vineri, martie 29, 2024

Microsoft, într-o epocă a realismului? MS SQL va fi disponibil şi pe platformele Linux

Îmi plăcea să spun că am fost probabil prima persoană care a folosit cuvântul Linux într-un studiu de caz Microsoft în România. Voiam să mă laud cu implementarea de sincronizare de parole pe care tocmai o făcusem pentru firma la care lucram, care era „Gold Partner” Microsoft, cam cel mai înalt titlu pe care îl putea avea un distribuitor al lor. Acum zece ani, credeţi-mă că nu a fost uşor. Persoana de la departamentul lor de comunicare „corecta” textul trimis de mine şi de fiecare dată, „întâmplător” fix frazele care conţineau cuvântul interzis erau reformulate. A trebuit să trimit un mail separat, în care să explic pe îndelete că ideea exprimată în propoziţie este un avantaj de marketing, că faptul că cele două sisteme pot coexista cu succes într-o infrastructură de tip business nu e nicidecum în dezavantajul Microsoft ci dimpotrivă. Până la urmă am reuşit. În vremea studenţiei – am început în vremea comunismului-  scriam la revista Politehnicii; sentimentul pe care l-am avut a fost teribil de asemănător cu ceea ce se întâmpla atunci când un articol era respins cu observaţii de celebra „madam” Clătici, şefa cenzurii studenţeşti pentru Bucureşti ( să mă scuzaţi dacă nu îmi mai amintesc numele funcţiei).

Bineînţeles, în aceste condiţii, anunţul că  MS SQL va fi disponibil şi pe platformele Linux pare un pic amuzant. Baza de date a Microsoft este probabil printre cele mai folosite în aplicaţiile de tip enterprise, concurând în primul rând cu Oracle pe această piaţă. Microsoft a construit însă un ecosistem foarte interesant pentru dezvoltatori, având un IDE ( platforma în care se scrie software-ul) foarte performant, tehnologia .net , relativ modernă şi potrivită pentru aplicaţiile web şi sistemul de baze de date despre care vorbeam. Pentru mulţi dezvoltatori, platforma lor este prima opţiune, însă are o limitare majoră: funcţionează doar pe Windows. Câtă vreme piaţa a fost dominată de sistemul lor de operare, acest impediment era minor. O dată cu apariţia „cloud”-ului, o serie întreagă de companii au considerat însă că e mai avantajos să scape de grija sistemelor informatice şi să le mute undeva unde teoretic un provider va avea grijă de ele contra unei sume fixe pe an. Însă providerul respectiv s-ar putea la rândul lui să fie încurcat de modalitatea de licenţiere inflexibilă şi în general incompatibilă cu „lumea cea nouă” a aplicaţiilor web propusă de Microsoft pentru serverele lor (cine a încercat să licenţieze un MS SQL ştie despre ce vorbesc) . Providerul are nevoie de flexibilitate, pentru a putea oferi la rândul lui flexibilitate. El poate oferi din punct de vedere tehnic putere de calcul „la cerere”; s-ar putea însă ca aceasta să intre în conflict cu sistemul de licenţiere de la Microsoft. Aşa că va prefera de cele mai multe ori Linux, care fiind gratuit nu se împiedică de asemenea probleme birocratice. Şi atunci, întrebarea firească pe care trebuie să şi-o pună orice dezvoltator de soft ar fi: de ce să plec de la început la drum cu o tehnologie care, deşi grozavă,  îmi impune nişte limite pe care nu le pot controla?

După cum ziceam într-un articol mai vechi, după plecarea „vechii gărzi” a fondatorilor, mă aştept ca Microsoft să între într-o epocă a realismului. Aparent deocamdată nu m-am înşelat. În ultima vreme, au anunţat disponibilitatea pentru Linux a platformei VisualStudio ( IDE-ul pentru programare), acum a SQL server. Despre contribuţia lor la kernelul Linux am mai scris ( le este necesară pentru ca maşinile virtuale cu Windows să meargă bine le Linux şi invers) ; în ultima vreme au construit chiar o distribuţie bazată pe Debian, au integrat php în serverul lor de web etc.

Sunt destul de convins că această politică va continua şi le va permite să îşi păstreze în continuare piaţa de aplicaţii software. Ceea ce va fi interesant, după părerea mea, va fi soarta sistemului de operare. Aici lucrurile sunt dificile: Microsoft deţine încă monopolul pe piaţa de desktop. Monopolul lor este însă după părerea mea susţinut de aplicaţiile lor şi în primul rând de Microsoft Office. Decizia de a face disponibilă suita Office pentru desktopuri Linux s-ar putea să însemne începutul sfârşitului pentru acest monopol de aceea nu știu dacă e prea uşor de luat.

Pe piaţa de servere de asemenea Microsoft are câteva atu-uri. Unul era MS SQL, se pare că va dispărea. Al doilea, Microsoft Exchange, serverul de mail și colaborare, a cărui soartă e greu de anticipat. O parte din clienţi se va muta în „cloud”, totuşi probabil în zona „enterprise” vor exista mereu companii care nu vor vrea să mute un serviciu aşa de sensibil în altă parte. Pentru aceştia, alternativele nu sunt prea multe dar în realitate progresul acestora este blocat  de monopolul suitei Office pe desktop.  Un al treilea atu al Microsoft pe piaţa serverelor este Active Directory. Active Directory este însă o tehnologie gândită pentru situaţia întreprinderii clasice, în care oamenii vin la birou şi de regulă folosesc un computer desktop. Este o unealtă puternică pentru aplicarea „ierarhiei” în companie, principala ei slăbiciune este însă tocmai fenomenul de disoluţie a acestei ierarhii pe un fond de schimbare a structurii organizaţiilor. Din păcate nu sunt sociolog dar probabil acest fenomen ar merita o analiză: suntem obişnuiţi să considerăm unele incidente informatice drept încălcare a politicilor de securitate ( un utilizator avea mai multe drepturi de acces decât trebuie, unele date erau disponibile public deşi erau confidenţiale etc). Dar în mare parte ele provin din inadecvarea politicii la funcţionarea concretă a companiei. Politicile de securitate, aşa cum sunt gândite în aplicaţii de tipul Active Directory ( nu doar la Microsoft, ci în general) sunt construite pornind de la modelul ierarhic al intreprinderii clasice, care are departamente, şefi de departament care raportează şefilor lor şi tot aşa. Pe de o parte, atâta vreme cât acest model rămâne relevant, Active Directory va rămâne relevant, mai ales că nu prea avem alternative serioase de luat în calcul. Pe de altă parte, chiar dacă în companii acest model va deveni perimat, câtă vreme nu există un model alternativ care să stea la baza unei noi paradigme software, singura soluţie este adaptarea celui existent.

Mai este încă o discuţie: deşi iniţial Microsoft a cumpărat Windows NT, de-a lungul timpului sistemul de operare de tip server şi cel corespunzător de tip desktop au fost „apropiate” până când la un moment dat – cred că la Windows7 – practic au fuzionat. Era firesc pentru Microsoft să nu dezvolte două Windows-uri ci unul singur, iar diferenţele între server şi desktop să rămână la nivel de aplicaţii instalate şi licenţiere. Deci atâta vreme cât vor dezvolta un Windows Desktop va exista şi un Windows server. Oricum, trăim vremuri interesante în industria IT.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Principala problema a MS-ului este codul Open Source, dezvoltat de obicei de programatori dotati, care nu au nevoie de echipe intregi de programatori mediocri, sau care fac lucrurile doar pentru bani. Faza de a pune MSSQL pe Linux n-are nici o logica, sys adminii sau dbaadministrators nu vor recomanda niciodata MSSQL pe Linux, sau poate e o strategie pe termen lung (foarte lung).

    • In proiectele mari de software nu sysadminul recomanda baza de date. Dezvoltatorul isi alege tehnologia in functie de resurse şî obiective. Microsoft are după cum ziceam o suită completă pentru dezvoltarea de proiecte care poate oferi eficienţă în dezvoltare. Cheia e tocmai independenţa de sistemul de operare: faptul că la nevoie poţi muta aplicatia pe ce sistem doreşti e un avantaj evident.

      • N-am zis ca sysadminul decide ce baza de date se foloseste, nu e rolul sysadminului (nici macar in proiecte mici). Dar legat de platforma pe care e pusa acea baza de date, sysadminul are un cuvant de spus (daca se respecta si exista si fonduri). Desi eu sunt mai mult linuxist, n-as recomanda totusi sa se folosesca MSSQL pe Linux. Mai ales ca pretul OS-ului se estompeaza comparativ cu a bazei de date.

        Mai interesant e proiectul MS-ului de portare a .NET pe Linux, care pe proiecte mici/medii (sau chiar mari) poate fi fezabil. Plus ca e gratis.

        Da, MS-ul are punctele forte: Visual Studio (un IDE foarte performant si cu multi dezvoltatori; desi si Eclipse e performant), Office (desi eu sunt multumit de LibreOffice pe care il folosesc si pe Linux si pe Windows), AD (un fel de LDAP/Kerberos mai avansat – eu cosider AD-ul punctul forte a MS in domeniul business; plus suita de programe integrate cu AD), Exchange (integrat cu AD, aici ma repet oarecum) si alte programe 3rd party (de exemplu Photohsop care n-are varianta de Linux doar de Mac, ca sa nu mai spun de jocuri). Ar mai fi obisnuinta utilizatorilor cu mediul Windows (dar la orice invat exista si dezvat).

        • AD chiar e punctul forte al MS in domeniul enterprise. Pe mine mă miră că Novell ( care a inventat conceptul şi a cărui tehnologie de directory are chiar şi acum unele puncte tari faţă de AD) preferă să stea… zen şi să nu facă nimic. Ar fi un moment bun pentru o „reinviere” :)
          Punctul slab al acestui sistem este intreprinderea postindustriala. Eu colaborez printre altele cu o firmă de dezvoltare soft cu oameni in mai multe orase pe glob, care lucreaza fie de acasa fie de la birou, care colaboreaza cu mai multe firme ( eu la randul meu facand administrare pentru mai multe firme) Evident ca pentru genul acesta de organizatii AD nu functioneaza. Nu ai cum sa faci „enforce” la policy cand nici măcar nu e calculatorul tău :) Dar conceptul de firmă clasică este incă dominant, deci AD-ul are cel putin un viitor imediat asigurat… cam asta am vrut sa spun. Pentru meseriile „liberale” insă, conceptul este cvasinecunoscut, am incercat să explic despre ce e vorba colegilor jurnalisti de exemplu, fără succes :)

    • LOL! Sigur, developerii Open Source sunt o gasca de tipi din Mensa care scriu doar cod perfect si care te ajuta intotdeauna cand ai nevoie, iar cei de la Microsoft nu stiu sa scrie cod deloc si niciodata nu dai de ei la nevoie.

      Din pacate experienta mea a fost de obicei cam pe dos; de pilda Visual Studio e mult mai usor de folosit decat orice unealta pentru PHP pe care am vazut-o, iar din proiectele open source cred ca se pot numara pe degete cele de care developerii nu s-au plictisit si le-au abandonat dupa cativa ani. Am ajus sa contribui la proiecte Open Source pentru ca am folosit cateva componente create la un moment dat, folosite de multi oameni, abandonate si a trebuit sa mentin vreo 2 pentru ca inca sunt folosite si nesuportate, asa ca orice problema pe care o am trebuie sa o rezolv (pentru mine ruleaza sisteme de productie) si atunci le actualizez pentru a putea fi folosite si de altii. E grozav, dar daca stiam de la inceput nu m-as fi bagat in asa ceva pentru ca pe termen lung e mai multa bataie de cap decat am castigat economisind timp prin utilizarea proiectului initial.

      PS. DBA vor recomanda MS SQL pe Linux in unele cazuri si chiar au dreptate, dar padurea e ascunsa de copaci.

      Da, unele din cele mai grozave produse sunt Open Source, dar astea sunte exceptii; regula e ca marea majoritate a developerilor OS sunt doar niste tipi cu toane si pretentii care incep mult mai multe lucruri de cat termina si le abandoneaza si pe alea terminate ca pe niste jucarii de care s-au plictisit. Iar daca nu sunt prea plictisiti mai fac un fork, eventual incompatibil cu proiectul original, doar pentru ca pot si pentru ca Paul Walker si automobile.

      • Comentariul dvs e probabil la articolul gresit :)
        Eu cel putin nu am facut nici o referire la calitatea programatorilor sau a codului. Incerc sa mă menţin în afara disputelor de gen „care e mai bun” care mi se par, pe scurt, o mare tâmpenie, cam de genul Steaua versus Dinamo :) . FIecare ecosistem are avantaje si dezavantaje si fiecare jucator de pe piaţă încearcă să îsi valorifice atuurile.

        • Este doar un raspuns pentru comentariul lui Mihai si da, e din categoria „Steaua versus Dinamo”, doar ca nu urmaresc fotbalul.

          • @Adrian B

            Exagerati enorm :) Multe proiecte Open Source sunt grozave/minunate (nu cred ca exista cuvinte in romana sau alta limba care sa exprime sentimentul legat de acestea). Numarul lor e imens, si chiar daca unele au fost abandonate, acele care sunt utile au fost reluate, eventual de alti dezvoltatori care au preluat ideia (eventual chiar codul, fiind public).

            Exemplul cel mai concludent este sistemul de operare Linux (in special kernelul, dar nu numai), la care au contribuit probabil zeci de mii de dezvoltatori, fara sa primeasca bani sau alte avantaje cel putin pe termen scurt. Iar Linux-ul este leader pe serverele expuse public, fara nici un ban investit in marketing (nu se pun firme gen Red Hat/Novel etc.), si asta nu pentru ca e gratis. O asemenea miscare sociala as putea zice, a unor indizivi din diverse categorii sociale, din diverse tari, cred ca e cam rara si nu poate fi minimalizata nici cu un deget.

            Legat de firme, da, unele au programe reusite. Eu am folosit/folosesc atat programe open source cat si comerciale.

            Visual Studio l-am trecut printre punctele forte MS mai sus, cu oponentul gratis Eclipse (desi eu sunt mai mult sysadmin si conteaza mai putin ce zic eu despre acest sub-subiect :) ).

  2. Interesante opinii și întrebări.
    În privința Office-ului, nu prea sînt multe de discutat. În afară de Word, nu prea există comparație cu variantele Open Source. Access nu are echivalent, Excel e la ani lumină de ”competitori” (PowerPivot, de exemplu) și chiar și amărîtul de PowerPoint nu se poate compara la nivel de funcționalitate și accesibilitate (UI) cu ”rivalii” săi.

    În esență, este infantil să compari o companie care angajează cele mai bune creiere din domeniu (Microsoft), cu restul lumii (Linux World), care crede că poate depăși vreodată performanțele cumulate ale acelor oameni.
    E ca și cum ai încerca să faci o competiție la matematică între cîștigătorul premiului întîi la Olimpiada internațională și restul clasei. S-ar putea ca rezultatul să fie egal, dacă nu punem limită de timp. Dar viața-i scurtă!

    În privința MS SQL-ului, s-ar putea să fie o portare în genul portării Office-ului pe Apple (o glumă sinistră).

  3. Am uitat! MS Visio și MS Project sînt și ele parte din Office. Primavera cînd s-o porta oare pe Linux?! Mă întreb și eu!

    • Si eu sunt sceptic ca Office va fi portat prea curand pe linux (word si excel functioneaza totusi bine sub wine) tocmai pentru ca prin portare s-ar pierde avantajul competitiv al sistemului de operare, cred ca asa scrie si in articol, cititul in diagonală dăunează :)
      In schimb, sql va fi portat „pe bune”, sunt sigur, argumentele mele sunt in articol.
      In ceea ce priveste „cele mai bune creiere”…. lucrurile sunt relative. Oricat de buni ar fi cei de la MS, ar fi infantil sa crezi ca aia 1% din programatorii lumii sunt mai buni decat toti ceilalti 99%. Numai ca ceilalti nu formeaza o companie, isi fac si ei treaba la compania pentru care lucreaza :)
      Din cate stiu, Primavera este proprietatea Oracle, deci portarea pe Linux nu e chiar ceva imposibil. Daca va exista cerere se va face cu siguranta. Oracle depune ceva eforturi pentru a promova linux, ca parte a concurentei lor cu MSSQL: de ce ai implementa ceva pe o baza de date care depinde de windows daca poti cumpara o baza de date care merge pe orice sistem de operare, iar la nevoie se poate rula si pe serverele foste SUN daca cumva serverele pe arhitectura Intel nu mai fac faţă ? (eu nu va spun aici părerea mea, ci cum ar suna argumentaţia lor)

      • Păi office365 e tot un fel de portare și, probabil, odată cu maturizarea variantei cloud nu va mai fi nevoie de variantă desktop dedicată pentru Linux.

  4. Exemplu tipic de strategie Microsoft. Care de obicei si functioneaza.

    Le da SQL gratuit celor care deja au Oracle, sustinand ca e la 10% din pret.

    Le ofera SQL pe Linux fanilor acestui OS, care acum au un motiv sa devina sustinatori MSSQL prin organizatiile lor (fiindca Oracle cumparand mySQL, Microsoft a devenit the alternative).

    La final, Microsoft ii va convinge ca tot in ecosistemul MS merg mai bine lucrurile (fie ca o fi hostat local sau in cloud – public sau privat).

    Windows Server si-a pierdut aparent (si vremelnic) ceva din lustru, dar…istoria se repeta. Nici majoritatea dintre noi nu isi mai produc propriul curent, dar cand vine cate o criza cresterile de generatoare cresc exponential. La fel va fi si cu IT-ul on-premise.

    Cine isi inchipuie ca guvernele privesc cu relaxare mutarea datelor in datacentere aflate in afara controlului lor (juridic/geografic/tehnic sau o combinatie intre acesti factori) si se si bucura ca unele servicii sunt mai simple si mai ieftine – acea persoana e naiva si se inseala.

    Public/private cloulds vor deveni obiective de interes national si vor trebui administrate altfel decat sunt ele acum. Ca de obicei, Microsoft vede lucrurile cu cativa ani si cateva etape in avans – si e gata sa functioneze si in acel nou mod.

    Cat priveste SQL pe Linux – Microsoft nu are vreun ego, l-ar pune sa mearga si pe un magnetofon Kashtan daca asta le-ar aduce mai multi bani sau un viitor mai bun. Asta spre deosebire de fanii Linux, care-s mai orientati catre principii :)

  5. FreeIPA (freeipa.org) si Zentyal (zentyal.org)

    P.S. Din pacate nu sunt produse Micro$oft, dar na nimeni nu e perfect =)

  6. Oups! Se pare ca nu v-ati documentat serios.
    1,. Microsoft nu a cumparat Windows NT, ci a lucrat la un proiect comun cu IBM din care a rezultat Windows si OS/2. Windows NT e o versiune ulterioara, dupa mai multe iteratii, a acelui proiect si a fost dezvoltat de Microsoft, nu cumparat.
    2. Variantele Windows pentru desktop (3.11, 95, 98, ME) si NT 3.5, 4, 2000 au fost diferite, dar Windows XP era deja pe kernelul de NT. Unificarea a inceput cu Windows 2000 si s-a incheiat ci XP, nu la Windows 7. Verificati numerele de versiuni pentru XP, Vista, 7, 8, 8.1 si 10 si corespondenta lor cu Windows Server 2003, 2008, 2008 R2, 2012, 2012R2 si 2016.
    3. Active Directory e o dezvoltare a conceptului de Enterprise Directory* care exista de foarte multa vreme; a fost initial creat ca un „light ED” si integrat atat de bine cu platformele de Windows server si desktop incat pare ca e altceva, dar nu este – vedeti integrarea imprimantelor de retea sau a altor resulse. (* sursa: manualele oficiale Microsoft pentru Windows 2000 si MSCE 2000, fix momentul aparitiei AD. Inca mai am setul complet)
    4. Microsoft nu lanseaza MS SQL pe Linux pentru a face competitie Maria DB sau MySQL; nici nu are cum, la costul licentelor, iar MS SQL Express Edition, versiunea gratuita, are o limitare groaznica la 1 GB de RAM, ceea ce face ca limita de 10 GB a bazei de date sa fie doar teoretica, in practica tot ce trece de 3-4 GB incepe sa simta limita de memorie. Nu, concurenta e tot Oracle, care ruleaza pe Linux si care face bani buni din asta. Daca vinzi licente de MS SQL iesi in castig aproape la fel pe Linux sau Windows pe un server mediu, la cat costa licenta de SQL cea de Windows e aproape irelevanta.
    5. Microsoft suporta in ultima vreme PHP pentru a vinde SQL si fanaticilor LAMP, cati inca exista, si pentru a-i converti. Daca vrei sa vinzi ceva cuiva care foloseste LAMP nu poti sa ii vinzi nici Linux, nici IIS (desi e decent, dar merge doar sub Windows), poti sa vinzi MS SQL si sa lasi restul pe moment, e o schimbare subtila dar eficienta financiar. Dar verificati cum e cu suportul pentru PHP 7, lansat deja de 3 luni si fara nici un driver (exista un beta pe 32 de biti, fara PDO si fara 64 de biti). Dar nu au integrat PHP in IIS, au doar un plugin inutil pentru managementul PHP.INI din UI de IIS – mega-LOL.
    6. Mai exista inca un motiv pentru care Microsoft are deschidere catre Linux, se numeste Azure. E vorba de partea de IaaS si PaaS, nu de baza de date in cloud: se pot gazdui masini virtuale (mari, gen 128 GB de RAM si 32 CPU) in cloud la Microsoft si ca serviciu de infrastructura, inclusiv cu Linux (de fapt, cu orice vrea clientul sa puna pe ele), dar si platforma suportata de Microsoft. Daca un client are nevoie de un mix de 500 de servere, sa zicem, si Microsoft spune ca nu suporta Linux, mai sunt cativa alti furnizori de IaaS sau PaaS care nu au problema asta, asa ca ai alege alt furnizor cu totul, chiar si pentru serverele Windows, pentru a minimiza lantenta intre servere. Daca Microsoft ofera si suporta un mix de OS atunci clientii vin linistiti – tocmai migrez de la un cloud provider mai mic la Azure luna asta si e o migrare de cateva sute de servere. Va spun peste vreo 3 luni cum a mers migrarea si peste 6 luni cum sunt serviciile MS, dar combinatia are si Windows si Linux, Apache si IIS, .NET si PHP si … MS SQL. Iar mixul nu e Linux-Apache-SQL-PHP si Windows-IIS-SQL-.NET, ci si combinatii gen PHP pe Windows, pentru ca uneori are rost si Microsoft e bucuros de clienti.

    • La 1. da, tehnic aveti dreptate, de fapt Microsoft nu l-a cumparat ci a „cumparat” dezvoltatori care lucrasera la proiecte similare.
      La 2. La XP inca mai existau diferente ( desi kernelul era acelasi), la windows 7 deja update-urile, service pack-urile etc erau doar intr-un singur exemplar. E mai mult o chestie de perceptie
      La 3. LDAP a fost dezvoltat la una din universitatile americane ( Michigan? ar trebui sa caut) . Totusi, Novell a dezvoltat primul serviciu comercial de succes pe linia asta si au fost multa vreme „ţinta” marketingului Microsoft. Incă mai cunosc nostalgici Novell :)
      La 4. Acelasi lucru l-am zis si eu. Tinta este Oracle. Despre Maria db sau Mysql nici nu scrie in articol.
      La 5. Cred ca fara sa suporte php, Windows ar fi iesit complet din zona proiectelor web mici. Sigur, poti rula Apache pe windows, dar atunci la ce ar mai folosi windows…. Fanatici LAMP? nu exista asa ceva, pur si simplu la proiecte mici asta e solutia :)
      La 6: Despre contributia lor la kernelul linux am scris in treacăt pentru că am scris si altădată. Nu e vorba doar de Azure ci si de virtualizarea cu HyperV „in house”.

  7. Cred ca subestimati cu mult, desi admiteti totusi, importanta Azure-ului si conceptului „as a Service” in talerul care a aruncat MS SQL pe Linux. E vorba de IoT, musuroi, dezvoltare (nu programare sau scriere de cod, ci efectiv crestere si diversificare) asincrona pe cam toate planurile, uneori chiar si in detrimentul anumitor aspecte mai delicate de securitate si integritate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro