Home » Media / Tech » Citesti:

Mass-media și social-media au adâncit falia Brexit

Brindusa Armanca iulie 5, 2016 Media / Tech
12 comentarii 901 Vizualizari

Comentariile din mediul virtual la articolul meu Ce rol a jucat presa britanică în piesa Brexit au conturat o vie dispută. Pe tonuri polemice, a apărut pe forum ideea că influența media și votul insuficient informat fac parte din discursul de stânga și n-ar avea o bază factuală, iar trendul indicat de Google imediat după vot nu ar fi relevant. Totuși, a doua zi după referendum, în Top 10 al căutărilor cel puțin cinci poziții arată preocupări legate de consecințe și petiții, iar pe poziția a doua este căutarea cursului liră-euro, pe fondul instabilității create de Brexit. Continui să cred că votul a fost în mai mare măsură emoțional decât rațional, iar felul cum s-au poziționat politicienii, mass-media și rețelele sociale a stimulat votul negativ împotriva Uniunii Europene. Studiul publicat la trei zile după referendum de un grup de cercetători media de la Loughborough University sprijină această convingere. Cel de-al cincilea raport al studiului Reflectarea media a referendumului asupra Uniunii Europene a urmărit desfășurarea campaniei, reflectarea implicațiilor economice ale ieșirii din UE și temele imigrației, în publicații ca The Guardian, The Times, Daily Telegraph, Financial Times, Daily Mail, Daily Express, Daily Mirror, The Sun, Star și în știrile de televiziune de pe Channel 4, Channel 5, BBC1, ITV1, Sky News. Una dintre concluziile raportului referitor la perioada 6 mai-27 iunie este că anumite subiecte neglijate în campanie ca influența asupra taxelor a apartenenței la UE sau Tratatul de la Lisabona au devenit subit importante după vot. Campania a fost dominată de personajele cheie ale Partidului Conservator care, divizat în interior între In și Out, între David Cameron și Boris Johnson, a determinat decisiv rezultatul referendumului. Contribuția UKIP a fost semnificativă prin ”zgomotele” privilegiate de presa favorabilă Brexit, în detrimentul unor informații prudente. Vocea experților a fost aproape inexistentă mediatic (4,7% la televiziune față de 29% Partidul Conservator), dar și mai palidă a fost prezența în mass-media a organizațiilor europene, de numai 0.7%. Decalajul dintre presa tipărită care a susținut Brexit față de presa pro-Remain a crescut în ultimele zile ale campaniei: 80,5% față de 19,5% după tirajul și circulația publicațiilor. Statistic, conform procentajelor, presa a fost frecvent părtinitoare, fie prin omisiune, fie prin stabilirea agendei după preferințe ideologice. Televiziunile au fost mai echilibrate în știri, dar tema imigranților și a refugiaților care dau năvală a fost proeminent, ocupând locul trei în tabelul celor mai des abordate subiecte, chiar și după suspendarea campaniei ca urmare a uciderii parlamentarei Jo Cox.

Studiile despre influența mass-media asupra electoratului converg în observația că, în ultimii ani, a crescut rolul emoției în modelarea percepției publice. Rețelele sociale au accentuat natura subiectivă a opțiunilor politice. De exemplu Twitter, această ”hidră cu multe capete”, cum a numit-o Nic Newman de la Reuters Institute, fiindcă operează pe sute de interfețe și aplicații față de Facebook rezumat la seturi de adrese pe Internet, a favorizat înclinarea balanței spre ”Brexit”. Jason Smith, director executiv la Blurrt, agenția de monitorizare a referendumului,a declarat că ”noi măsurăm și emoțiile pe care le exprimă oamenii. Ceea ce e frapant acum este spiritul negativ exprimat, în termeni de frică și furie”. Și BBC s-a arătat interesată să evalueze efectul mass-media în referendumul care a tulburat apele nu doar în Marea Britanie ci în întreaga lume. Jurnaliștii i-au întrebat pe experții media cum poate presa tipărită să-și exercite puterea asupra votanților, fiind drastic ciuntită ca voce în era Internetului.”Ziarele mai au o influență directă asupra audienței, precum și în stabilirea agendei altor tipuri de media, mai ales în audiovizual, dar au și un efect asupra factorilor de decizie și a politicienilor înșiși”, crede Dr. Mike Berry de la Cardiff University. Totuși, viteza reacțiilor în rețelele sociale le conferă acestora o anumită pregnanță în ridicarea temperaturii dezbaterii, prin rostogolirea celor mai stringente sau stridente opinii și informații. Nici nu mai e nevoie ca jurnaliștii și editorii să inventeze titluri hiperbolice pentru a crea senzație, o fac direct politicienii prin declarațiile lor fistichii, consideră jurnalistul Mario Basini, citat de BBC, arătând cu degetul spre falia vizibilă dintre electorat și oamenii politici.

Articol apărut în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Votul o fi fost “emoţional”(ca toate voturile!) dar a fost “lucrat” de peste trei ani.Cred că ieşirea UK din UEa fost planificată de mai mult timp şi convenită între majoritatea partidelor politice britanice(conservatori,laburişti,UKIP,etc).Aşa că surpriza a fost…premeditată.SUA ştiau precis ce o se întâmple iar Germania şi Franţa bănuiau Brexitul.Paradoxal,Franţa şi Germania,informate probabil parţial de ce o se întâmple după Brexit,au depăşit un grad de diplomaţie absolut necesar,urlând împreună ca UK să se care cât mai repede din UE.Adică se bucură că au scăpat de UK şi speră să scape şi de SUA şi să rămână puterile dominante pe continent.Dar,ca întotdeauna,socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea de la târg.Sunt curios cum vor evolua lucrurile.

  2. Decebal spune:

    O samantza, oricat de roditoare ar fi, daca pica pe beton, nu incolteste. Presa poate manipula si poate aduce simpatizanti, intr-o tabara sau in cealalta. Dar, de fapt, cred ca este la fel ca si cu hipnoza: nu faci, sub hipnoza, ceva ce n-ai face si constient fiind. Presa joaca un rol, fara indoiala, dar cred ca doar hraneste “germeni” ce exista deja in oameni.

    Deocamdata, inteleg ca politicienii pro-Brexit nu se grabesc sa-si asume leadership -ul, ba chiar pare ca dau bir cu fugitii. Oare ce scuze le gasesc adeptii lor, cei care au votat Brexit din convingere?…

    “Sistemul imunitar” ce ne apara de panglici si manipulare nu poate fi cladit decat pe educatie solida si informare corecta, zic eu. Un nivel ridicat al manipulatilor ii obliga pe manipulatori sa-si ridice nivelul. Daca pot.

    • Harald spune:

      În diverse momente din viața unui om sau din existența unui stat posibilitățile practice de a realiza un obiectiv economic sau altul sunt inevitabil limitate. În funcție de spiritul de responsabilitate al fiecăruia, cauzele acestor limitări sunt identificate corect sau nu. Am un exemplu concret în preajmă, o familie de români în care el și-a deschis un mic service auto, dar mai lucrează și ca șofer de camion în week-end pentru că nu obține destui bani cu service-ul, iar ea îi reproșează mereu că nu sunt destui bani în casă și că n-au măcar o minimă rezervă, deși de cel puțin 3-4 ani, de când îi știu eu, ea n-a lucrat nici măcar o oră :P

      Presupun că s-a înțeles deja analogia, ea este genul de persoană care ar vota pentru ”exit” :)

  3. Alex1 spune:

    Nu prea este logica alaturarea mass-media cu social-media.
    Mass-media este servitoarea claselor politice, pe cand despre social-media nu se poate spune acelasi lucru, ba dimpotriva.
    Daca, in problema Brexit, au fost pe aceiasi lungime de unda, inseamna ca atat factorul politic cat si factorul social din MB au dorit acelas lucru, in consecinta nu a fost un vot emotional.

    • JG spune:

      “Mass-media este servitoarea claselor politice.”

      Evident. Si singurii care neaga evidenta asta sint… jurnalistii.

      Chiar zilele trecute citeam in articolul lui Jim Goad, cu titlul “The Complexities of Living in a Culturally Diverse Society”, urmatoarele (traducerea in romana mai la vale):

      As a graduate of journalism school, it took me many years of tireless research to conclude that most journalists are so full of shit, it’s a wonder they don’t explode. I’ve learned to be especially wary of anyone who makes a point of referring to themselves as a “journalist”—more often than not, you aren’t dealing with an objective fact-digger but rather a robotic ideologue who will mercilessly mangle facts to fit his narrative while swiftly discarding any fact that even slightly subverts it.

      The most depressing thing about trying to deal exclusively in facts is the fact that most people don’t care about facts. Fact is, they believe what they want to believe.

      TRADUCERE:
      Ca absolvent de scoala de jurnalism, mi-a luat multi ani de cercetare neobosita pentru a conclude ca aproape toti jurnalistii sint atit de “full of shit” incit e de mirare ca nu explodeaza. Am invatat sa fiu deosebit de atent cu oricine subliniaza, referindu-se la sine, ca e jurnalist – in cele mai multe cazuri nu ai de-a face cu un jurnalist obiectiv, care sapa in cautarea faptelor, ci, mai degraba, cu un ideolog robotizat care va mutila fara mila faptele ca sa-i iasa naratiunea (povestea), in acelasi timp aruncind la pubela orice fapt care ar putea sa o submineze oricit de putin.

      Lucrul cel mai deprimant in incercarea de a te baza exclusiv pe fapte e faptul ca majoritatii oamenilor putin le pasa de fapte. Fapt e ca acestia cred ceea ce vor sa creada.

  4. radustroe spune:

    Presa ‘mainstream’ a pierdut controlul asupra discursului public datorita internetului. Odata cu aceasta pierdere de monopol si propagada pro-status quo/pro-sistem a inceput sa isi piarda din puterea de manipulare.

  5. Josef Svejk spune:

    Autoarea cade în eroarea în care a căzut și presa comunistă la vremea ei. Refuză să accepte evidența. Presa „oficială“ e într-o criză acută de credibilitate. Autocenzura, gărgăunii corectitudinii politice, „progresismul“ o duc spre pierderea acută a credibilității. S-a ajuns să nu mai fie crezută nici când emite truisme. Evident, de vină sunt ăilalți. Atunci erau Europa lIberă și VoA, azi sunt rețelele sociale….

    În acest sens campania „remain“ a fost un eșec total. Tromboane cataclismice, partizanat fățiș, aducerea cu mari sacrificii tocmai de la Casa Albă a lui Obama ca să dea și el un pic cu bâta în baltă și toată isteria ridicolă nu au făcut decât dă dea acel minim impuls necesar succesului taberei „leave“. Oamenii au tendința să reacționeze împotriva celor ce încearcă să-i prostească pe față.

    Povestea nu s-a încheiat nici dupăreferendum. Chestia cu căutările pe Google Câte? 20000-30000 la peste 40 de milioane de alegători… Marile companii ce vor să-și mute slujbele în UE. Care-s alea? Ignorarea comunicatelor BMW, Ford, Boeing, Carerpillar, GM , etc. care spun că business as usual după Brexit… Petiția pentru un nou referendum susținută cu nenumărate semnături multiple și din afara UK. Lipsa de reacție a presei la sondajele otrăvite lansate în preziua referendumului, ce profețeau victoria „remain* cu între 10% și 4% , circul cu prăbușirea bursei londoneze urmat de tăcerea mormântală după de revenirea ei câtevs zile mai târziu… Smintiții ăștia au uitat cu totul că minciuna e o treabă tot mai dificilă în zilele noastre. Numai falimentul ce-i msi poate lecui :-D

    • Harald spune:

      “campania „remain“ a fost un eșec total. [...], partizanat fățiș”

      Partizanatul era admisibil doar pentru tabăra ”leave”, right? :P

      • Josef Svejk spune:

        Media „quality” , ce se pretinde obiectivă, integră, etc.a fost în bloc pentru „remain”…. Așa cum e în bloc politic-corectă, islamofilă, iecologustă și stângistă… Toți ăilalți sunt taxați drept tabloide sau argați ai diverșilor magnați media. Așa că nimeni nu le poate cere obiectivitate :-D

      • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

        Don’t feed the trolls.

  6. Uniunea Popoarelor Europene spune:

    “..falia vizibila dintre electorat si oamenii politici.”

    Romanii s-au confruntat cu aceasta situatie si intalnesc multi in jurul meu carora le este greu sa creada ca si clasa politica din restul UE pare lovita de un autism asemanator.
    Probabil din nevoia de idealizare a Occidentului, un mit necesar reconstruirii societatii noastre devastate de atatea decenii de comunism.

    Dar iata ca se intampla la cele mai mari case din Europa.. Franta alege sa ignore pur si simplu decizia electoratului in urma referendumului din 2005, cancelara Merkel nu asculta nici macar revolta propriului partid fata de politica sa imigrationista la care se opun ferm majoritatea electorilor germani, iar acum se discuta deschis ca referendumul din UK ar trebui si el dat uitarii, eventual prin manevre juridice parlamentare care sa treaca peste vointa exprimata de majoritatea electorilor.

    Una e sa ai o democratie imperfecta, dar totusi o democratie, predictibila si respectuoasa fata de propria populatie, si alta e sa o ciuntesti in mod deliberat, pentru a manipula rezultate electorale.

    E socant sa il auzi pe Juncker, seful executivului UE, cum propune public sa se treaca peste parlamentele nationale in chestiunea acordului cu Canada, adica implicit peste vointa electoratului european, si asa foarte aproximativ reprezentat de “alesii” din parlamentele nationale.

    Dincolo de manipularea contextuala in cazul Brexitului, exista un fond de nemultumire generala la majoritatea cetatenilor UE fata de institutiile si birocratia UE, percepute ca nedemocratice si handicapante in ce priveste protejarea cetatenilor in fata crizelor grave cu care se confrunta Europa.

    Fara absolut nici un fel de campanii mediatice premergatoare, daca maine s-ar organiza referendumuri asemanatoare in Franta sau Olanda, s-ar vota majoritar tot pentru iesirea din UE, atat de mare e indignarea si nesiguranta.

    Elitele diriguitoare ale Europei nu mai sunt percepute ca fiind protectoare si calauzitoare, ci corupte si neputincioase in fata provocarilor la nivel mondial (agresivitatea Rusiei, terorismul islamic, valurile migratoare, ascensiunea Chinei, etc.).

    Si ar fi o incredibila naivitate sa credem ca vom lua aceleasi elite, aceiasi politicieni europeni si cu ei vom schimba radical mentalitati si institutii.

    UE e un proiect care a adus pace, prosperitate si stabilitate in timpul deceniilor de “razboi rece”. Acum si-a epuizat atractivitatea si a devenit o problema de rezolvat in loc sa fie o sursa de solutii.
    De aici tendinta replierii spre “statul-natiune” ca diviziune mai usor de gestionat, mai omogena, mai democratica si perceputa ca fiind mai potrivita pentru protectia intereselor cetatenilor.

    Mass-media e profund partizana si manipulatoare, inregimentata ideologiilor politice si intereselor corporatiste, iar social-media “sufera” de o prea mare reactivitate, de o lipsa de recul in fata evenimentului si e prin definitie subiectiva.

    Emotia poate ca a amplificat rezultatele votului (ca la orice vot de altfel), dar cu siguranta nu e creatoare de acea “falie vizibila” intre UE si proprii cetateni.

  7. DanT spune:

    “iar pe poziția a doua este căutarea cursului liră-euro, pe fondul instabilității create de Brexit.” – păi şi în ce fel dovedeşte asta informarea insuficientă a celor care au votat pentru Brexit?

    A fost absolut normal ca lumea (şi cei care au votat Brexit, şi cei care au votat Remain) să caute informaţii despre devalorizarea lirei, care a avut loc DUPĂ referendum şi despre consecinţele acesteia.

    Credeţi cumva că votanţii Remain nu au căutat informaţii despre devalorizarea lirei?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)