Home » Media / Tech »Societate/Life » Citesti:

NOlanda?

Catalin Lazurca februarie 24, 2012 Media / Tech, Societate/Life
31 comentarii 2,638 Vizualizari

Iniţiativa lansată de europarlamentarul român Sebastian Bodu, împreună cu colegul său polonez, Jacek Saryusz-Wolski, de boicot al produselor şi brandurilor olandeze, nu a stîrnit deocamdată în România reacţii prea puternice. Polonezii s-au mişcat ceva mai repede, alertîndu-se civic şi politic pe forumuri şi stabilind deja deviza sub care vor desfăşura boicotul: Tulipan to lipa (aproximativ: Laleaua e înşelătorie). Pe o piaţă naţională importantă, cum e Polonia, nu doar demografic, ci şi economic, un astfel de boicot, dacă va avea coerenţă, va avea şi consecinţe semnificative, nu doar la nivel simbolic, pentru mărcile olandeze.

În România însă, iniţiativa lui Sebastian Bodu a fost, de la bun început, minată de confuzie. Nu doar de letargie civică, de simptomul autoflagelării naţionale sau de poziţionări ţinînd de agenda politică diferită, ci pur şi simplu de o stupefiantă inadecvare la textul iniţiativei şi la faptele pe care acesta le invocă. Astfel, deşi co-semnatar al iniţiativei este un europarlamentar polonez (prestigios şi excelent cunoscător al problematicii comunitare), iar Polonia este parte a spaţiului Schengen, luările de poziţie din România au continuat să facă legătura dintre boicot şi refuzul Olandei de a admite România în acest spaţiu. Or, cei doi europarlamentari nu fac, în textul scrisorii deschise adresate cetăţenilor din Europa Centrală şi de Est, nici o referire la problema Schengen.

Din păcate, această abordare riguroasă, destul de rară, să recunoaştem, în iniţiativele anti-discriminare, nu a fost asumată la noi. Ca să dau cîteva exemple: europarlamentarul Cristian Preda, răspunzînd unei întrebări adresate în timpul unei conferinţe de presă, declara că boicotul nu poate rezolva nedreptatea refuzului Olandei de a ne admite în Schengen şi că trebuie „să folosim consensul de la nivelul european şi sprijinul Comisiei” pentru rezolvarea problemei. Un alt politician care se revendică de la liberalism, deputatul PNL Diana Tuşa, vorbeşte (să mă scuze Cristian Preda pentru alăturare) despre boicot ca despre „politica pumnului în gură” şi despre faptul că europarlamentarii PD (fără -L) „au impresia că nemaicumpărînd lalele şi roşii olandeze o să intrăm în Schengen”. William Brânză, parlamentarul diasporei, răspundea şi el campaniei de sprijin a boicotului asumată de Evenimentul Zilei, intrînd într-o capcană a jurnalismului facil, pentru că emoţional şi nedocumentat, şi vorbind la rîndul său despre boicot şi Schengen.

Pentru a limpezi lucrurile: deşi problema boicotului are un istoric legat de poziţia Olandei faţă de intrarea noastră în Schengen, de data aceasta iniţiativa răspunde unui scandal cu iz xenofob iscat de sponsorizarea de către PVV (Partidul Libertăţii olandez) şi liderul acestuia, Geert Wilders, a unui site de „reclamaţii” împotriva cetăţenilor central şi est-europeni care locuiesc azi în Olanda. Care e statement-ul acestui site? „Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim.”. Pentru ca, tot pe prima pagină a site-ului olandez, sponsorii PVV, pornind de la estimări cît se poate de aproximative ale dimensiunii „diasporei” est-europene (de la 200 000, la 350 000 de persoane) să invite (provoace?) vizitatorii la reclamarea unor chestiuni mai mult decît precise: igienă publică, locuri de muncă, locuinţe (exact în această ordine).

Tot pe prima pagină, sponsorii PVV-işti se declară a fi „printre puţinele forţe politice care s-au opus deshiderii pieţei muncii pentru Polonia şi alte ţări central şi est-europene.” Făcîndu-ne că nu observăm lipsa de supleţe a discursului lui Geert Wilders, un nedemn urmaş al lui Pim Fortuyn, şi un tip bolovănos, capabil să-l invoce ca mentor pe Lech Walesa, să notăm cuvîntul esenţial din fraza citată: piaţa. Să trecem şi peste problemele de igienă publică invocate pe site-ul PVV, probleme pe care, dacă există la scară cu adevărat îngrijorătoare, mă îndoiesc că legislaţia şi instituţiile olandeze nu le pot rezolva. Şi să observăm, poate mă repet, cuvîntul esenţial: piaţa.

O paranteză: în cele trei zile de cînd am dat drumul unui site de susţinere a boicotului, am urmărit, pe Facebook, în comentarii pe Boicoland.ro sau pe alte site-uri, atitudinea celor care afirmau că, reacţionînd prin boicotarea mărcilor olandeze, nu se dă un răspuns adecvat mesajului discriminatoriu şi chiar xenofob al PVV. Un comentator sugera chiar că cea mai bună reacţie ar putea fi deschiderea unui site în oglindă, în care emigranţii est-europeni să fie vorbiţi de bine. Însă, dacă am ales să susţinem cu umor boicotul, nu trebuie să fim (în primul rînd) sentimentali, iritaţi ori eleganţi în autocompătimirea noastră. E nevoie să fim tehnici. De aceea, haideţi să revenim la cuvîntul „piaţă”.

Pentru că, ceea ce urmăreşte site-ul PVV este ca, prin mijloace politice camuflate civic, să altereze o piaţă, piaţa muncii. Iar mijloacele politice ale PVV nu sunt deloc modeste, în voturile parlamentarilor PVV stînd stabilitatea actualului Cabinet olandez. Un Cabinet care, la limită, poate fi îndreptăţit să schimbe regulile în timpul jocului în chestiunea Schengen, dar care, iată, nu se dezice de cei care vor să schimbe regulile după care funcţionează piaţa comunitară a muncii. Pentru că, urmată pînă la capăt, iniţiativa PVV nu poate avea decît grave consecinţe protecţioniste pe piaţa muncii şi limitarea liberei circulaţii a forţei de muncă în interiorul Uniunii. O Uniune care, nici prin vocea politicienilor olandezi de la PVV, nici prin a altora, nu a pus la îndoială principiul liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor europene.

Aşadar, dacă Geert Wilders şi PVV susţin un protecţionism ad-hoc pe piaţa muncii olandeze, europarlamentarii Sebastian Bodu şi Jacek Saryusz-Wolski propun un protecţionism al pieţelor est-europene faţă de produsele şi brandurile companiilor din Regatul Ţărilor de Jos. Un protecţionism nelegiferat, pus în practică doar de atitudinea civică. Dacă sensul iniţiativei PVV-iste este acela de a limita accesul muncitorilor est-europeni la piaţa liberă (deocamdată) a joburilor olandeze, sensul boicotului româno-polonez (deocamdată) poate fi o limitare, impusă voluntar de cumpărători, a profitului companiilor olandeze pe pieţele noastre naţionale. Dacă olandezii au probleme de inserţie pe piaţa muncii din pricina muncitorilor est-europeni, boicotul va profita de lipsa oricărei oprelişti de inserţie pe piaţă a mărfurilor olandeze.

Desigur, în contextul economiei globalizate, produsele genuine „made in Netherlands” sunt puţine. Însă, aşa cum profitul nu se raportează în primul rînd la manufactură, ci la cheltuielile uriaşe de marketing, eşecul comercial al brandurilor olandeze poate fi semnificativ. Preţul la raft al produselor de larg consum supuse boicotului este dat în primul rînd de valoarea pe care o adaugă brandul. Iar asocierea pe care o poate face boicotul între branduri precum Philips, ING, plus multitudinea de mărci din portofoliul Unilever şi nişte politicieni olandezi găunoşi nu poate fi decît dăunătoare. Iar a pierde imagine pe piaţă e întotdeauna echivalent cu scăderea profitului. Şi, să nu ne prefacem că nu ştim: politicul, în interiorul unei ţări sau între ţări, e reglat şi economic, marii investitori prosperînd într-un climat politic prielnic.

Spun însă unii: olandezii pot fi îndreptăţiţi să ridice probleme legate de igiena publică, alcoolismul, consumul de droguri ori prostituţia din interiorul comunităţilor de emigranţi central şi est-europeni. Ţară civilizată, Olanda, prin cetăţenii ei, se poate simţi deranjată de invazia unor „barbari” estici. Nu vom nega acest lucru. Vom repeta însă: igiena publică şi, ah, consumul de droguri, prostituţia, de ce nu?, sunt chestiuni care pot fi reglate şi corectate instituţional, legislativ, chiar prin colaborare cu respectivele ţări de origine ale migranţilor. Nici discursul populist, aproximativ şi bolovănos al PVV-ului nu va rezolva aceste probleme, nici boicotul polono-român. Pentru că boicotul este răspunsul unor cetăţeni civilizaţi şi informaţi la un discurs discriminatoriu şi chiar injurios. Este răspunsul unor cetăţeni care nu pot avea nici o legătură cu „deranjul” olandez privind igiena est-europenilor sau cu presupusa propensiune a acestora de a se droga sau prostitua în masă.

Cu alte cuvinte, o tîrfă drogată şi nespălată din estul Europei nu va boicota Rexona şi nici nu va cumpăra un epilator Braun în dauna unuia Philips. În schimb, soţia instalatorului polonez ar putea să nu se mai lase chiar atît de uşor convinsă de virtuţile supelor instant Knorr sau de mesajul atît de politic corect al porumbelului Dove.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "31 comments" on this Article:

  1. Strajnik spune:

    Domnule Lazurca…
    “O Uniune care, nici prin vocea politicienilor olandezi de la PVV, nici prin a altora, nu a pus la îndoială principiul liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor europene.”

    Fara sa prindeti de veste, boicotul a inceput deja.
    Pe moment, din cauza unei ‘nalte constiinte profesionale a lucratorilor din punctele vamale, cozile de mijloace de transport au ajuns la circa 20 km.
    Pe moment, pierderea de vreme in aceste locuri e “soft”: cam opt ceasuri la fiecare punct vamal.
    Cand se va trece la “next level”, anume cand zisii lucratori vor trage obloanele si nu vor lucra noaptea, in week-end si sarbatori legale, cozile vor bate, usor, spre suta de km.(mii de mijloace de transport-TIR- blocate prin vami.
    Daca nu ati aflat, o treime din mijloacele de transport sunt….olandeze.(in stransa legatura cu marea apetenta spre negustorie a acestui brav neam).
    Ar putea guvernul olandez sa afirme ca principiul liberei circulatii a marfurilor e incalcat?. Niciodata . Altfel s-ar face de ras. Iremediabil.
    PS. NEXT LEVEL se poate lega de libera circulatie a kapitalurilor si activitati bancare(camatarie).
    Iubirea olandezilor pentru astfel de activitati e de necontestat. Nu avansez nici o sugestie desi am podul plin.

    • @Strajnik> Sper din toata inima ca boicotul, desi initiat de oameni politici, sa fie condus de civismul cetatenilor simpli, nu aplicat de institutiile statului (vama, dupa cum spuneti dumneavoastra si dupa cum s-a mai intimplat).
      Am apucat sa mai informez in chestiune: la vama Nadlac, dupa citeva ore in care s-au verificat si xeroxat (!) toate actele camioanelor (CMR etc.), la ora asta se circula normal, fara timpi de asteptare exagerati. Sursa e cel mai important transportator rutier de marfa aradean.

  2. roman spune:

    Solutia nu este sa-i boicotam pe ei. Solutia este sa ne rezolvam noi problema noastra. Romanii pleaca pentru ca aici castiga prea putin. De ce?

    Pentru ca Romania este o piata de desfacere pentru produsele lor. Pentru ca noi nu cumparam ce produc facbricile din Romania ci ce ne aduc retelele lor de supermarketuri, adica tot bunurile lor.

    Ce TREBUIE sa facem toti? Sa incercam ca la orice produs sa cautam daca este ‘Produs in Romania’ si daca nu sa cautam echivalentul romanesc. Daca unele lanturi de supermagazine nu aduc produse romanesti cum am vazut ca este Careffour, pur si simplu cumparati din magazinele producatorilor romani, din piete care sunt acum modernizate, sau chiar de pe internet daca produsele sunt romanesti.

    Asa romanii or sa castige mai bine in Romania, nu or sa mai plece de langa familii sa caute joburi, iar olandzii or sa stea si ei linistit ca nu mai vine nimeni peste ei. Si apropo, de ce romanii nu cultiva flori mai frumoase ca ale lor aici? Presupun ca transportul cu aeroportul costa mai mult decat florile alea din plastic.

    • Puteti initia dumneavoastră o campanie, care ar avea o cu totul alta miza, una gen Cumpără româneşte!
      Dar cred că s-au tot făcut, de la Năstase încoace. Cine ştie, poate aveţi idei mai bune decît predecesorii.

  3. Slimerninja spune:

    Ma declar impotriva extremism-ului european.Suntem culturi asemanatoare, unele ca cele din est-ul europei putin mai marginalizate si cazute victime razboiului istoric dintre est si vest. (Austro-Ungari+cruciati impotriva turcilor +alte imperii regionale care ne-au folosit tara ca si tampon).Pe vremea cand aceste state se dezvoltau si acaparau colonii, jefuiau(inca o fac) popoare din Africa/Asia/America , noi ne ocupam sa parjolim pamantul care l-am muncit cu greu ca sa incetinim avansul turcilor.Nu e corect.Nu e corect si ca am fost abandonati in fata “Ciumei Rosii” si condamnati la spalare pe creier comunistoida. Nu sunt deasemenea de acord cu invazia asiaticilor in Romania/UE, mai ales cu strategia arabilor/musulmanilor de a deveni majoritari ca apoi sa-si impuna regulile culturale in tarile care cad victime-de aia suntem victime colaterale la “razboiul” asta.
    Avem insa un beneficiu mic de aici: Olandezii forteaza clasa politica si Justitia sa functioneze!Asta , in timp, va starpi coruptia si , implicit, va opri valul de imigrari ilegale …pt. ca acea calitate a cetatenilor care intra din tarile “bananiere” mai ales arabe este foarte indoienica. Canditi-va simplu: voi nu aveti voi sa le incalcati regulile lor(inclusiv in tara voastra).Ei au voie sa se casatoareasca cu europence crestine, voi NU!:asta v-a duce in timp la expansiunea islam-ului (deja se intampla).Acei “viitori cetateni” se vor casatorii cu ficele voatsre in timp ce copii(baietii) v-or asista cum is asimilati si fortati sa le urmeze cultura.
    Success Romania! problemele is mult mai complexe ;)

  4. uxenime spune:

    Schimbarea sistemului incepe de la individ. Asadar, eu personal as vrea sa boicotez Olanda prin orice mijloacele posibile, ca sa pot trai cu constiinta impacata ca mi-am adus contributia. Cum sugereaza autorul sa fac asta, concret ? Chiar am nevoie de sugestii, ca sa nu le caut pe net.

    • Boicotul este unul al cumpărăturilor :)
      Deci nu cumpăraţi produse olandeze, branduri olandeze, servicii (de transport, financiare) olandeze.
      O listă ilustrată a principalelor companii şi mărci de boicotat găsiţi pe boicOland.ro.
      Încercăm să adăugăm zilnic cîte ceva. Spor la boicotat! :)

  5. euNuke spune:

    Incitarea publica la boicot nu este decat un reflex al mentalitatii national-comuniste de care, se pare, nu reusim sa scapam definitiv. Sa ma explic.

    In primul rand, perceptia distorsionata asupra pietelor, cel putin asa cum reiese din acest articol. Nationalistul de tip gregar bastinas isi imagineaza ca efortul de manipulare al PVV reprezinta o agresiune la adresa pietii, o restrictionare abuziva a miscarii fortei de munca si o discriminare inadmisibila si oricum contrara ‘spiritului european’. Asa se intampla cand termeni pomposi din vocabularul noii limbi comunitare sint preluati fara discernamant de junii intelectuali patrioti pusi pe actiune. In fapt o astfel de campanie politica nu este decat un act de tip mercantil, o incercare de delimitare a unui target politic si de largire a masei electorale, adica de musterii ai PVV, prin mimarea, destul de competenta, a grijii fata de nativii olandezi. Prin urmare reactia virulenta a nationalistilor de carton est-europeni nu face altceva decat sa contribuie la reverberarea gesticulatiei insidioase prestate de Wilders, prin faptul ca valul de proteste ii aduce noi musterii pe site, o larga mediatizare practic gratuita a platformei lui. Si politica reprezinta un segment al pietei fortei de munca, are permanenta nevoie de suflu proaspat, de oameni convinsi si disponibili sa se inhame la costuri cat mai reduse intr’un mecanism partinic. ca atare, politica nu poate fi privita in afara pietei, ca si cand ar reprenta un factor destabilizator ce e musai sa fie limitat prin actiunea noastra ‘civica’. Sa revenim la restrictiile inchipuite pe care PVV le’ar provoca ‘pietei libere’ a muncii. In primul piata muncii NU este o piata libera niciunde in UE, simplu fapt al codificarii de catre state a contractelor de munca punand o amprenta institutionala asupra relatiilor ce se stabilesc in mod curent intre angajatori si angajati; reglementarile sint deopotriva comunitare si nationale, iar tarile ce aplica restrictii importului de forta de munca numeroase. mai exact 9 state inca mentin aceste restrictii legale. Repet: legale, nu speculative, asa cum rezida in declaratiile sforaitoare ale nationalistului olandez. Ma intreb asadar de ce nu v’ati gandit sa organizati un boicot impotriva Belgiei, ori a Frantei ori a uK, stat in care defaimarea romanilor a devenit ceva uzual in presa lor, de scandal si nu numai. Aceste restrictii legale chiar afecteaza in mod direct cetatenii romanii care’si vad carierele blocate in anumite domenii listate de agentii statale si permise ca atare de Centrale uE, chiar si de catre ultrademocrata CE.

    Apoi nevoia stringenta de pedepsire a ‘extremistilor’ ce atenteaza la ‘fibra noastra nationala’ prin tusele groase si imunde aplicate portretului de roman recent imigrat. si aici tot un reflex comunist isi gaseste spatiu de manevra, pentru ca otaratul patriot este tulburat de propria identificare cu est-europeanul murdar, agresiv si manglitor ilustrat de gazetele occidentale. nesigur pe sine, bastinasul simte nevoia a aplica o corectie dusmanilor de neam, fara a mai face distinctie intre olandezul pasnic, civilizat, cosmopolit si cel hatru, machiavelic, arogant care a creat un nou instrument de denigrare a balcanilor, care s’asa sufera de pe urma ‘balcanismului’ si a ‘orientalismului’. Nevoia se transforma in marota, patriotul incepe sa fie obsedat de pedepsirea dusmanilor in corpore, pentru este neputincios in fata tartorelui care le rade’n nas. Iata cum se reanimeaza colectivismul regimului pe care’l credeam disparut: atunci cind tot mai multi indivizi pretind public ca o greseala individuala nu poate fi expiata decat prin incriminarea unei colectivitati din care infamul individ se trage. boicotul comercial este sanctiunea colectiva aplicata de o gloata resentimentara unui popor indepartat care nu a lezat in niciun fel vietile si proprietatile membrilor ei, pentru o greseala reala sau inchipuita a unui individ lipsit de scrupule.

    S’acum asupra ‘pedepsei’ colective, ridicole prin amploarea sa europarlamentara. Instinctul autarhic ce’i mana in lupta pe politicienii nostri frustrati, de sorginte evident ceausista, a cuprins se pare si ceva grupuri razlete de intelectuali publici. Autarhismul induce o perceptie viciata de tribalism asupra relatiilor dintre state si o aberanta absolutizare a unei morale etatizate, in virtutea careia statul ‘neatarnat’ reprezinta binele suprem, iar toate celelalte state nu’s altceva decat diverse chipuri ale raului, entitati cu potential belicos, ca atare mintile prizoniere autarhismului vor visa permanent, cu ochii deschisi, la o epurare masiva a bunurilor si cetatenilor altor state demonice, care, pasamite, contribuie la o presupusa dependenta a poporului de capitalul strain si la degradarea ‘vietii economice’. stim cu totii unde duce acest fals protectionism tipic regimurilor autarhice…la mizerie crunta. Iata de ce o ‘sanctiune’ a boicotului este in realitate o noua modalitate de a ne taia craca de sub picioare, o gesticulatie in oglinda, dar colectiva, autodistructiva, pentru ca efectele unei eventuale blocari la firul ierbii a produselor olandeze nu va lovi capitalul olandez, ci buzunarele noastre, s’asa gaurite si golite constant de nomenklatura noastra gigantica. Corporatiile olandeze isi pot ridica si maine catrafusele de aici fara ca pagubele sa fie de nesuportat pentru ei, insa semnalul pe care l’ar da altor concerne straine nu ar fi deloc cel scontat de spiritele nationaliste incinse la tarata. Desigur, majoritatea romanilor a evoluat suficient cat sa inteleaga ca boicotul nu este o forma de civism, ci o reminiscenta a national-socialismului, si oricine poa’ sa observe ca acelasi discurs resentimentar antioocidental este uzual doar in statele si comunitatile conduse de tirani, de pilda in venezuela sau in launtrul hamas. Boicotul este o arma deja iimpamantenita intre activistii pro-palestina, chemarile exaltate la boicotarea firmelor israeliene fiind la fel de frecvente in unele medii ca si cele ale muezinilor. Ca atare, sint convins ca nefericitul si penibilul complot pentru boicotarea Olandei va esua lamentabil, asta pentru ca romanii, cei mai multi dintre ei, nu mai sint captivi paradigmei comuniste si nu mai se lasa tarati in astfel de intitiative ce vizeaza libertatea lor de actanti in jocul comercial. Bizar este ca s’a ajuns la sustinerea boicotului in numele pietei libere, desi o astfel de initiativa presupune rapirea unui atribut al libertatii comerciale.

    • Stimate domn, poate că nu am proprietatea deplină a conceptelor pe care dumneavoastră le stăpîniţi atît de bine, dar nu am folosit niciodată cuvintele: “extremism” şi “fibră naţională”. După cum nici site-ul PVV nu vorbeşte de “balcanism” sau “orientalism”, nu vă mai lăsaţi furat de frumuseţea propriului discurs.

      În privinţa realităţilor, instituţiilor şi legislaţiei comunitare: nu sînt specialist, dar ştiu să recunosc unul. Aţi avut curiozitatea să studiaţi CV-ul europarlamentarului polonez (poate în privinţa lui Sebastian Bodu aveţi parti-pris-uri)?

      • andrei spune:

        Dar ca scriitor probabil ştiţi că o idee nu se exprimă neapărat prin cuvântul care o defineşte, nu? Ei, articolul dumneavoastră exprimă exact aceleaşi idei pe care le exprimă şi Geert Wilders. Apropo, şi el zice că nu e extremist.

      • euNuke spune:

        Domnule Lazurca, nu eu sînt cel care instigă public la boicot comercial sau la vreo altă manifestare tipică naţionalismului de operetă, ca atare discursul avîntat cu menirea de a satisface voluptăţi auctoriale cred că e de găsit in altă parte. Reacţia mea a fost determinată strict de utilizarea paradoxală şi dezonorantă pentru orice om cu convingeri de dreapta a 2 instrumente tipic politicianiste, populiste şi revanşarde intr-o campanie ce îndeamnă publicul să discrimineze pe criterii etnice capitalul şi produsele unei naţiuni europene: argumentul aiuritor al pieţelor, pasămite afectate de agitaţia lui wilders, şi argumentul reductio ad hitlerum, cu atît mai uluitor cu cît această formă de boicot comercial pe criterii etnice a fost emanatia unui partid de tristă amintire din Germania interbelică [şi chiar vă rog să vă documentaţi asupra diferitelor forme de boicot, asupra evoluţiei partidelor ce au aderat la un asemenea discurs etnocentrist, eventual asupra istoriei moderne a mişcărilor axate pe boicotul pe criterii etnice, rasiale sau religioase, căci, pînă la urmă, nu văd de ce ar trebui să mă simt vinovat şi eventual să mă abţin doar din motivul că stăpînesc mai bine terminologia utilizată intr-un astfel de material].

        Nu mă interesează cvul politicienilor culeşi pe post de proptele pentru o asemenea iniţiativă, ci efectele proliferării unui astfel de discurs patriotard in rîndul opiniei publice neînregimentate. Mi se pare că dumneavoastră priviţi Centrala UE, inclusiv PE, ca o garanţie a specializării in drept comunitar şi chiar a moralităţii ireproşabile, din moment ce consideraţi să-mi răspundeţi la critica punctuală prin simpla pomenire a unui europarlamentar polonez. Dacă demersul unui politician vine din altă parte, mai albastră, asta înseamnă că este automat corect, de necombătut? păi atunci de ce nu aderaţi la platforma unui Farage ori a lui Daniel Hannan, oameni de dreapta cu o atestată experienţă şi stagii politice in Europarlament? Sau poate m-am înşelat asupra orientării dumneavoastră politice. Poate nu vă situaţi la dreapta, ci undeva la stînga, mai exact în acea stîngă cu reflexe naţionaliste bine exersate unde se află şi pdl-ul actual. Poate aşa se explică şi apetenţa pentru atacurile de tip colectivist asupra capitalului unei ţări europene unde dreapta incă este la putere. V-am relevat un aspect straniu: sînt 9 -nouă- ţări membre UE unde se aplică restricţii legale pe piaţa muncii cetăţenilor români, iar dumneavoastră boicotaţi doar produsele olandeze. De ce doar Olanda? de ce nu vizaţi şi capitalul austriac, de pildă? hai să boicotăm băncile austriece, că şi p-astea le-a beştelit Şefu. Dar Austria nu [mai] are un Wilders antipatic care să aţîţe şovinismul şi să justifice reacţia in oglindă a politicienilor români. Luaţi insă seamă că acest Wilders incă nu a îndrăznit să instige public împotriva românilor şi a produselor româneşti, cum o face un europarlamentar român apropo de mărfurile olandeze. Deci reacţia este din start disproporţionată, şi in loc să aducă cu sine o posibilă rezolvare paşnică nu face altceva decît să pună paie pe foc, ca şi domniile voastre cu saitul ce stigmatizează corporaţiile olandeze prin asimilarea lor cu elementele unei infame organizaţie politice interbelice, ale cărei simboluri le folosiţi cu nonşalanţă. Aşa a început şi boicotul comercial din 1933, numai că in loc de cruci îmbîrligate respectivii activişti de stat atîrnau de firmele duşmanilor lor nişte stele biblice. Ar trebui să vă fie ruşine pentru acest total lipsit de umor reductio ad hitlerum de care aţi făcut uz pentru a demoniza o ţară străină, nu să vă burzuluiţi pentru stilul meu, mai mult sau mai puţin frumos.

        • Replicile dumneavoastra sînt un șir de ipoteze și procese de intenție cărora nu-i văd capătul. Că poate nu-s de dreapta, ci socialist naționalist, că poate Saryusz-Wolski nu e chiar un specialist și un om onest, că de ce doar Olanda, de ce nu Austria (chiar așa, izolarea lui Haider n-a venit oare dupa o reacție mult mai virulentă a Europei decît cea de pînă acum în cazul Wilders? sau nici asta nu e bine?)

          De ce nu reacționez la restricțiile de pe piața muncii din alte țări UE? Pentru că știam de ele atunci cînd am intrat în UE, pentru că perspectiva este ca ele să fie atenuate, ridicate. Și pentru că păstrarea sau prelungirea lor nu sînt însoțite, în celelalte țări, de un discurs care avansează ipoteza că România și Bulgaria ar trebui excluse din UE (according to Geert). Cel puțin nu de discursul unor politicieni din coalițiile care susțin guvernele respectivelor țări.

          Cît despre reductio ad hitlerum: vă lăsați furat din nou de propriul discurs. Conform argumentației dumneavoastră, sînt un mic nazist (fiindcă boicotez ca un nazist) care face bancuri naziste nereușite utilizînd inadecvat simboluri naziste în loc de simboluri ebraice.

          Mă întreb însă, admițînd că lipsa mea de umor vă poate chiar irita, nu doar lăsa indiferent: cam care trebuie să fie pragul de reprezentatitvitate politică a unei platforme, mișcări, partid, în procente de votanți, după care ne este permis să facem glume, mai groase și generaliste, despre țara în care acel partid obține voturi? 2%? 18%? 37%? 33%? 44% (în 1933)?
          Trebuie să așteptăm să ajungă a cîta forță politică din respectiva țară înainte de a abandona analiza nuanțată și a spune că ceva e putred totuși? A doua forță? Prima forță politică?

          PVV este astăzi a treia forță politică în Olanda, iar ca număr de europarlamentari, a doua. Cred că pot începe bancurile cu Hitler, de care, sînt sigur, nu se vor simți vizați olandezii care nu împărtășesc ideile lui Geert Wilders. Dar care ar putea deranja, e un risc, o inteligență sensibilă din România.

          • euNuke spune:

            Domnule Lazurca,
            Eu vad foarte bine cum va permiteti orice, inclusiv bancurile mustind de spirite civice, asezonate cu svastici atarnate pe marcile capitalului olandez. De ce va imaginati ca daca o voce din public se disociaza de aceasta forma de boicot asta inseamna ca riscati sa va pierdeti permisul de glumet castigat in 1989? Va este atat de teama de reactia mea firava in fata unei intitive ce poarta, in opinia mea, un iz de populism in oglinda si de national-comunism?

            Nu ma irita deloc demersul dumneavoastra, foarte bine ca aveti astfel de preocupari, ca incercati sa coagulati opinia publica in jurul unor convingeri cu substrat patriotic. Reactia mea este motivata tot de spiritul civic: eu am o parere foarte proasta despre excesele patriotarde si incerc sa limitez proportiile miscarii dumneavoastra, in mod democratic, prin cuvantul meu afisat impotriva cuvantului dumneavoastra. Cititorii contributors ce urmaresc aceasta dezbatere sint destul de perspicace inca sa’si dea seama singuri daca eu intentionez sa va ‘interzic’ boicotul, sau doar sa vi’l blochez la nivel mediatic. Eu nu am timp sa fac saituri antiboicot, asa ca ma folosesc de argumente si de apelul constant la ratiune si la invatamintele istoriei, inclusiv catre fanii dumneavoastra. De altfel, gasesc boicotul individual o actiune compatibila cu valorile democratiei la care sper sa achiesati si dumneavoastra. La origine boicotul nu avea drept tinta un popor, o religie, o etnie sau totalitatea produselor unei tari, ci comportamentul infam al unei entitati clar delimitate intr’o piata sau intr’un teritoriu, era singura reactie a unor cetateni ramasi fara aparare in fata unor abuzuri. Eu acum va intreb direct: cu ce anume v’au deranjat olandezii obisnuiti ori firmele olandeze de simtiti nevoia de a le demoniza prin asocierea cu simboluri naziste? ca deja v’am aratat ca boicotul dumneavoastra are iz politicianist, colectivist si este pronuntat pe criterii etnice, si, ca de obicei, m’ati luat in deradere. De ce riscati sa va creati o imagine proasta aparand o imagine s’asa proasta a romanilor, prin gesticulatie cel putin la fel de patriotarda ca si cea a lui wilders? chiar sperati ca solidaritatea de neam sa primeze in fata ratiunii si sa acceptam asa usor concluziile dumneavoastra pripite doar pentru ca sintem romani? si inca ceva, chiar trebuie sa ne otaram si sa contratacam cumva la fiecare declaratie sau actiune a unor straini natangi care ne ciobeste pasamite chipul angelic de ciobani sfatosi si pasnici care au s’au facut scut in fata turcilor ce navaleau in Europa? Apai atunci s’o facem cu umor, cum propuneti, nu cu agenda politica, nu cu fudulie si stropseala, ci cu blandete, cumpatare si cuvant frumos. sa stiti ca’s unii care au facut deja asta. de pilda cei de la Timesnewroman.

            si inca ceva, un citat dintr’un program politic, poate va este cunoscut dar ati uitat de el:
            “NR condamna fara echivoc orice derapaj al dreptei sau al stangii catre extremism, colectivism, [...], nationalism tribal. Romania apartine unui destin euro-atlantic.”
            si va multumesc pentru rabdare, stiu ca exprimarea mea bolovanoasa cere ceva efort, si pentru amabilitate.

        • Strajnik spune:

          Nene, domnule, cetatene, tovarase.
          Mai slabeste-ne cu “corectitudinea politica”.
          Pe zi ce trece, se dovedeste un concept social, politik, depasit.
          La fel ca trebusoara ‘ceea cu multiculturalismul.
          Ia sa vezi patanie din tara tutulor posibilitatilor:
          Pe doi ianuarie curent, unul din candidatii la pesedentie face urmatoarea afirmatie;

          “Racist Rick Santorum: “I don’t want to make black peoples lives better”
          http://www.youtube.com/watch?v=MdfZmcuomcE

          Santorum’s Racist Welfare Rant: ‘I Don’t Want To Make Black People’s Lives Better’ With Taxpayer Money
          By Marie Diamond on Jan 3, 2012 at 1:10 pm
          http://thinkprogress.org/economy/2012/01/03/396428/santorums-racist-welfare-rant/?mobile=nc

          Ce crede domnia ta ca s-o intimplat? In tara ciocului mare a urmat un mare “ciocu’ mic”
          Un mucles desavirsit. (asta daca nu vei sesiza domnia ta prestigioasele giuranle si reviste cum ar hi: WSJ, NYT Newaweek, Time, USA Today(daca mai traieste).
          Am o vaga banuiala ca nu vei fi stiind cauza “ciocului mic”.
          Ei bine, acest domn, Santorum, era creditat ,la sfirsit decembrie 2011,cu 5% sanse de a fi nominalizat de GOP. La dua zile dupa scandaloasa/infamanta declaratiune a castigat alegerile primare din statul IOWA..Adeptii corectitudinii politice nai trag nadejde ca alesul inimii lr, MItt RMoney, sa castige. Daca ar racoli acest kakao al “incorectitudinii politice s-ar alege praful de sansle favoritului lor ramanind sa-si “taie favoritii” personali in cele din urma…

  6. Marinel spune:

    printre altele olandezii sint cei mai mari “fabricanti” de cacao, desi pomi de soiul asta nu au decit in gradinile botanice.

  7. Schengeneanu spune:

    Boicotul produselor olandeze nu mi se pare cea mai buna modalitate de raspuns pe care Romania o poate da abuzurilor comise de politicienii olandezi fata de Romania (in problema Schengen) si fata de cetatenii est-europeni (in problema pietei muncii)…

    Eu as propune altceva politicienilor romani: sa adopte un act normativ (Lege, HG) prin care sa se elimine UNILATERAL controlul la frontiera romano-maghiara pentru masinile inmatriculate in statele membre ale UE (cu exceptia celor inmatriculate in Olanda) si pentru cetatenii statelor membre UE (cu exceptia cetatenilor olandezi)… In felul asta, politia de frontiera si vamesii romani de la frontiera romano-maghiara vor avea suficient timp sa verifice masinile si pe cetatenii olandezi… Sunt convins ca in felul asta se va reduce traficul de droguri, contrabanda, evaziunea fiscala, etc… si vom avea si o imagine exacta a ponderii acestor infractiuni pe filiera olandeza…

    • baltaretu spune:

      sigur nu o sa reusim, deoarece au experienta in evaziune si alte smecherii.Pai aduc orice marfa in tiruri inmatriculate in alte tari, sau pun etichete cu made in Gong Tong. Apropo , cine face o lista cu produsele olandeze, pentru a le boicota, desi mardeiasii de vinzatori nu boicoteaza aprovizionarea cu produse olandeze deoarece ei cumpara orice de oriunde cu 1 leu si le vinde cu 2 lei.Deci scopul scuza boicotul.

    • dusu spune:

      cititzi ce sustzinere provocatzi cu acest articol!cum vi se pare?
      oare n ar fi mai indicat,articole care sa clarifice motivul real al refuzului Olandei,nu doar pvv!?
      mai ieri era meciul de fotbal al unei echipe rumine in Olanda.chiar in magazinul din incinta stadionului,un rumin venit la meci a fost prins la furat.ce intimplare rara!

  8. Huitzilopochtli spune:

    -Ce fuge mai repede ca Usain Bolt? Un batalion olandez! *


    * http://en.wikipedia.org/wiki/Srebrenica_massacre

  9. d spune:

    Daca Wilders nu scria pe site-ul ala de “necazuru provocate de POLONEZI, romani, bulgari si alti esteuropeni” nimeni in Vest nu s-ar fi agitat si nu ar fi protestat.
    Faptul ca polonezii au ajuns in capul listei lui Wilders a facut sa existe aceasta reactie viguroasa contra lui.
    Daca ramaenau doar romanii si bulgarii acolo, reactia ar fi fost mult mai slaba.

  10. andrei spune:

    Am şi eu o curiozitate; ce se rezolvă dacă la o prostie se răspunde prin altă prostie? Cred că doar creşte nivelul prostiei. Adică, noi ne plângem că, generalizând, nişte olandezi spun că toţi românii şi polonezii (între noi fie vorba, ei nu se referă doar la români şi olandezi, Geert Wilders şi ai lui având probleme cu mai multă lume, mai ales cu musulmanii) şi răspundem prin boicotul produselor olandeze care, de binr de rău (mai ales de bine, că oame3nii sunt chiar productivi), aduc salariile tutoror olnadezilor, nu doar proştilor. Şi întreb şi eu, de ce trebuie să mă bag şi eu în lupta dintre proştii lor şi ai noştri? Eu v-aş propune tuturor să vă rezolvaţi problemele astea întru voi (nu ştiu cum, nici nu mă interesează) şi să ne lăsaţi pe noi, restul, în pace. Faceţi o întâlnire cu Geert Wilders, unde puteţi să îi mai luaţi şi pe Vadim Tudor, Le pen şi alţii ca voi şi decideţi cum vreţi să vă omorâţi reciproc dar lăsaţi-ne pe noi.

    • Ce vă împiedică, stimate domn, să faceți cele mai inteligente demersuri în chestiune? Să răspundeți PVV-ului cu o inițiativă genială, nemaivăzută, care să aducă pacea și prosperitatea în întreaga lume.

      Eu atîta m-am priceput.

      • andrei spune:

        Unde dai si unde crapa! Da. Am o solutie, zic eu, mult mai buna. Pur si simplu nu raspundem la prostie prin prostie. Apropo, v-ati gandit ca, daca boicotul are succes maxim, pe langa olandezii nevinovati ( oricum, se pare ca pe asita ii bagam pe toti in aceeasi oala si spunem ca sunt rai si trebuie pedepsiti, dar nu, noi suntem buni, nu facem generalizari din astea pripite si de prost gust precum Wileders) afectati, vor avea de suferit si romani? De exemplu, boicotam ING, care isi inchide afacerea in Romania. Romanii care vor ramane fara loc de munca vor fi fericiti?
        Nu e nevoie sa fi genial ca sa raspunzi la idiotenia unora. Pur si simplu alegi sa nu fi idiot.

        • Din moment de răspundeţi cu o injurie unei ironii, mă îndoiesc că aţi fi capabil de non-reacţie în acest caz sau în altele asemănătoare.
          Apoi, în termenii expuşi de dumneavoastră, ca şi de alţi comentatori, cam orice boicot e imposibil. Să luăm exemplul Shell, boicotat în cîteva rînduri şi care, printre sutele de mii de angajaţi şi colaboratori, numără şi români + alţi cetăţeni la fel de nevinovaţi :) . Cetăţeni care, în cazul unei conduite Shell dezastruoase dpdv ecologic sau al drepturilor omului, nu ar trebui să suporte consecinţele unui boicot anti-Shell, nu-i aşa?

          Cît despre legătura dintre marile corporaţii şi politica externă a unei ţări (consider cazul Geert Wilders vs. Europa de Est mai degrabă o problemă de politică externă) nu cred că trebuie să vă spun că rolul lobby-ului acestora e chiar mai important decît votul cetăţenilor. Sau nu?

    • dusu spune:

      adevarul e,ca am greshit noi care am deschis acest articol.in sperantza ca se va incadrada intre caracteristicile articolelor care apar pe acest site,dar de acum shtiu ce pot citi la acest autor.mai sint citziva la fel,ashai la dimocratzie

  11. aciduzzu spune:

    eu nu mai beau heineken desi era berea mea preferata si nu o sa mai consum nimic olandez.

  12. @ euNuke: n-am spus nicăieri că vă exprimați bolovănos
    n-am spus nicăieri că discursul dumneavoastră argumentat îmi pune vreo libertate în pericol
    nu am vorbit nicăieri de solidaritate de neam, ci de civism
    nu am fost asociat, altfel decît strict profesional, prin crearea logo-ului si sloganului, cu Noua Republică

    va multumesc la rîndul meu pentru răbdare și pentru efortul de a-i provoca și pe alți cititori la o decizie rațională în privința boicotului

    • euNuke spune:

      Domnule Lazurca,
      mea culpa. V-am acuzat pe nedrept de populism şi politicianism, şi continui prin a mărturisi că un motiv ascuns al intervenţiei mele a fost legat de Noua Republică, de care in mod eronat vă percepeam ataşat. Am vrut să vă trag de mînecă, cît mai delicat, in nădejdea că această proaspătă platformă politică nu va aluneca şi ea in direcţia unui facil extremism.

      Asta nu înseamnă insă că părerea mea despre boicotul pe criterii etnice s-a schimbat. Mai mult, lăsaţi impresia că nu sînteţi prea deranjat de abuzurile săvîrşite de Centrala UE, de Comisie in special, şi de cîteva guverne occidentale in ceea ce priveşte limitarea libertăţii contractuale pe piaţa muncii pe criterii etnice. Vă amintesc că aceste restricţii au fost recent prelungite dincolo de termenul convenit iniţial prin TUE, iar altele au apărut de la cine nu ne aşteptam. Drepturile noastre, de cetăţeni europeni de mîna a doua, sînt cu atît mai afectate cu cît poziţiile şoviniste aparţin unor politicieni din structurile guvernamentale ale statelor ori chiar din rîndul eurocraţiei. Mi se pare aiuritor că in secolul 21 mai sînt deportaţi oameni pe criterii rasiale sau etnice, şi totuşi asta li se întîmplă conaţionalilor noştri expulzaţi frecvent din Franţa şi Italia. Şi, in loc de boicot, extremistul Sarkozy a primit admiraţia unor concetăţeni satisfăcuţi că cineva a pus cu botul pe labe o anume minoritate [desigur, o percepţie viciată de massmedia, căci aceştia şi-au văzut nestînjeniţi de treabă pe alte meleaguri europene]. Vorbim de acţiuni guvernamentale, de declaraţii xenofobe şi instigatoare ale unor miniştri francezi, faţă de care domnul Bodu şi domnul Lazurca nu au avut nimic de obiectat şi acţionat in sensul civismului pe care-l clamaţi. Drept pentru care, daţi-mi voie să fiu in continuare circumspect faţă de acest demers.

  13. TRUTIU spune:

    Ce de oameni fara umor pe aici. Boicoteaza-i si pe ei, Lazurca. Eu, daca as sti unde are euNuke pravalia in care isi vinde Anostul, i-as boicota-o!

    • Sura Balaganov spune:

      @Turtiu, am io informatii direct de pe surse despre pravalia lu eunuke, e in Germania, daca va strangeti un grup consistent de turisti cu spirit civic va dau adresa si va fac rost de finantare pentru un boicot adhoc, la fata locului. Da’ iute, c’am auzit ca se pregateste de un import masiv de Bashkalie [d.o.c.]….sa nu vina prea tarziu actiunea voastra, ca, doamne fereste’ne, ce ne facem dup’aia cu vorbitorii astia de limba romana reinarmati cu armele noastre neaose, nici c’o sa’i mai putem recunoaste pe diasporeni in masa de romani getbeget, cu fibra nationala intacta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Catalin Lazurca


Catalin Lazurca

Cătălin Lazurca este scriitor. A publicat un volum de proză scurtă, două volume de poezie şi un roman (Celebrul animal, editura Polirom). Totodată, mai multe volume de tradu... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)