Oprișan îi vrea pe jurnaliști muți. Sau împușcați

A rămas de pomină afirmația lui Marian Oprișan din 2004, azi președintele Consiliului Județean Vrancea, care i-a spus jurnalistului de investigație Sebastian Oancea, într-o conferință de presă „Pentru ce scrieți, ar trebui să vă împuște cineva”. Zis și făcut. Chiar dacă nu cu arme de vânătoare, totuși pesedistul vrâncean a găsit diverse căi pentru a extermina vocile critice din zonă, cum ar fi: intimidarea verbală, chemarea la ordin, amenințarea și, cel mai adesea, darea în judecată a jurnaliștilor incomozi. Numitul Oprișan, cu o biografie politică discutabilă, cu un trecut și mai discutabil după ce s-a aflat că a semnat în anii ’80 un angajament cu Securitatea sub numele de cod ”Renato” (CNSAS l-a spălat un pic, afirmând că, deși era informator, n-a făcut ”poliție politică”), nu înghite niciun fel de contestare sau critică. Mai ales după ce a fost achitat în 2015 în dosarul unde abuzul în serviciu nu a fost confirmat de instanța clujeană. Dar cu jurnaliștii s-a mai fript. Cu toate că a pierdut procese cu jurnalistul Sebastian Oancea, n-a eziat să îl dea în judecată din nou pentru un articol publicat pe site-ul www.vrancea24.ro cu titlul Nababii contractelor pe bani publici din județ: deputați, ziariști și sponsori de partid cu probleme penale. A deschis, deci, un proces civil la Tribunalul din Focșani pentru a-i cere jurnalistului daune morale în valoare de 200.001 lei ca reparație a imaginii sale imaculate, publicarea hotărârii de condamnare și cheltuieli de judecată. Articolul este o anchetă cu numeroase date concrete, cu trimiteri riguroase către surse care arată încrengăturile consolidate între afaceriști, politică și autoritățile statului. Rețele care funcționează ca unse de mai mulți ani, compuse din patroni de firme, companii de presă, deputați, ”oameni de casă” ai președintelui CJ Vrancea, sunt dezvăluite în interes public. Jurnalistul vine cu argumente factuale în investigație, ca oamenii să știe unde se duc banii lor. Deși au uneori aparență legală, contractele cu statul în Vrancea ”sunt încredinţate sau câştigate prin subterfugii despre care presa locală din Vrancea şi cea naţională au scris tomuri întregi”, se arată în articol.

În acțiunea sa depusă la tribunal, Oprișan se arată afectat de faptul că jurnalistul folosește denumirile de ”baron” și ”nabab”, considerându-se atins la imagine, demnitate, onoare și reputație. Invocă reaua-credință, intenția denigratoare etc. În principiu, judecățile de valoare nu se demonstrează. Într-un caz împotriva Austriei judecat la CEDO, autorul folosise ironic calificativul de ”idioți” la adresa unor decidenți, iar Curtea a considerat că exprimarea se încadrează la ”exagerări admisibile” în materie de jurnalism. ”Baron” și ”nabab”ar putea trece drept complimente, dacă ținem cont de recomandările CEDO, care spun că în democrație, autoritățile trebuie să tolereze critica, chiar când exprimarea critică este provocatoare, exagerată sau insultătoare (vezi cazul Ozgur Gundem contra Turciei). Apelativul de ”baron”este folosit frecvent de presă pentru a indica simbolic puterea și influența unor politicieni locali – primari, președinți de consilii județene, șefi de partid. Și cine ar putea nega puterea ”baronului ”Oprișan, pe care un jurnalist de la ”Adevărul” îl numise în 2013”baron peste baronii neamului”? Dealtfel, orice căutare pe Google cu tag ”marian oprisan” dă în majoritatea rezultatelor numele însoțit de calificativul ”baron”. Până și Wikipedia reține faptul că”este considerat „Baronul PSD de Vrancea” din cauza presupusei influențe pe care o deține în județul Vrancea”.

Ca să impresioneze, Oprișan invocă în proces nu doar calitatea sa de ”reprezentant al comunității”, ci și pe cea de politician ”pentru care imaginea este o componentă esențială”. Interesant e că atunci când se compromit public prin fapte reprobabile, politicienii nu se mai gândesc la imagine, iar de reputație și demnitate nici nu poate fi vorba. „Am mai avut procese, în penal, cu domnul Oprișan, și le-am câștigat pe toate. Sper ca instanțele să fie oarbe și în acest caz, în care e vorba de un articol foarte bine documentat, aproximativ 3 luni de documentare, cu tot cu așteptarea răspunsurilor de la Consiliul Județean în privința contractelor din bani publici acordate unor afaceriști agreați. Nu-mi este teamă și îl asigur că, așa cum am scris 13 ani de matrapazlâcurile din instituția pe care o conduce, așa voi mai scrie și în continuare”, ne-a declarat ziaristul Sebastian Oancea.

Articol apărut în revista ”22”