vineri, martie 29, 2024

Mircea Marian hărțuit și solidaritatea pancartelor

La protestul de duminică de la Timișoara au apărut pancarte noi, care arată cât de sensibilă și sincronizată este piața cu actualitatea:”Dragnea, jos labele de pe presa liberă!” și ”Je suis Mircea Marian”. Facebook, vehiculul cel mai antrenat în aceste zile pentru a purta mesaje, a distribuit informația că Liviu Dragnea i-a făcut jurnalistului Mircea Marian plângere penală pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru șapte instigări: la atentat la securitatea națională, la violare de domiciliu, la ură și discriminare, la tulburarea liniștii publice și ultraj. Toate aceste grave acuzații țintesc o postare pe Facebook, care îl viza pe Liviu Dragnea, pornind de la constatarea că FB este spațiu public. Lăsăm procurorii să se ocupe, însă trebuie explicat contextul și adăugate câteva observații. Mircea Marian este un jurnalist experimentat, cu o carieră remarcabilă în presa centrală, de la Mediafax, Adevărul și TVR, până la Evenimentul zilei, unde a lucrat ca senior editor pe zona politică timp de nouă ani. A părăsit ”bulina roșie” anul trecut dintr-o evidentă incompatibilitate cu noua politică editorială (deși nu a făcut publice motivele), pentru a prelua rolul de senior editor la cotidianul România liberă. Este cunoscut stilul ironic al jurnalistului, unul dintre cei mai buni cunoscători ai contextului politic postdecembrist, dar și unul dintre cei mai critici. Nu și-a ascuns niciodată poziția intransigentă față de oamenii politici certați cu legea și față de atentatele PSD, nu puține, la valorile democratice. A fost pus pe lista neagră prezentată public de ministrul PSD al internelor chiar în timpul protestelor, alături de alți colegi de breaslă ca Lucian Mândruță, Cătălin Tolontan, Emilia Șercan ș.a. Plângerea penală a lui Dragnea a fost publicată integral pe luju.ro, site autointitulat ”juridic” aflat la dispoziția celor angajați în atacul împotriva justiției. După numeroasele acuzații din plângerea penală, unele sancționabile cu închisoare, jurnalistul a scris pe Facebook: ”Sunt cel mai rău terorist din România și mă mir că nu am fost arestat încă. Dar nu e timpul pierdut”.

Abordarea din plângerea penală ilustrează cum se proiecteză Dragnea pe sine în societatea românească, tocmai când partea ei progresistă protestează în Piața Victoriei și în alte peste cincizeci de orașe. Descris ca ”jupân” de cei care îl critică azi, incluzându-l aici pe primarul Iașului, care îi reproșează conducerea partidului cu pumnul de fier, Dragnea consideră aluziile ironice ale jurnalistului la persoana sa ca un atac la securitatea națională. Vorba editorialului semnat de Andrei Pleșu în Adevărul ,Nu e grandios? Dragnea ca victimă a unui complot galactic?”. Ca demnitar cu drept la protecție SPP, Dragnea simulează vulnerabilități lipsite de veridicitate, în plus documentul acuză ”acțiuni împotriva ordinii constituționale”, exagerări avocățești care, însă, îl descriu perfect pe Dragnea-jupânul, obișnuit cu interviuri docile și servile ca la RTV, televiziune lăsată de Ghiță, cu limbă de adio, la dispoziția sa.

Acțiunea în justiție prezentă, căreia i se adaugă o plângere împotriva procurorului Papici, autor al dosarului finalizat cu doi ani închisoare cu suspendare, nu trebuie minimalizată, fiindcă arată intenția de a descuraja orice atingere la persoana sa. ”Legea defăimării”, proiectul lui Dragnea eșuat în legislatura trecută, viza același lucru, dar extins și la grupurile sociale a căror defăimare se pedepsea cu amenzi până la 60 000 lei. Restrângerea libertății presei pe toate căile, de la intimidarea unor jurnaliști cunoscuți, la proiecte de lege furișate în nocturnă, sunt posibile cu actuala majoritate politică. Recomandările europene vorbesc despre acceptarea expunerii la critică a demnitarilor și autorităților, ceea ce nu e cazul unor politicieni retrograzi cum se găsesc din abundență azi la cârma țării. Dacă ”Legea defăimării” ar fi fost în vigoare, pancarte și scandări din piețele protestelor publice de azi ca ”PSD ești un gunoi/Ai dat timpul înapoi”,PSD/Ciuma roșie” sau ”Noi în frig/Voi la răcoare” ar fi atras amenzi uriașe. Poziția de ”lider maximus” arogată de Dragnea după alegerile recente se află în maxim contrast cu percepția sa printre manifestanți, ilustrată pe pancarte pline de umor:”Dragnea nu uita/Așteptăm și cartea ta”,”Make Dragnea nobody again”,”Dragnea, nu fi trist/ La-nchisoare ai dentist”,”Dragnea-connecting people” sau ”Dragnea, ai încurcat-o: a ieșit nevastă-mea la protest!”.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. ” …plângere penală pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru șapte instigări: la atentat la securitatea națională, la violare de domiciliu, la ură și discriminare, la tulburarea liniștii publice și ultraj.”

    De-a dreptul ridicol si tipic pentru formularile rechizitoriilor din anii `50 impotriva „dusmanilor poporului”.

    Si totusi ramane o intrebare scurta si la obiect pentru deontologia jurnalistica . Dincolo de contextul politic , PSD, presedintele PSD Liviu Dragnea, ordonanta 13 si indignarea si protestele absolut justificate ale celor 600.000 de romani iesiti in strada , ce rost a avut in acest context publicarea de catre un jurnalist experimentat a adresei personale a presedintelui PSD ?

    Nu de alta , dar chiar si jurnalistul are dubii :

    Mircea Marian
    7 februarie la 19:20 •

    923 de plângeri la cna împotriva ghiță tv – care și-a bătut joc de câteva sute de mii de oameni – și, la final, o amendă de 9.000 de euro.
    Mă întreb tot mai des de ce m-am autocenzurat (s.n.) și am șters adresa lui Dragnea (s.n.), disperat că nu am fost etic(s.n.) .

    https://www.facebook.com/Mircea.V.Marian/posts/1202912486490175

    • Am avut dubii atunci când am scris. M-am temut că Dragnea își va înscena ceva. Acum nu mai am. Asta e unu. Doi, adresa lui Dragnea era cunoscută. Trei, e plinde situații similare, de la Băsescu la Kovesi. Patru, sunteți prost informat și în legătură cu instituția căreia i s-a adresat Dragnea, deci cred îmi bat gura degeaba, aducând argumente tehnice.

      • Daca adresa lui Dragnea era cunoscuta atunci ce ce ati m-ai bagat-o si d-voastra? Sau astfel spus care a fost scopul, sensul acestei informatii?

        P.S Adresa d-voastra privata e cunoscuta?

  2. intrebarea de baza ramine, e deontologic, fair ca un ziarist sa publice adresa privata a unui politician? Sau extinzind, adresa amantei, adresa scolii unde invata copiii lui, adresa coafezei sotiei.
    Ce urmareste acest ziarist cu aceasta dezvaluire, ce sens are? Este absurd sa credem ca exista persoane mai violente care ar folosi informatia transmisa de ziarist pt. chestii nasoale?

    Oare ziaristii isi publica datele private, adrese, telefoane etc.?

    • Atat timp cat politicienii sunt alesi sa ne reprezinte mi se pare normal sa stim totul despre ei;
      In ultima instanta jurnalistii sunt….pe persoana fizica (pana la proba contrarie).
      Ceea ce faceti este manipulare de joasa speta…. va faceti ca uitati ca ei sunt in sluja noastra si nu invers.

  3. Domnul ziarist s-a mai remarcat acum vreo câțiva ani prin primirea pe mail şi redistribuirea unor stenograme, şi alea atent „pieptănate”. Un gest foarte etic, trebuie să recunosc, ca şi ăsta cu adresa lui Dragnea.

    • Povestea asta exemplifică perfect teoriile despre „post-adevăr”: Antena 3 a spus această minciună de atâtea ori că a devenit un spațiu comun, pot eu să spun orice.

  4. Un autor (Brîndușa Armanca), doua intimplari (A si B) si doua abordari jurnalistice diametral opuse.

    A. O intimplare mai veche, consumata in revista22 punct ro: disputa pe tema activitatii parlamentare a deputatului Aurel Vainer.

    1. Doamna Armanca despre deputatul Aurel Vainer in articolul

    „Ce fac deputații minorităților naționale pentru etniile lor”, Brîndușa Armanca, 2015-08-04

    În rest, ca mai tot deputatul, reprezentanții minorităților se interesează de domeniul profesional personal: bulgarul Niculae Mircovici, general de brigadă (r), de treburile armatei, Varujan Pambuccian de progresul IT, Aurel Vainer, trimisul oamenilor de afaceri evrei, de organizarea jocurilor de noroc ș.a.m.d.

    2. Replica lui Iancu Tucarman (o elogiere a personalitatii lui Aurel Vainer, fara nici o legatura cu obiectiile doamnei Armanca) in articolul

    „Reprezentantul comunităţii evreieşti în Parlament”, Ing. Iancu Tucarman, 2015-08-25

    3. Doamna Armanca ii raspunde dlui Iancu Tucarman in articolul

    „Stimate domnule Țucărman”, Brîndușa Armanca, 2015-08-25

    Vă asigur, domnule Țucărman, că nu-mi sunt necunoscute personalitatea domnului Aurel Vainer și numeroasele sale merite, dar prestigiul parlamentarilor nu a constituit obiectul articolului meu.
    P.S. Faptul că d-l Zgonea a spus cuvinte frumoase despre d-l Vainer nu este pentru mine un argument. Dimpotrivă.

    B. Cazul Mircea Marian:

    1. Mircea Marian publica adresa lui Liviu Dragnea pe facebook intr-un moment in care zeci de mii de oameni scandau furiosi prin Bucuresti impotriva acestuia. Apoi, speriat de potentialele consecinte ale prostiei pe care tocmai o facuse, sterge postarea. Problema e ca in internet nu se pierde nimic, totul se conserva.

    2. Liviu Dragnea se adreseaza justitiei, considerind ca Mircea Marian a incalcat niste legi, initiativa pe care doamna Armanca o dezaproba zgomotos in articolul de mai sus, consternata si cuprinsa de indignare, dar omitind sa scrie un singur cuvint despre fapta care i se imputa lui Mircea Marian: publicarea pe facebook a adresei de acasa a lui Dragnea. O fi ceva reprobabil sa te adresezi unui judecator daca ti se pare ca ti s-a facut o nedreptate? O fi avind doamna Armanca mai putina incredere in justitia romaneasca decit are mult hulitul Dragnea?!

    3. Doamna Armanca lauda in textul de mai sus meritele si numeroasele calitati si realizari ale lui Mircea Marian, cam la fel cum Iancu Tucarman le-a laudat pe ale lui Aurel Vainer. Problema e ca nici aici, la fel ca in cazul A. Vainer, nu e vorba de prestigiul lui Mircea Marian.

    Aici e vorba de un precedent, care, daca nu va fi sanctionat drastic de justitie, va avea consecinte urite. Poate chiar pentru cei care acum ii iau apararea colegului de breasla. Si inca ceva: nu faceti din Dragnea un martir, o victima a justitiei, daca vreti sa-l vedeti evacuat de pe scena politica!

  5. Și totuși, cu toată stima pentru publicistica dlui Mircea Marian, publicarea adresei din București a lui Liviu Dragnea a fost o eroare. Gravă…

    Ceea ce mi se pare straniu, este că, prin replicile dsale la comentarii, se pare că dl Marian nu a înțeles asta! Îngrijorător…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro