Home » Media / Tech » Citesti:

Notebook-uri

Mihai Badici februarie 1, 2016 Media / Tech
4 comentarii 830 Vizualizari

Am citit luna trecută, că şi Fujitsu intenţionează să separe din operaţiunile de computere  partea de notebook-uri şi dispozitive mobile. Practic, după separarea HP în două divizii, Enterprise şi Consumer, la sfârşitul anului trecut, vânzarea de către IBM a afacerii cu PC-uri către chinezii de la Lenovo acum mai mulţi ani, producătorii tradiţionali de PC-uri tind să părăsească această piaţă. Principalul motiv este, bineînţeles, reducerea marjelor de profit. Care are o cauză destul de simplă: lipsa diferenţiatorilor în raport cu ceilalţi producători. Cum PC-ul a fost de la început un produs standardizat, pe măsură ce în domeniul componentelor furnizorii au devenit şi ei din ce în ce mai puţini, diferenţele tehnice între un produs de firmă şi unul mai „noname” sunt din ce în ce mai mici. Avem doi producători de procesoare, vreo trei de harddisk-uri şi tot atâţia de LCD-uri. În aceste condiţii, singurul diferenţiator valid a fost multă vreme calitatea execuţiei şi fiabilitatea. Ori, pe măsură ce presiunea pe preţuri a crescut mereu, ducând la compromisuri pentru marii producători în zona execuţiei, procesele tehnologice ale producătorilor asiatici s-au maturizat, mai ales că aceştia au avut acces mai mult sau mai puţin deschis la tehnologia concurenţei, implementată în aceeaşi arie geografică, uneori chiar în aceleaşi întreprinderi.

Mă uitam fugitiv pe cifrele de la Gartner referitoare la vânzările de notebook-uri şi un amănunt mi s-a părut relevant: singura marcă în creştere anul trecut a fost Apple. Apple profită acum de pe urma particularităţilor sale care erau să îi aducă falimentul cu mulţi ani în urmă: este singurul produs de pe piaţă care nu este un PC, care nu foloseşte acelaşi sistem de operare ca toate celelalte şi care a reuşit să îşi construiască o imagine de produs exclusivist, de calitate.

Cu alte cuvinte, este singurul produs din această categorie care posedă suficienţi diferenţiatori pentru a putea contracara concurenţa producătorilor din orient.

Piaţa produselor exclusiviste este însă în orice domeniu o nişă. În cazul notebook-urilor, nişa este suficient de mare pentru a asigura creşterea Apple. Asta însă nu înseamnă că este mai puţin o nişă. Mai există pe piaţă câteva asemenea produse de nişă ( Chromebook, pe care îl văd mai degrabă ca pe un experiment, sau Toughbook-urile de la Panasonic, notebook-urile pentru şantierişti, însă nici una din aceste nişe nu sunt suficient de mari pentru a susţine o producţie de masă)

Cu alte cuvinte, o dată cu pasul înapoi făcut de cei doi producători, industria PC-urilor intră definitiv în categoria „comodities”.

Paradoxal, ne aflăm într-o perioadă de efervescenţă a IT-ului, însă   accentul tinde să se mute  din zona hardware în zona aplicaţiilor. Cel mai mare efort se îndreaptă acum spre zona inteligenţei artificiale: maşini care se conduc singure, Cortana şi Siri, iar recent un computer a bătut un campion la Go ( la şah s-a întâmplat cu câţiva ani în urmă). Aplicaţii mai puţin spectaculoase dar mai specializate funcţionează însă deja, precum cele de tranzacţii bursiere sau chiar verificatoarele de rovignetă aflate pe şoselele noastre.

Presupun totuşi că domeniul hardware va trebui să se revanşeze cumva în acest meci. Toate aplicaţiile de care vorbeam mai sus folosesc o arhitectură elaborată în anii ’85, doar cu câteva schimbări minore. Ori algoritmii folosiţi, care de obicei implică prelucrări matematice de şiruri mari   nu sunt chiar cele mai potrivite aplicaţii pentru această arhitectură, afirmaţie care ar putea fi citită şi invers: arhitectura actuală nu e potrivită pentru aplicaţiile noastre. Una din soluţiile folosite azi e, de exemplu, folosirea procesorului placilor video (GPU) pentru calculele necesare, cu alte cuvinte cercetătorii în domeniu trebuie să îşi cumpere computerul de la raionul pentru gammeri. Este, evident, o improvizaţie care însă mi se pare că ilustrează clar necesitatea unui alt fel de maşină.

Bineînţeles, şi aceasta va fi, cel puţin o vreme, o nişă. Cred însă că va fi o nişă în continuă creştere ( și PC-ul a fost la vremea lui un produs de nişă). Bineînţeles, un nou produs hardware trebuie să îşi găsească mai întâi o zonă specifică care să îi asigure resursele ( nu numai financiare, dar şi tehnice, entuziasmul necesar etc) pentru a porni. Nu e suficient să proiectezi o arhitectură mai bună; trebuie să fie suficient de bună şi suficient de utilă încât să poată înlocui pe o anumită zonă un produs aflat la maturitate. De aceea, deocamdată nu putem decât să constatăm situaţia.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Google au deja un Quantum computer si au facut progrese semnificative in Deep Learning.

    Asta e urmatorul pas …

    http://www.technologyreview.com/news/544276/google-says-it-has-proved-its-controversial-quantum-computer-really-works/

    Legat de momentul de fata ne aflam in plina revolutie industriala 4.0 in care tehnologia IT incepe sa fie aplicata la chestiuni specifice, adica acolo unde poate ajuta expertiza specifica. Uber este doar inceputul intr-o zona care incepe sa se dezvolte accelerat si ale caror rezultate vor continua sa ne ia, o perioada, pe neasteptate.

    Genomica, robotica si cybersecurity-ul sunt urmatoarele domenii in care se lucreaza activ.

    Exista se pare si tari care s-au axat se pare pe aceste domenii din cate citeam intr-un articol recent.

    La genomica ar fi China, robotica Germania, Coreea de Sud si Japonia, Cybersecurity US, Israel, Londra si Moscova.

    Cam asta ne rezerva viitorul … in timp ce Romania e in plina reforma educationala si in plina formulare a unor legi fasciste privind securitatea IT care incalca dreptul la proprietate privata si politcile de securitate individuala.

  2. Adrian spune:

    Domeniul hardware nu are nimic de revansat, de vreo 40 de ani evolueaza precum Fat-Frumos la capabilitatile de procesare si memorii (cel putin capacitatea, daca nu viteza). La urmatorul laptop pe care o sa il cumpar sunt sigur inca de pe acum ca procesorul, memoria si SSD vor fi la nivelul asteptarilor, ceea ce va scartai serios va fi restul:
    - bateria. Ori are capacitate prea mica, ori e prea grea, ori amandoua. Bateriile sunt chimie, nu computer hardware si sunt domeniul in care e nevoia cea mai mare de progres dupa medicina – vedeti masinile electrice sau telefoanele cat de limitate sunt din cauza bateriilor
    - greutatea. In parte din cauza bateriei, in parte din cauza costului (aliajele usoare nu sunt ieftine), un laptop de 3 kg care ajunge cu incarcator, mouse si geanta la 5-6 kg e la nivelul deceniului trecut. Exista solutii precum Surface Pro 3 sau 4, dar pretul exagerat nu le face accesibile in masa
    - ecran. Monitorul pe care tocmai scriu asta are margini de 5mm. Laptopul de langa, are o rama de plastic de 1.5 cm pe laterale si peste 3 cm sus si jos. E infiorator de lucrat pe asa ceva, unghiurile sunt proaste, culorile proaste, rezolutia proasta, acum 10 ani am avut un alt laptop cu display mai bun decat asta care are 2 ani. Da, ati ghicit, nu e un Apple cu Retina Display, am si un asemenea ecran in partea cealalta a biroului dar nu e situatia medie pe piata laptopurilor. Iar ecranul de la Surface Pro 3 e decent, dar nu grozav.
    - interconectarea. Cate laptopuri vin cu slot pentru cartela SIM de date? Cate au USB 3.1 cu conector type-C? Cate au o stiva Bluetooth functionala, nu carpeala din Windows (inclusiv 10)? Cate au retea 10 Gbps? Dar un cititor de SD si microSD actual, pe USB3 sau chiar direct pe PCIe? Dar un webcam de calitate buna, cu care sa poti face o conferinta fara sa folosesti un reflector pentru iluminat? Un microfon bun cu care sa se poata tine conferinte (active noise canceling, SNR bun)? Sau un port standard pentru docking station care sa mearga indiferent de fabricant? Dar un standard de videoconferita, la zeci de ani dupa ce posibilitatea tehnica exista? Nici macar unul pentru audio nu exista. Dar sincronizarea unui telefon Android cu un laptop cu Windows?

    Nu, nu de progrese hardware e nevoie acum, ci de standarde de interconectare si comunicatii clare si bine implementate, de o chimie mult mai buna pentru baterii, de ecrane mult mai bune.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Dumneavoastra aveti dreptate in felul dumneavoastra ( iar eu ca inginer electronist tin cu hardware-ul, ce sa fac … ) Pentru ceea ce fac acum, PC-urile nu mai au nevoie de nimic, in afara de rafinarea si stabilizarea a ceea ce exista deja. Pe de alta parte, eu cred ca urmatorul pas va fi inteligenta artificiala ( nu in sensul de StarTrack ci de aplicatii mai banale : recunoasterea si sinteza vorbirii, recunoasterea scrisului de mana, interpretarea textelor, traducerea simultana etc. Unele din ele exista, dar nu la o calitate acceptabila) Pentru asta vom avea nevoie de alt hardware. E posibil ca modificatile sa apara prin evolutie ( module suplimentare in arhitectura existenta) dar oricum e destul de sigur ca avem nevoie de hardware nou pentru ele.

      • Adrian spune:

        Unele exista si limitarea nu e in hardware, ci in software. Siri si Cortana inteleg engleza, Google translate face traduceri atat de bune pe cat ii sunt dictionarele. In nici un caz nu e o problema de hardware sau putere de procesare, ci de lipsa informatiei lingvistice – daca tineti minte traducerea Rusiei ca “Mujicia” a Google Translate nu a fost gresita din cauze hardware, ci din cauza abuzului functiei “sugerati o alta traducere” pe care Google e nevoit sa o foloseasca pentru imbunatatirea bazei lingvistice.

        Sitenza vorbirii exista deja pe GPS-uri de ani de zile. Va puteti plimba prin toata Europa folosind produse chiar gratuite gen OSMAND pe telefonul mobil si va va vorbi in engleza. Da, pronuntia numelor de strazi in limba bulgara sau ceha (sau romana, normal) e jalnica, dar nu din cauze hardware – in engleza citeste bine, e vorba doar de software.

        Recunoasterea scrisului de mana? Surface Pro 3 o face destul de bine, One Note o face destul de bine.

        Problemele de calitate sunt in cele mai multe cazuri din software: fragmentat, facut deseori de pasionati care incep cu vise marete care se pierd pe drum, se plictisesc si se apuca de altceva. Pana si la hardware problemele de obicei sunt din driveri (ATI Catalyst va spune ceva? :D ), mai rar din hardware. Asta pentru ca inginerii hardware isi fac treaba mult mai serios, in toata istoria procesoarelor aproape ca nu a existat vreodata un bug major (chiar daca e celebra, problema unitatii in virgula mobila la Pentium aproape ca nu a afectat pe nimeni).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Badici


Mihai Badici

Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) si doctorand al aceleiași facultăți. Administrator de sistem cu peste zece ani de experienț... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)