Stat paralel”, ”„Soros” iar jurnaliștii și publicațiile-țintă primesc porecle de unități și grade militare. Publicul rațional este aruncat în ceață, dar telespectatorul captiv înghite cu nesaț aiurelile. În vreme ce Tapalagă, Turturică și Sorina Matei devin suspecți dacă ar intra în biroul unui șef SRI, Ciutacu de la RTV, Cristoiu și Andronic de la EvZ declară cu mândrie că sunt oaspeți bine primiți de serviciile secrete.La ei nu se pune, sunt „caz special”. Ca și mercenarii de la Lumea Justiției- LUJU sau Bogdan Chireac de la DCNews, beneficiarul unor contracte grase cu Ministerul de Interene și cu Serviciul de telecomunicații speciale, „analiștii” și falșii jurnaliști își fac zilnic treaba de colportare a informațiilor false. „Vrei să compromiți azi pe cineva? Acuză-l că-i securist, acoperit, ofițer, omul serviciilor, că execută ordin pe unitate etc… Acuzația nu poate fi dovedită dar, odată lansată, cel acuzat nu se poate apăra. Orice ar spune va pluti mereu o umbră de îndoială care, odată strecurată sub piele, se întinde ca râia și, în timp, lucrează”, descrie Tapalagă mecanismul.

Merită repetat că toți agenții operațiunii de discreditare a justiției și presei sunt cercetați, trimiși în judecată sau deja condamnați. Daniel Dragomir, trimis în judecată în 2015 pentru trafic de influență și spălare de bani și cercetat în dosarul Black Cube. Dan Andronic-EvZ trimis în judecată în dosarul retrocedărilor, Dan Voiculescu-Trusul Intact, condamnat la 10 ani închisoare pentru corupție în dosarul ICA, recent eliberat condiționat. Sebastian Ghiță-RTV judecat pentru spălare de bani și mită, fugit și prins în Belgrad. Iar în spatele cortinei și adesea în fața ei, Liviu Dragnea-PSD, condamnat la închisoare cu suspendare pentru mistificarea votului și amenințat de alte dosare consistente (Lacul Belina, proprietățile din Brazilia etc.) și Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată pentru declarație mincinoasă. Aceștia și acoliții se opintesc să scoată din țâtâni mass-media, instituțiile și țara.

Ziariști de esență tare

Ce le rămâne de făcut jurnaliștilor prinși în malaxorul mașinației comandate politic și  neprotejați de organizațiile de breaslă, inerte și ineficiente? Să scrie, asta le rămâne. Să deschidă ochii, să dezvăluie, să spună adevărul. Să nu renunțe. Iată ce spun câțiva dintre ei despre ce li se întâmplă:

Obiectivul final nu mai este albirea și reînvierea lui Voiculescu, ci unul mult mai ambițios, ordinul cooperativei mafiote este ca Dragomir să devină vedetă. Trebuie să iasă din cercul limitat al spectatorilor Antenei 3 și să cucerească atenția maselor… Dragomir este scula cu care o coaliție largă de oameni politici și oameni de afaceri dependenți de contractele cu statul este pe cale să dea o lovitură decisivă instituțiilor care i-au încurcat până acum. Printre ele se numără și serviciile de informații” (Cristian Turturică)

„Astăzi, asistăm la o butaforie sinistră: tocmai cei care se luptă pe bune cu răul și corupția sunt denuntați ca securiști de către unii care au ținut ani de zile România în loc. Este ultima lor încercare disperată de a ține România trucată, răsturnată, întoarsă cu susul în jos”.(Dan Tapalagă)

„Vizați nu sunt numai cei nominalizați. Vizată e întreaga presă liberă,
câtă a mai rămas ea. Pentru că dl. Dragomir amenință explicit să vorbească și despre alții. Este o formă teribilă de intimidare. Dacă nu poate fi sufocată financiar, pentru că trăiește pe piața liberă, dacă nu poate fi zdrobită cu ANAF-ul pentru că functionează legal, puțina presă liberă care a rămas trebuie decredibilizată pentru a fi redusă la tăcere”.
(Ioana Ene Dogioiu)

„Andronic ar trebui să ştie: ca să preiei o informaţie, eşti atent nu doar la calitatea acesteia, ci şi la calitatea şi interesele sursei. Evaluezi totul și iei decizia de publicare. Sau nu”. (Liviu Avram)

Domnul Liviu Dragnea continua tot mai inversunat atacurile la ziaristi independenti, intr-un stil care aminteste de Turcia lui Erdogan… Liderul partidului aflat la guvernare si conducatorul de facto al guvernului incearca pe toate caile sa intimideze jurnalisti independenti, in mod public si explicit. In absenta unor luari de pozitie ferme, Romania va ajunge curand intr-un punct fara intoarcere. (Tapalaga)

Politicieni, jurnalisti sau o parte din public s-au obisnuit sa arunce cu aceasta acuzatie ca sa-si darame adversarul sau cand cauta sa-si discrediteze interlocutorul. Scopul final este sa demonstreze ca omul nu e liber, ca nu actioneaza/scrie de capul lui ci gesticuleaza papusat de altii, ca lucreaza la comanda. Este una din cele mai lase si, culmea, securiste metode de a submina credibilitatea cuiva. Singura varianta este un proces in justitie si despagubiri civile (Tapalagă)

“ Domnul Turturică se vaită că există un plan pe care l-aș fi gândit eu pentru a distruge instituțiile fundamentale ale statului. Mai era un alt domn, Tapalagă. Nu prea le-am pronunțat numele până acum. Spunea că stă cu dinții înfipți în gâtul nostru. Eu am constat că, în ultimii ani, domnul Tapalagă și alții vor să stea cu dinții în gâtul justiției. Dumnealor au vrut, s-au autodesemnat ca oamenii care vor să coordoneze justiția. Și acum mai fac asta, prin tot felul de editoriale și reportaje. Ceartă judecători, procurori, merg la ambasade, in special la ambasada Statelor Unite, și se plâng când au o problemă. . Nu îmi dau seama de ce trebuiau să meargă acolo. Se consideră repere morale. Ar fi interesant ca Turturică să explice cum și-a făcut o casă de 800.000 de euro. (…) Exista cred si o oarecare temere si suparare si teama ca se clatina de fapt un sistem paralel, un stat paralel. O structura formata din niste oameni care conduc niste institutii si din niste oameni care sunt prin diverse alte structuri de presa si nu numai, care folosesc niste metode si au niste actiuni foarte aproape de un sistem de polititie politica. Si sigur ca ei cand vorbesc ca vrem sa clatinam aceste lucruri la aceste se refera, nu la institutiile statului. Institutiile fundamentale ale statului sunt cele pe care vrem sa le protejam, sa le intarim si sa le dam posibilitatea sa nu mai fie influentate intr-un mod ocult”. (Sursa DC News)”

Articol aparut in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Complicata problema. Foarte.
    Si pentru ca m-am ars, dupa `90, cu niste nume de scriitori, cind s-a dat liber la dosarele Secu, dat-mi voie sa fiu reticent in a crede in fecioria unor jurnalisti ori a altora din alte domenii.
    Cu precizarea ca in PSD si Liviu ot Teleorman nu am incredere nici daca mi-ar face bine.
    Si bucuria ar fi imensa daca democratic i-am putea pune intr-un con de umbra.

  2. migus spune:

    Defel complicat, precum lama Occam rezolva multe teorii ‘constipationiste’: Cea mai simpla explicatie logica e adesea si cea mai corecta. It’s a basic smearing campaign. Simplu si clasic, dar cu iz/miasme de capitala balcanica.

    Masa larga de penali PSD + o parte din ‘opozitie’ incearca sa discrediteze public institutiile si presa ce-i expun legal.
    Calaii vor sa fie confudati cu victimele, ptr. a scapa si continua actiunile OUG13 et al.
    Daca posibil, aceiasi calai din cancerul PSD ar anihila si EU, NATO, ONU, ONG-urile etc – orice le ameninta coruptia lucrativa si penalitatea canceroasa a Romaniei.

    Evident pe plan local tintele majore sunt DNA, HN, KJ etc.; armele cancerului sunt A3, Guvernul etc.

    Net: Negrul incearca sa picteze albul in tonuri gri, apoi dicteaza legea binara “Gri = Negru -> Nu mai exista alb, deci legal totul este negru.”

    Iar omul simplu ce vrea realitatea in Alb/Negru, nu-si mai bate capul cu tonurile de gri, cu nuantele dintre Bine si Rau => Renunta la lupta, la vot, la strada… si astfel distruge pasiv viitorul Romaniei, in metastaza PSD si Antena3.

  3. Ela spune:

    Poate ca sunt prea optimista, dar eu cred ca asistam la ultimile zvarcoliri ale scorpiei PSD-iste.
    Cred ca trebuie sa fie foarte frustrant ca, dupa 10 luni de putere quasi absoluta, toate tentativele de subordonare a justitiei sa fie “incununata” cu un zdrobitor esec! Asta e, dictatorul roman contemporan nu e de talia lui Erdogan sau Putin, si constatul este inacceptabil pentru Dragnea.
    Or, cand omul devine nerabdator, se agita si, cand se agita, nu mai e tocmai lucid si face greseli de strategie. Fatale!
    Din fericire pentru noi deci, zilele acestea se inunda spatiul public cu o avalansa de “atuuri” care, individuale ar fi fost poate, susceptibile de reusita, dar “in grup” se anuleaza categoric, unul pe celalalt.
    Din fericire pentru noi bis, aroganta galopanta a demnitarilor romani corupti, sustinuti “inca” de acolitii lor INFIDELI (alt noroc pentru noi!) si VERSATILI din presa, le modifica intr-atat perceptia realitatii, incat desconsiderandu-ne, isi dezvaluie masinatiile dand vina unii pe altii, si se expun in toata splendoarea averilor lor, ca sa se dea loviti…! Patetic.
    Or, chiar si al mai docil votant PSD incepe sa se simta abuzat de acesti boieri hapsani si argatii lor slugarnici, care-i persifleaza suveran!
    N-o fi DNA perfecta, si nici Codruta, Alba ca Zapada, dar abuzurile lor sunt incomparabile – ca incidenta asupra vietii romanilor si imaginii Romaniei -, cu ale demnitarilor cercetati, suspectati sau condamnati, pentru fapte de coruptie!

  4. Constantin spune:

    Pentru a fi credibil, discursul jurnalistic ar trebui sa fie neutru, obiectiv, altfel, poate fi lesne atacat prin asemanarea cu discursul celor pe care-i critica.

    Statul roman nu ar fi putut deveni stat captiv fara contributia substantiala a serviciilor de informatii. Slujirea kleptocratilor le-a permis unora din “servicii” sa se implice in cele mai mizerabile afaceri, de la trafic de tigari, la falsificarea de dezinfectanti si camata. Sunt de acord (este evident, de altfel) ca oligarhii ( de la dl. Adamescu, spre exemplu, la dl Voiculescu s.a.) folosesc “serviciile” pentru lobby impotriva statului roman, impotriva institutiilor democratice, a justitiei, ori a membrilor societatii civile, care spun adevaruri incomode pentru ei, cum trebuie sa fiu de acord, de asemenea, ca dintre angajatii “serviciilor” (organizate ca adevarate famiglii, cu fini si nasi) exista unii care au actionat in sprijinirea statului de drept. Prin urmare, asa cum observa autoarea articolului, exista agenti in presa, iar mass-media reprezinta un eficient instrument de manipulare folosit de oligarhi si politicieni prin intermediul “serviciilor” pentru mentinerea statului captiv, asa cum exista agenti in justitie, parlament etc.

    “Masinatia” este reala, dar functioneaza in ambele tabere, si in “cea buna” si in “cea rea”. Vedem astfel ca exista, asa cum era in logica lucrurilor, de asteptat, atat in “servicii” cat si in DNA, in diferitele instante, ori la CCR, oameni care prin actiunile lor sprijina “porcii” care sunt ajutati in actiunea de capturare a statului de catre “javre” (metafora orwelliana). O problema grava in Romania este ca si printre “cainii de paza ai democratiei” (si nu ma refer doar la jurnalisti) misuna numeroase “javre”. Aceasta este o parte a “razboiului hibrid” dus de societatile iliberale aflate intr-o continua ascensiune.

  5. Sergiu Simion spune:

    Armaghedonul din societatea romaneasca sau ultimul atac de tip securist asupra statului de drept

    Acest articol care descrie presiunile enorme exercitate asupra presei independente are meritul de a incerca sa faca ordine (tardiv) in haosul patologic din mass-media , dar ceea ce se intampla acum in acest domeniu isi trage radacinile din ceea ce s-a intamplat in urma cu aproape decenii.
    Romania de astazi nu este de fapt rezultatul Revolutiei din 1989 in care au murit oameni ( unii spun acum ca au murit zadarnic ) , ci rezultatul unei transformari topologice prin care interiorul a luat locul exteriorului si invers , respectiv problemele cronice generate si in acelasi timp ascunse de comunism sunt acum revelate si reprezinta suprafata externa pe care ne incapatanam sa o numim democratie, in timp ce vinovatul principal , comunismul, cu toate tarele si adeptii lui cu tot s-a autoproclamat disparut de pe scena istoriei infiltrandu-se undeva in interiorul ei.
    In acest caz probabil ca nimeni nu si-a mai facut iluzii ca o democratie si un capitalism construite de fosti comunisti si securisti poate fi una functionala si de aceea clasa politica a fost considerata inca de la inceput , si in cea mai mare parte a ei , exact ceea ce este respectiv o clasa de pradatori sociali.
    Aceeasi problema si aceeasi transformare topologica o intalnim si in cazul presei care este vitala in functionarea unei democratii. Ca si cazul clasei politice , exista opinia ca presa este controlata in mare parte de oameni cu o mentalitate comunista ( sau , si mai grav, securista ) care s-au format si au avut pozitii cheie in comunism.
    Ne aflam in acelasi paradox logic in care nu poti o construi o lume noua cu reprezentantii sau agentii lumii vechi. In esenta, nici presa democratica , nici societatea civila nu pot functiona cu adevarat daca la butoane se afla tot reprezentantii de marca ai „dusmanului de clasa ”.
    Ca atare , si in mod paradoxal, marea problema a societatii romanesti nu este in realitate clasa politica despre care nimeni nu si-a facut iluzii , ci ineficienta presei si societatii civile care intr-o forma sau alta sunt in siajul acesteia si uneori chiar reclama acest lucru .
    Intrebarea esentiala la care refuza sa raspunda de aproape trei decenii si presa , si societatea civila este de ce liderii si reprezentantii lor , cu mici exceptii, sunt cam aceleasi persoane care aveau pozitii privilegiate si pe baricadele societatii comuniste .
    Teoretic vorbind, poti construi o presa democratica si o societate civila autentica cu lideri de opinie, personalitati culturale , intelectuali publici , activisti civici, jurnalisti , analisti politici care provin din absolventii Academiei Stefan Gheorghiu , fosti membrii ai CC al PCR , UTC, ASC, ofiteri de Securitate, activisti, politruci, propagandisti, etc. ? Teoretic nu , dar practica pare sa spuna altceva.
    Bun, si atunci de vina este clasa politica ? Bineinteles ca aceasta este de vina pentru tot ceea ce se intampla deoarece este in varful gramezii , dar sa nu uitam ca ea isi urmareste doar propriul interes si are cu totul alte prioritati.
    Ca atare, problemele breslei jurnalistilor ( ca si in cazul societatii civile de altfel ) provin chiar din interiorul ei si nu din sfera politicii unde , este adevarat, clasa politica este profitorul final.
    Sa citam din articol :

    „ Ce le rămâne de făcut jurnaliștilor prinși în malaxorul mașinației comandate politic și neprotejați de organizațiile de breaslă, inerte și ineficiente? Să scrie, asta le rămâne. ”

    Ce nu ne spune autoarea si nu ne explica nimeni este de ce dupa trei decenii de democratie organizatiile de breasla sunt inerte si ineficiente atunci cand primul interes al jurnalistilor ar fi fost acela ca aceste organizatii sa fie ale lor, si sa sustina interesele lor, nu ale altora .
    In acest caz intrebarea precedenta atinge chiar esenta problemei. Teoretic vorbind, poti construi democratic o organizatie de breasla care sa includa ca membri ( sau chiar in conducerea ei) , lideri de opinie, personalitati culturale , intelectuali publici , activisti civici, jurnalisti , analisti politici care provin din absolventii Academiei Stefan Gheorghiu , fosti membrii ai CC al PCR , CC al UTC, ASC, ofiteri de Securitate, politruci, propagandisti, etc. ? Teoretic nu, dar practica pare sa spuna altceva.
    Sa rezumam. Teoretic , presa si jurnalistii ar trebui sa fie responsabila si responsabili de calitatea informarii cetatenilor , obligatie prevazuta expres in Constitutia Romaniei , articolul 31 :

    (4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă (s.n.) a opiniei publice.
    http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba31

    Teoretic, dar practica pare sa spuna altceva. Pana acum nu am auzit de jurnalisti si organizatii profesionale care sa militeze pentru separarea presei de informatie ( obiectiva, corecta ) si din surse credibile , de presa de divertisment si presa tabloida in general si nici de jurnalisti exclusi din breasla pentru ca au incalcat codul deontologic al profesiei ,etc.
    Problema foarte grava este ca nu putem avea o democratie autentica fara o presa libera , presa libera nu poate exista in afara unui cod deontologic , la fel cum breasla profesionala a jurnalistilor nu poate functiona in conditii optime in afara unei organizatii autentice care sa ii apere interesele. Aici este cheia problemei si nu in Parlamentul ocupat vremelnic de figuranti pe scena istoriei.
    Pe cale de consecinta problemele breslei sunt in primul rand de natura profesionala si deontologica la fel cum se intampla si in alte bresle profesionale de la noi si in special in profesiile liberale care de fapt sunt si ele capturate de adevarate caste si clanuri profesionale (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-19/parlamentul-pregateste-spargerea-castelor.html) . Aceasta problema a fost pentru prima data pusa pe tapet acum 11 ani ( probabil din motive electorale… ), dar a trecut neobservata exact pe langa cei interesati de exercitarea in conditii democratice si dupa un cod deontologic a unei profesii liberale.
    Starea breslei si rezultatul la care s-a ajuns se poate vedea in asertiunile de mai jos :

    „ În vreme ce Tapalagă, Turturică și Sorina Matei devin suspecți dacă ar intra în biroul unui șef SRI, Ciutacu de la RTV, Cristoiu și Andronic de la EvZ declară cu mândrie că sunt oaspeți bine primiți de serviciile secrete.La ei nu se pune, sunt „caz special”. Ca și mercenarii de la Lumea Justiției- LUJU sau Bogdan Chireac de la DCNews, beneficiarul unor contracte grase cu Ministerul de Interene și cu Serviciul de telecomunicații speciale, „analiștii” și falșii jurnaliști își fac zilnic treaba de colportare a informațiilor false.”

    Metaforic vorbind, problema nu este daca jurnalistii au intrat sau nu in birorile serviciilor de informatii , ci daca acestea au intrat sau nu in redactiile ziarelor. Daca in domeniul Justitiei este blocat prin lege accesul la functii de conducere al fostilor colaboratori ai Securitatii, iar magistratii trebuie sa completeze declaratii ca nu sunt lucratori sau informatori ai serviciilor secrete, de ce aceeasi prevedere nu se poate aplica jurnalistilor si altor profesii liberale ( in care independenta profesionala si liberatea de exprimare este vitala pentru respectiva profesie ), eventual si jurnalistilor ?
    In functie de raspuns putem intelege intr-o alta lumina asertiunile de mai jos :

    „Astăzi, asistăm la o butaforie sinistră: tocmai cei care se luptă pe bune cu răul și corupția sunt denuntați ca securiști de către unii care au ținut ani de zile România în loc. Este ultima lor încercare disperată de a ține România trucată, răsturnată, întoarsă cu susul în jos”.(Dan Tapalagă)

    Falsii securisti si falsii ofiteri de informatii sunt o falsa problema , dar ce facem cu cei autentici ? Altfel spus , presa nu poate fi supravegheata decat „undercover” si din interiorul unei redactii asta in timp ce oricine are acces la materialele pe care le scriu jurnalistii ?

    „Vizați nu sunt numai cei nominalizați. Vizată e întreaga presă liberă,
    câtă a mai rămas ea. Pentru că dl. Dragomir amenință explicit să vorbească și despre alții. Este o formă teribilă de intimidare( s.n.) . Dacă nu poate fi sufocată financiar, pentru că trăiește pe piața liberă, dacă nu poate fi zdrobită cu ANAF-ul pentru că functionează legal, puțina presă liberă care a rămas trebuie decredibilizată pentru a fi redusă la tăcere”.(Ioana Ene Dogioiu)

    Daca totul este in regula si nimeni nu se simte cu musca pe caciula , unde este intimidarea ?

    „Domnul Turturică se vaită că există un plan pe care l-aș fi gândit eu pentru a distruge instituțiile fundamentale ale statului. Mai era un alt domn, Tapalagă. Nu prea le-am pronunțat numele până acum. Spunea că stă cu dinții înfipți în gâtul nostru. Eu am constat că, în ultimii ani, domnul Tapalagă și alții vor să stea cu dinții în gâtul justiției. Dumnealor au vrut, s-au autodesemnat ca oamenii care vor să coordoneze justiția. Și acum mai fac asta, prin tot felul de editoriale și reportaje. Ceartă judecători, procurori, merg la ambasade, in special la ambasada Statelor Unite, și se plâng când au o problemă. . Nu îmi dau seama de ce trebuiau să meargă acolo. Se consideră repere morale. Ar fi interesant ca Turturică să explice cum și-a făcut o casă de 800.000 de euro. (…)”(Sursa DC News)

    Planul de care vorbeste domnul Turturica poate fi real ( unii chiar credem ca este ) , dar foarte greu de demonstrat de catre institutiile abilitate . In schimb aceasta asertiune ( aici devenim avocatul Diavolului ) avanseaza o cifra foarte precisa ( reala sau nu ) si activeaza subliminal imaginatia cititorului care fara sa vrea devine curios si se intreaba imediat daca un jurnalist poate castiga 800.000 de euro …scriind articole sau in alt mod, deoarece un jurnalist al presei democrate nu poate recurge in ceea ce priveste provenienta bunurilor personale la metode oculte specifice clasei politice. Ar fi o contradictie in termeni, nu ?
    Altfel spus „ masinatiunea ”( agenti contra jurnalisti ) si ofensiva impotriva presei libere de care vorbeste autoarea nu este o doar problema a prezentului aparuta din senin . In in realitate ea este o problema cronica nerezolvata a societatii romanesti de care depinde si functionarea democratiei , dar si soarta jurnalistilor .
    Pentru acestia din urma este vital sa-si apere breasla , deontologia , credibilitatea si prestigiul de care depinde supravietuirea lor si nu numai a lor.
    In ultima instanta presa ( libera ) ramane ultima reduta si ultima speranta a cetatenilor in fata mecanismelor de presiune , dependenta si control exercitate de puterea politica, stat si in anumite cazuri de catre grupurile de presiune care actioneaza in spatele lor .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


E randul tau

Bineînțeles, domnule. În Uniunea Europeană niciun stat nu poate să facă tot ce vrea. Legisla...

de: Valentin Naumescu

la "Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)