sâmbătă, aprilie 20, 2024

Oamenii au votat, presa a notat. Cât de corect?

Angela Merkel a primit critici aspre de la presa germană pentru numărul scăzut de interviuri date presei în 2019. Der Tagesspiegel arăta la 1 noiembrie că s-au consemnat numai 22 de interviuri, față de media de 60 anual în perioadele anterioare. Cancelarul german a explicat că a compensat comunicând cu cetățenii pe rețelele sociale. Campania pentru alegerile prezidențiale 2019 din România a pornit cu această frustrare a presei: în cei cinci ani de mandat Klaus Iohannis a acordat mai puține interviuri decât degetele de la mâini, incluzând aici și interviurile oferite presei străine. Președintele a preferat declarațiile cu doar câteva întrebări de la jurnaliști. Nici Viorica Dăncilă, ca premier și apoi în calitate de candidat la președinție, n-a ieșit din zona de siguranță, frecventând televiziunile de casă, Antena 3, RTV, TVR și acceptând întrebări convenite de la mass-media binevoitoare sau de-a dreptul arondate. Absența unei confruntări față-în-față în turul 2, înlocuită de conferințe de presă paralele, a obligat presa să apeleze fie la discutarea necesității dezbaterilor electorale, fie i-a dat ocazia să promoveze părerea unuia dintre candidați despre celălalt: Iohannis despre Dăncilă – toxică, antieuropeană, antidemocratică, parte activă la mârlăniile guvernării PSD; Dăncilă despre Iohannis – laș, arogant, scandalagiu, dictator. La conferințele programate de cei doi candidați, jurnaliștii au intrat în competiție cu întrebări incomode, ceea ce salvează oarecum obrazul presei. Alegerile reprezintă pentru presă o ocazie de a primi deschis reclamă, fiindcă legea permite candidaților care iau peste 3% voturi să deconteze sume mari de la stat. Legea 334/2006 permite deconturi până la zece milioane de dolari de candidat, iar partidele parlamentare au sume uriașe alocate pentru alegeri. În primul tur, s-au cheltuit aproape 20 milioane de euro rambursabili doar pentru șase din cei 14 candidați, care au trecut pragul de 3%. Mare parte din această sumă s-a îndreptat către mass-media, mai ales către televiziuni care au organziat dezbateri plictisitoare și au difuzat clipuri electorale.

Diferită de campaniile anterioare este abundența de știri contrafăcute, de dezinformare din partea PSD, la care se adaugă strategiile de manipulare prin senzaționalism sau prestații actoricești ale unor candidați din primul tur, ca Alexandru Cumpănașu, Mircea Diaconu sau Ninel Peia. Felul cum s-a raportat presa la făcăturile circulate de politicieni online și pe rețele spune ceva despre corectitudinea redacțiilor. Sputnik și fratele autohton al propagandei ruse, activenews.ro, au distribuit ditirambi la adresa candidatei PSD și au propagat intoxicările aceasteia. De răsunet a fost fake news despre casca din urechea lui Iohannis la întâlnirea cu jurnaliștii din 13 noiembrie, după ce Gabriela Firea și Florian Bodog au comentat acid că președintele are nevoie să i se șoptească răspunsurile. Aici presa s-a mișcat rapid și a demontat falsul realizat în Photoshop, găsindu-l pe fotoreporterul care l-a pozat pe președinte din lateral. Discuțiile pe televiziunile de știri au fost ample, dar comentatorii Antenelor și ai RTV, precum și Cristoiu, au ținut-o pe-a lor că Iohannis nu e spontan, deci probabil avea cască. Adevărul, Republica, Gândul, revista „22”, Newsweek, DIGI 24, B1 TV ș.a. au detaliat de ce nu se poate folosi casca într-o conferință de presă. S-a adus și contraexemplul unei capturi false de pe pagina FB a Vioricăi Dăncilă cu mesaje jignitoare la adresa diasporei. La conferințele sale de presă, fosta doamnă premier a bătut recorduri în falsificarea adevărului:„Viorica Dăncilă are cea mai mare concentrație de minciuni sfruntate pe minut din istoria candidaturilor PSD la alegerile prezidențiale.Nici Iliescu, nici Năstase, nici Ponta nu s-au apropiat vreodată de acest nivel de minciuni”, constata Cristian Tudor Popescu la DIGI 24. Presa favorabilă le-a vehiculat.

Pentru alegătorii atenți, n-a fost un secret cu cine țin televiziunile. E destul să vezi pozele folosite:la DIGI 24 foto Dăncilă cu privirea piezișă cunoscută în psihologie ca „privirea mincinosului”, în contrast cu privirea fermă, spre viitor, a lui Iohannis; sau invers. la Antena 3, Dăncilă, zâmbitoare, impecabil pieptănată, în contrast cu imaginea scrâșnită, imobilă, a președintelui. În primul tur, atacurile concertate la adresa candidatului USR, Dan Barna, pornite de la investigația publicată de RISE Project în buza campaniei, precum și susținerea pretinsului independent, Mircea Diaconu, au fost semnul susținerii candidatei PSD. La această operațiune s-au aliat Antena 3, RTV, TVR și parțial B1 TV și Realitatea TV. Evenimentul zilei, Cotidianul, Capital, DCNews și multe site-uri au distribuit harnic mesaje de la potențialii postaci de pe rețelele sociale. În turul 2 gusturile presei s-au mai repliat, după ce șansele PSD au luat-o la vale. Într-un articol publicat în primăvară de Ziua News este dezvăluit sistemul de funcționare a diviziilor de postaci ai partidelor, un fel de„Cambrige Miorytica”:„Sunt în total 500 de grupuri. Ăștia sunt „polii de influență” – aproximativ 1500 de persoane, alimentate cu informații de la centrul politic, rețeaua construită în teritoriu. Conturile false fac 5000 de „prietenii” și influențează direct 1000 de persoane/ cont, adică până la 10.000 de persoane/ postac. Postacul e plătit cu 250-300 de euro pe lună, dacă e „pălmaș”, cu 500 de euro dacă e „avansat”, iar șeful grupului ia 700-800 de euro funcție de poziția în teritoriu… Șeful politic (propagandă) al șefului de grup ia 1000 de euro. Cei de la centrul politic de la filiale ajung și la 1500 de euro. Banii sunt ca „salariu de bază”.Dezmățul politic de pe rețele devine astfel explicabil. Viorica Dăcilă n-a fost cruțată pe FB unde ironiile și glumele (uneori nesărate) au accentuat repudierea candidatei.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. „…atacurile concertate la adresa candidatului USR, Dan Barna, pornite de la investigația publicată de RISE Project în buza campaniei, precum și susținerea pretinsului independent, Mircea Diaconu, au fost semnul susținerii candidatei PSD”

    Ei, și „susținerea pretinsului independent” din partea PMP, dl T Paleologu, în favoarea/susținearea cărui candidat a fost?!
    De semenea, „au fost semnul susținerii candidatei PSD”, pentru că a divizat electoratul anti-PSD, creând culoar d-nei V Dăncilă spre al doilea tur.

    De fapt, „nu văd de ce ne-am feri de cuvinte”, cum spunea cineva. Atât „candidații-iepuri” , cât și mass-media care s-a străduit în zădărnicirea șanselor candidaților anti-PSD au slujit interesele guvernării cleptocrate transpartinice care a capturat statul de 30 de ani.

    • Nu prea vad cum „susținerea pretinsului independent, Mircea Diaconu” a fost in favoarea candidatului Dancila. Doar vizau acelasi electorat. Candidatura unuia reducea sansele celuilalt. La fel si in cazul lui Barna si Paleologu care se luptau penru un segment comun de electorat chiar daca electoratul lor nu se suprapunea cu totul. Electoratul conservator de dreapta vota exclusiv pentru Paleologu, in lipsa acestuia ar fi votat probabil cu Iohannis dar nu cu Barna, la fel cum electoratul progresist de stanga a votat pentru Barna dar era ostil lui Paleologu(in lipsa lui Barna cine stie cu cine ar fi votat, daca ar fi votat).

      • „Nu prea vad cum “susținerea pretinsului independent, Mircea Diaconu” a fost in favoarea candidatului Dancila. Doar vizau acelasi electorat”

        Această parte a comentariului dumneavoastră este dedicată, probabil, autoarei articolului din care eu am reprodus citatul.

        În ceea ce privește „cazul lui Barna si Paleologu”, pentru înțelegerea lesnicioasă am explicat în comentariul meu, deși au existat articole dedicate subiectului atât în presă, cât și în spațiul acestei platforme, că demersul PMP-T Paleologu a avut drept efect favorizarea accederii d-nei Dăncilă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

        Anticipând întrebarea cu privire la scopul acestei favorizări, îndrăznesc să vă propun drept răspuns interesul comun al d-lui Iohannis de a avea un contracandidat facil, pe de o parte și pe cel al d-nei Dăncilă de a-și conserva funcția în partid pe de altă parte.

  2. Consider corect textul supus dezbaterii si fac doar un scurt comentariu . Aproape in integralitate , toate structurile media, partial sau total, au incercat multiple forme de manipulare ,de la aceasi Marie cu alta palarie, pina la romanismul pus fata in fata cu apartenenta la alta etnie . O alta componenta a manipularii , au reprezent-o sondajele false de opinie si incercarile de asociere cu trecute aliante politice , ce vezi doamne au reprezentat raul absolut ,concomitent cu actiunile de cresteri salariale si de pensii , nesustinute de economia romaneasca si nu in ultimul rind minciunile uneori grosiere atasate unor concurenti politici . Concluzia este insa dramatica pentru cei care au crezut si inca mai cred ca astfel de abordari mai pot produce emotiii in rindul cetatenilor . Chiar daca lectia data de K.J. a fost drastica , se pare ca falsa abordare a viitorului exprimata prin aceleasi false mijloace de comunicare continua . Noua forma de abordare indusa in MEDIA si nu numai , este reducerea politicului romanesc la o forma neomogena ca structura ,dar uniforma ca prezentare in media , pe principiul TOTI O APA SI UN PAMANT. O data uniformizata aceasta procedura,ea duce la deziluzii politice in masa ca un tot unitar si produce o dezamagire ce micsoreaza numarul participantilor la alegerile viitoare (sau macar asa ar trebui sa fie ,cred unii ) .Ceea ce nu se intelege inca, este modalitatea noua de perceptie a viitorului , ca dorinta a celor ce vin din urma de -TRANSPARENTA – indiferent la ce nivel ,nevoia de corectitudine in relatiile inter -umane si ura celor tineri fata de minciuna si manipulare . Cu cit se insista mai mult pe aceasta varianta trecuta de intelegere politica , cu atit cei care inca fac asta devin perdantii absoluti .

    • Stimate domn, scuzați-mă, dar aceasta este o abordare tipic românească.

      Pe asta se bazează cei care manipulează în favoarea grupului infracțional de tip mafiot care a capturat statul după 1989. În țara asta, niciodată, nimic nu se duce la bun sfârșit.

      Românii plictisiți ori enervați de d-na Dăncilă, sau cel mult de PSD, stau și contemplă harta albastră și adorm fericiți cu ochii albăstriți de lumina hărții cu emoția strigătului d-lui Geoană „Am învins!” în gând. N-am învins nimic, dragi români.

      Vă rog să arătați (de nu veți uita cumva) minunata hartă cu primarii aleși în primăvara anului viitor, colorată în funcție de formațiunea politică de care aparțin. Am așa, un presentiment că va fi cu mult mai roșie decât aceasta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro