joi, martie 28, 2024

Nu mă plagiați, domnule Senator, citați-mă!

Să vedeți pățanie: mă sună zilele trecute un redactor de la RTV să mă întrebe dacă i-am dat acordul senatorului Alexandru Mocanu de la Teleorman să folosească un articol al meu ca declarație politică. Articolul fusese publicat sub semnătură în 15 martie pe HotNews, Contributors, cât și în revista 22 on-line, ulterior în ediția tipărită. Verific pe site-ul Senatului și, ce să vezi? Articolul era preluat în Declarația politică nr.2606 din 19 martie 2012 integral, cuvânt cu cuvânt, dar cu fracturi și intervenții ici-colo din partea senatorului. Fără ghilimele, fără specificarea autorului, fără nicio sugestie că textul ar aparține altcuiva. Întrebat de Adrian Ilie, parlamentarul a recunoscut pentru RTV.NET că ”am preluat o serie de informaţii din spaţiul public şi le-am aranjat într-o declaraţie politică”, precizând însă că nu consideră asta o încălcare a dreptului de autor. Cum nu am avut ocazia să ne intersectăm niciodată, cred util să-i furnizez domnului senator câteva informații care îl pot pune la adăpost de inconfortul unor chemări în instanță de către autori mai importanți, mai nervoși sau mai vanitoși decât mine. Deci:

Domnule Senator

Vă mulțumesc că sunteți un cititor al rubricii ”Media culpa” publicată pe HotNews, Contributors și în revista 22  și că vă identificați adesea cu opiniile mele. Am constatat asta fiindcă, ajutată de un motor de căutare pe Internet, am regăsit pe www.politicalocala.ro articolul meu Eroisme la Realitatea TV preluat în iunie 2011, cu nume, prenume, titlu exact și chiar cu o apreciere măgulitoare a textului. Înțeleg așadar mobilul lăuntric, empatia, care v-a mânat recent să considerați just și să preluați articolul în care, sub titlul Gâdea, demisia!La gerunziu analizam ironic prestația unui moderator arogant și nepregătit pentru un interviu cu premierul. Ce nu înțeleg este de ce ați renunțat să folosiți un mijloc uzual, ghilimelele, citarea, așa cum o făcuseți în cazul anterior. Mai mult, dacă afirmațiile dvs. au fost corect notate de redactorul RTV.NET, păreți a face parte dintre acei adolescenți care cred că poți lua orice de pe Internet, că download nu costă, că orice compilație e permisă. Nu vă pot lăsa să ignorați faptul că în România există Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, din două motive: sunteți sexagenar și sunteți legiuitor în Parlamentul României. Adică omul care face legile.

Legea dreptului de autor zice la art.7 lit.a că ”scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator” constituie obiect al dreptului de autor, autorul fiind definit ca ”persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștința publică”. Oricât de surprinzător ar fi, legea îi conferă autorului o serie de drepturi patrimoniale cum ar fi cele descrise în Cap. IV: dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunostința publică, dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei, de a decide sub ce nume va fi publicată lucrarea, dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricarei modificări și, mai important, dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de catre alții. În schimb se permite citarea, în limite rezonabile. Un întreg capitol al legii se ocupă de proceduri și sancțiuni, inclusiv penale. Ați reușit performanța, domnule Senator, să încălcați o întreagă serie de prevederi legale, realizând un plagiat amărât, presărat cu comentarii proprii neinspirate, inadecvate, după gustul meu, pentru o declarație politică.

Dar să vedeți în ce bucluc m-ați băgat: textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora, așa cum prevede art.9, nu beneficiază de protecția legală a dreptului de autor. O spuneți singur, în răspunsul dat redactorului de la RTV: ”Declaraţiile politice nu sunt volume de proză sau de poezie ca să ai drepturi de autor”. Așadar, incluzând fără acord textul al cărui autoare sunt într-o declarație politică neacoperită teoretic de copy-right, îmi anulați dreptul legal asupra propriului text. Ce mă fac dacă voi dori să îl includ într-un volum?

Văd, nemaifiind nici eu la vârsta inocenței jurnalistice, că plagiatul se poartă și la case mai mari, cum ar fi președintele Ungariei aflat în miezul unui scandal soldat cu anularea doctoratului său. Spun, cu tristețe, că unii politicieni s-au îndepărtat de cetățenii pe care pretind că îi reprezintă, considerând un privilegiu firesc ieșirea din limitele etice sau legale. Nu intenționez să vă dau în judecată, păstrând buna măsură a importanței proprii. M-aș bucura totuși dacă apelul meu, pur moral, fără țintă politică, drept care nici nu precizez cărui partid aparțineți, v-ar activa respectul pentru oamenii care v-au trimis în Parlament, autori sau nu. Și vă rog, domnule Senator, pentru liniștea dumneavoastră, folosiți ghilimelele!

Articol aparut si in Revista 22

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Atenţie, vorbim de un senator, adică unul care face legi şi se presupune că le şi cunoaşte şi respectă. Dar ce să-i ceri unuia care la 60 de ani se comportă ca „acei adolescenţi care cred că poţi lua orice de pe Internet, că download nu costă, că orice compilaţie e permisă”? Senatorul melcilor, senatorul lui peşte, un senator de doi bani.

  2. Elegant, politicos si la obiect dar lipsit de fermitate. Apreciez si sustin cele spuse de dvs in articol, insa in acelasi timp consider ca bunele obiceiuri pot fi raspandite cu mai mult succes daca sunt insotite de o atitudine ferma, eventual de responsabilizare. Altfel, riscam sa ramana auzita doar vocea mai puternica dar fara continut in detrimentul celor care sunt practicanti ai bunelor obiceiuri dar lipsiti de fermitate.

    Cu respect,
    Adrian

  3. Va bucurati degeaba, nu va citeste domnul senator, va citeste asistenta dansului (sau consilierul/consiliera juridica, cum vreti sa ii spuneti) :)

  4. Daca unii sunt singurii inscrisi in cursa si ies pe locul doi, d-l senator este dimpotriva,conform Wikipedia :” Alexandru Mocanu (n. 1 decembrie 1950, orașul Breaza, județul Prahova) este un parlamentar român. Deși nu a candidat și a fost ales ca deputat de Teleorman în niciuna din legislaturile 2000-2004 și 2004-2008, pe listele PD, respectiv ale Alianței DA, a devenit de fiecare dată deputat în urma demisiilor lui Adriean Videanu. A fost ales ca senator din partea PD-L în 2008.”
    Si,doamna Armanca,daca domnia sa se identifica intr-atat cu ideile dvs, nici copyrightul nu-l vor impiedica sa-si insuseasca scrierile dumneavoastra. D-l Senator poate nici nu stie ce legi incalca.

  5. si ce daca e de la pdl? faceti plangere penala, ca sa terminam odata cu hotii si impostorii, altfel vor face cu totii ca acest Mocanu, sau precum Ponta, prim ministrul hotilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro