Home » Media / Tech »Societate/Life » Citesti:

Patriotism 5.0: Antreprenoriatul tehnic românesc și limbajele patriotismului

Cosima Rughinis mai 24, 2016 Media / Tech, Societate/Life
13 comentarii 1,979 Vizualizari

Am învățat și încă se mai învață destul de mult la școală despre patriotism – mai ales la orele de educație civică, istorie și literatura română. Tinerii au la îndemână însă și alte limbaje ale patriotismului, pe lângă încercarea de a rezona cu sacrificiile străbunilor noștri: consumul brandurilor românești, vizionarea filmelor românești, sau pasiunea pentru muzica și sportul românesc. În ultimii ani a apărut încă un nou vocabular al identității românești, disponibil tinerilor prin intermediul startup-urilor tehnice – mai precis, prin dezvoltarea unor produse și servicii IT creative. În rândurile următoare voi trasa câteva linii distinctive ale limbajelor familiare ale patriotismului, încercând să situez în raport cu acestea identitatea românească dobândită prin experiența unui startup IT. Ilustrațiile provin dintr-un studiu de caz: programul Innovation Labs 2016, destinat tinerelor și tinerilor dornici să încerce o experiență antreprenorială în universitățile tehnice din București, Cluj, Sibiu și Timișoara, încă de pe băncile facultății. Chiar săptămâna aceasta putem să-i întâlnim pe absolvenții ediției curente a Innovation Labs și să le cunoaștem ideile și produsele joi, pe 26 mai, la Demo Day.

Cât privește patriotismul discutat în școală, putem ilustra cel mai simplu prin Cultura civică, unde elevii au alocată o unitate de învățare a patriotismului de 6 ore, în clasa a VIII-a [2]. Din articolul Mirelei Roșioru aflăm și câteva dintre repere – scurte texte și definiții, pe care le cred reprezentative pentru orientarea încurajată prin curriculumul românesc. Este un patriotism îndreptat spre trecut, spre valorizarea eroismului conducătorilor politici, precum și a sacrificiilor soldaților și populației care au susținut persistența statelor române în fața adversarilor, culminând cu crearea României unite. Implicit, poziționarea pe care acest vocabular o implică față de celelalte țări și culturi este mai degrabă adversarială, prin lentila conflictelor armate și a rezistenței la asimilare.

Dacă v-ați depărtat de anii de școală, iată, spre exemplu, câteva dintre textele oferit ca posibil punct de pornire pentru elevi: „Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoşilor, sfânta cuminicătură a sufletelor calde adoraţie a acelora, care au fost şi nu mai sunt decât ţărână şi oase. (Barbu Ştefănescu Delavrancea)”. Sau: „Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor. (Tudor Vladimirescu).”

Dar ce înseamnă să fii patriot? Citim: „A fi patriot reprezintă: 1. Să vorbeşti corect limba maternă; 2. Să ai cunoştinţe temeinice de istorie naţională; 3. Să ai cunoştinţe solide de geografie naţională; 4. Să poţi recunoaşte reperele culturale ale naţiunii tale; 5. Să respecţi şi să promovezi valorile naţionale autentice; 6. Să promovezi tradiţiile şi obiceiurile naţionale; 7. Să fii fidel ţării (art. 54 alin. 1 din Constituţie); 8. Să-ţi aperi patria (art. 55 din Constituţie); 9. Să-ţi achiţi contribuţiile financiare legale (art. 56 din Constituţie); 10. Să-ţi exerciţi drepturile şi libertăţile cu bună-credinţă, fără să încalci drepturile şi libertăţile celorlalţi (art. 57 din Constituţie)”.

Oare putem fi patrioți și în alte feluri?

Tabelul 1. Limbaje ale patriotismului disponibile tinerilor: de la sacrificiul străbunilor la prototipuri IT

Limbaj Relația cu alte culturi și țări Prin cine se stabilește relația cu patria? Ce înseamnă patriotismul?
Acțiuni Emoțiile pozitive asociate României
Patriotismul școlar Adversarială – cu referiri frecvente la război și rezistență Eroii, străbunii

Țara ca o entitate abstractă, iubită și frumoasă

Amintire, comemorare

Cunoaștere a istoriei, geografiei, tradițiilor

Apărare a patriei

Iubirea patriei

Respectul față de marii oameni de cultură, eroi istorici

Urmărirea sportivilor români Competitivă – sportivii români pot câștiga sau pot eșua în confruntarea cu alți sportivi Sportivii

Pasionații de sport

Susținere a sportivilor români Pasiune

Admirația pentru sportivii români

Bucuria pentru succesul în competiții

Consumul produselor românești Competitivă – alegem produse românești sau produse străine?

Rezistență în fața definirii României doar ca piață de desfacere

Producătorii bunurilor românești: muncitori, fermieri / țărani, creatori Consum: alegere, folosire, susținere financiară a producătorilor locali Încredere

Satisfacție

Ascultarea muzicii românești, vizionarea filmelor românești, urmărirea artei românești O căutare a originalității și apartenenței în mediul muzical / cinematografic / artistic global Artiștii români

România reprezentată prin muzică / film / artă

Publicul român

Vizionare și participare la evenimente

Comentarii, reflecții personale

Susținerea artiștilor

Emoțiile diverse stârnite prin relația cu operele artistice

Admirația față de anumite opere sau anumiți artiști

Antreprenoriat IT O căutare a inserării în rețele informatice globale

Modificarea și/sau crearea unor rețele globale

Utilizatorii români – pentru care produsul oferă o experiență nouă, bazată pe o problemă sau nevoie

Dezvoltatorii români

Efort creativ: contribuție la construirea unei experiențe inovative, apreciate și vandabile Bucuria succesului ca antreprenor român

Mândria pentru reușita proprie

Copiii și tinerii învață însă despre patriotism și în alte locuri si situații – nu doar la școală.  Un limbaj al patriotismului tot mai intens constă în consumul brandurilor și produselor românești. „Made in România” se transformă, treptat, dintr-un „dă-te-ncolo” într-un „vino-ncoace”, mai cu seamă pentru produsele alimentare, de îngrijire și electrocasnice, după cum arată studiul anual al Unlock Market Research [3].

Dar sportul? Pasiunea investită în performanțele și eșecurile sportivilor români este un alt vocabular al patriotismului pe care tinerii îl au la îndemână. Dacă muzica este un limbaj universal, negreșit permite și o explorare a identității românești, ascultând formații din România sau Republica Moldova. Succesele cineaștilor români au consolidat deja un mediu efervescent de creare și recreare a identităților românești, provocând publicul să dea un sens relațiilor cu trecuturile și prezenturile României. La o scală mai mică, reviste de benzi desenate și romane grafice precum „Prâslea cel Voinic și Merele de Aur” al Mariei Surducan [4], „HAC! – Harap-Alb Continuă” [1] și „TFB – Tinerețe fără Bătrânețe” creează lumi imersive și surprinzătoare, scoțând la iveală și re-creând punți între cititori și universul imaginar al basmelor românești.

În ultimii ani, industria IT și educația tehnică românească a crescut tot mai mult ca importanță și reputație. „Programatorii români” au depășit „hackerii români” în codurile identității naționale. Marea majoritate a tinerelor și tinerilor cu competențe IT din România lucrează în companii multinaționale precum Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Cisco, Microsoft, Adobe sau Ixia. Acești specialiști participă la crearea și susținerea noilor infrastructuri ale informației care ne transformă viața cotidiană și profesională. Prin munca lor și creativitatea lor, România devine parte din fluxurile globale de cunoaștere și inovare. Reputația lor susține, într-un cerc virtuos, reputația tuturor profesioniștilor români.

Dincolo de contribuțiile la marile structuri informaționale globale, startup-urile românești și produsele locale IT rămân încă relativ rare, în condițiile în care oricum antreprenoriatul nu este prea popular în România, iar tinerii din IT au la îndemână cariere de succes în companii multinaționale. În ultimii ani însă a apărut, la intersecția dintre mediul de afaceri IT și mediul universitar, o mișcare tot mai efervescentă de încurajare a tinerilor care doresc să încerce oceanul cu degetul, experimentând cu un startup de tehnologie. Din 2010 încoace comunitatea antreprenorială IT s-a consolidat prin programe precum Startup Week-end, How to Web, Impact Hub București, Innovation Labs, MVP Academy, RICAP, Spherik Accelerator, sau Techsylvania. Acestea  au provocat tinerii pasionați de tehnologie să construiască produse și să le lanseze pe piață, combinând susținerea prin mentorat, promovarea prin evenimente dedicate și asigurarea sprijinului operațional. Acest ecosistem antreprenorial oferă tinerilor și un mediu specific pentru afirmarea patriotismului, și anume dezvoltarea unor produse creative IT. Unde se încadrează tinerii antreprenori, în raport cu patriotismul școlar? Poate între „Să fii fidel ţării”, „Să-ţi aperi patria” și „Să-ţi achiţi contribuţiile financiare legale” este loc și pentru stârnirea sau optimizarea unor fluxuri informaționale, transformând experiențe problematice în experiențe noi și satisfăcătoare.

În ce constă specificul acestui limbaj al identificării cu România? În ceea ce privește relațiile cu alte culturi și alte țări, mediul startup-urilor IT încurajează un vocabular al universalității și al căutării de conexiuni. Un tânăr fondator al unui startup pornind din România  va aspira, dacă produsul îi permite, să atragă utilizatori din lumea largă. Produsele IT se bazează pe infrastructuri informaționale globale și, dacă reușesc să se insereze la locul și timpul potrivit, introduc modificări în aceste rețele sau ajung chiar să-și construiască rețelele proprii. Spre deosebire de produsele marilor corporații globale, toate aceste startup-uri locale pornesc, însă, de la oameni și situații de viață din România. Aceste voci rămân inserate în construcția lor tehnică  și comercială, legând produsul de comunitatea de dezvoltatori din care provine și comunitatea de utilizatori către care s-a îndreptat. Utilizatorii sunt punctul de contact dintre creatorii unui produs și România prezentă și viitoare: dacă reușesc să decupeze un grup de posibili clienți și să formuleze împreună cu aceștia un punct de plecare problematic, experiența generată se poate extinde, local sau global, amplificând vocile și prezența utilizatorilor români.

Câteva exemple: echipa Wyliodrin, absolventă a Innovation Labs 2013 și RICAP 2013, a creat o soluție ce permite controlul mai simplu al diverselor dispozitive integrate – adăugând astfel încă un motor la Internet of Things. Tinerii liceeni și studenți români experimentează acum mai facil cu animarea obiectelor și inserarea lor eficientă și securizată în rețelele online. Lifebox, absolvenți ai Innovation Labs 2014 și MVP Academy 2015, a creat o platformă de partajare și arhivare a fotografiilor într-un grup de utilizatori – amici, familie sau colegi, cu acces mai rapid decât suntem obișnuiți și fără nevoia de a crea un cont. Poate va oferi o alternativă la Google Photos, impunând un nou standard de accesibilitate pentru amintirile comune – sau poate va evolua în altă direcție. Echipa CODA Footprint, absolventă a Innovation Labs 2015, este poate cel mai aproape de idealul patriotic al „apărării țării”, creând un produs de auditare a rețelelor corporative și de prevenire a intruziunilor și atacurilor, pentru firme din România. Echipele din ediția actuală a Innovation Labs 2016, descrise succint și selectiv în Tabelul 2, prezintă pe 26 mai, la Demo Day, metode de generare a fluxurilor informaționale în agricultură și apicultură, susținând productivitatea fermierilor români; identifică zone în care senzorii pot optimiza diagnoza medicală; creează rețele de cititori români, pun România pe o hartă globală a poluării și consolidează relațiile dintre clienți și diverși furnizori de servicii precum avocați, restaurante sau hipermarketuri.

Tinerii implicați în programe de experiență antreprenorială ajung să vorbească ba românește, ba engleză. Limbajul startup-urilor caută rezonanța cu utilizatori din toată lumea și pe nici un site nu scrie „Made in Romania”. Cel puțin, nu încă. Este un limbaj al patriotismului bazat pe afirmarea adesea tacită a identității și experiențelor românești, prin participarea dezvoltatorilor și utilizatorilor români în comunități virtuale și rețele informatice globale. Este un limbaj care cultivă mândria de a fi român prin experiența succesului propriu și stimulează cunoașterea României de azi prin înțelegerea experiențelor celorlalți -  utilizatori, dar și colegi de echipă, mentori sau finanțatori. Experiența unui startup IT este un exercițiu de atenție la situațiile de viață și tehnologiile României de azi, precum și un exercițiu de imaginație a experiențelor posibile în România și lumea de mâine.

***

Tabelul 2. Tineri creatori și dezvoltatori români în spațiul rețelelor IT globale

Ediție Innovation Labs Echipă Descriere Rețele și relații transformate
2013 Wyliodrin Serviciu ce permite programarea și controlul dispozitivelor embedded direct din browser, printr-un limbaj vizual Controlul facil al dispozitivelor smart – facilitând accesul amatorilor la Internetul Lucrurilor (IoT)
2014 Full Screen Digital Footprints este o platformă ce colectează date WiFi despre clienții magazinelor și mall-urilor, oferindu-le acestora informațiile necesare pentru personalizarea experiențelor cumpărătorilor și fidelizarea lor Personalizarea și fidelizarea relațiilor dintre retaileri și clienți
2014 Lifebox Platformă online ce permite crearea colaborativă și partajarea albumelor foto și stocarea lor în cloud-ul Amazon, fără cerințe de autentificare. Consolidarea grupurilor de prieteni prin arhivarea colaborativă și de durată a fotografiilor de la evenimente comune
2015 Monday Aplicație ce pune în contact pasionații de fitness și antrenorii lor, oferind recomandări personalizate de nutriție și training Personalizarea și fidelizarea relațiilor dintre traineri și pasionați de fitness
2015 CODA Footprint Soluție de securizare și auditare continuă a rețelelor IT organizaționale, pe baza unei amprente dinamice de securitate a rețelei derivată din analiza pattern-urilor de trafic Consolidarea corporațiilor și a relațiilor lor cu clienții și partenerii, prin securizarea proactivă, pe baza analizei de trafic, a rețelelor IT corporative
Câteva dintre echipele absolvente ale Innovation Labs 2016, prezente la Demo Day pe 26 mai 2016
2016 Book-a-Book O soluție de digitalizare a fișelor cărților din biblioteci, permițând căutarea și rezervarea online a cărților O rețea a cărților și cititorilor, consolidată prin acces rapid online la cărțile din biblioteci – inclusiv cărțile mai vechi și mai rare
2016 ENTy Un dispozitiv portabil ce facilitează controlul echilibrului în consultațiile ORL Sistemul medical beneficiază prin simplificarea diagnozei ORL privind problemele de echilibru

Pacienții își îmbunătățesc calitatea vieții

2016 TrackMyVibe Un dispozitiv purtabil ce monitorizează mișcările mâinilor persoanelor suferind de boala Parkinson, în vederea diagnozei corecte și a dozării precise a medicamentației Sistemul medical beneficiază prin îmbunătățirea diagnozei continue pentru persoanele afectate de boala Parkinson

Pacienții își îmbunătățesc calitatea vieții și relațiile cu cei apropiați

2016 uRADMonitor Un dispozitiv ce permite monitorizarea continuă poluării printr-o varietate de noxe – de la polen, la substanțe chimice și radiații Participanții contribuie la elaborarea unei hărți globale a poluării
2016 M4Security O soluție de securizare prin căști Bluetooth a convorbirilor telefonice Relațiile avocați-client sau relațiile între parteneri de afaceri sunt consolidate prin securizarea convorbirilor confidențiale
2016 Asteria O platformă ce mediază identificarea și contractarea unui avocat, oferind transparența costurilor și consolidarea reputațiilor online Relațiile avocați-clienți sunt consolidate prin crearea unei piețe digitale bazate pe reputație și costuri scăzute de explorare și contractare
2016 Squired O aplicație ce permite rezervarea online a unei mese anume la restaurantul dorit Fidelizarea relațiilor restaurant-clienți
2016 Virtual Assistant O soluție mobilă de videoconferință prin care potențialii cumpărători primesc informații despre produsele premium din hipermarketuri de la experți aflați la distanță Fidelizarea relațiilor hipermarket-clienți pe nișa produselor premium
2016 Beenocular, Hive Inspector Soluții de monitorizare prin senzori a stupilor de albine, transmițând informații și alerte în timp real Consolidarea fluxurilor informaționale utile în apicultură

Relații între apicultori

2016 Green Leaf, Smart Greenhouse, Serafim Soluții de monitorizare prin senzori a serelor și fermelor, transmițând informații și alerte în timp real Consolidarea fluxurilor informaționale utile în agricultură

Relații între fermieri

Referințe

1.            Mihai Ionașcu, Octav Ungureanu, Andrei Moldovan, Marian Coman, and Andrei Tăbăcaru. 2013. HAC! Harap Alb Continuă… Editura HAC! http://harapalbcontinua.ro

2.            Mirela Roșioru. 2012. Cum predăm Patriotismul – aplicaţii nivel gimnazial. iTeach. http://iteach.ro/experientedidactice/cum-predam-patriotismul-aplicatii-nivel-gimnazial

3.            Loredana Sandulescu. 2015. Top 100 cele mai puternice branduri romanesti. Revista Biz. http://www.revistabiz.ro/top-100-cele-mai-puternice-branduri-romanesti

4.            Maria Surducan. 2014. Prâslea cel Voinic și Merele de Aur. Vellant. http://mariasurducan.com/praslea-the-brave-and-the-golden-apples/surducan_praslea1

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Ideea cu stimularea antreprenoriatului si a abilitatilor care pot forma o cultura antrprenoriala prin intermediul educatiei e una si a stimula antreprenoriatul in IT doar pentru ca e trendy e cu totul si cu totul altceva.

    Ideea este ca in primul si in primul rand totul porneste de la educatie, educatie a carei ultima incercare de reforma, sa-i spunem pe nume, a esuat lamentabil. Voit, nevoit e prea putin important. Ca exista oameni carora le lipseste constiinta in timp ce-si asuma destinele unei tari, ce putem face pana la urma. Nici alegatorii cum ar veni nu sunt mult mai breji … si asa ca binomul functioneaza.

    Antreprenoriatul local in IT e un lucru bun pentru ca piata locala e aproape goala dar in contextul global IT-ul s-a maturizat si investitiile s-au redus.

    Cultura IT nu are o baza in Romania, la fel cum nu o are nici cea orientata pe proiecte, care vedem ca sunt doar niste cosnite pentru a tapa banii din finantarile EU, POSDRU inteleg ca e un exemplu relevant in acest sens. Deci lipseste cultura, lipseste instilarea acelor valori care favorizeaza spiritul antreprenorial: gandirea critica, creativitatea, independenta. In tarile din Occident sau mai aproape din Europa aceste valori sunt cultivate inca de pe bancile scolii. La noi se cultiva conformismul sa-i spunem sistemic care deja s-a cronicizat si a ajuns sa influenteze destinele a zeci de mii de oameni. Am fost la o dezbatere de IT recent si in Bucuresti erau vreo 10 oameni. Pe niste subiecte de actualitate, interes macar extracuricular practic nul. In celelalte judete care au participat la videoconferinta: elevi se vedea o preocupare dar o punere in tema relativ precara.

    Silicon Valley are o cultura antreprenoriala pentru ca genul acesta de colaborare dintre universitati si mediul de afaceri, a creat un model de succes care incearca sa fie replicat fara succes si in alte parti. Innovation labs si 10 proiecte in total NU creeaza un mediu antreprenorial si nu il creeaza pentru ca momentul a trecut si avansul tehnologic s-a mutat preponderent in alte arii. Sigur nu inseamna ca 10 proiecte acum si poate si cele care vor urma nu inseamna totusi ceva dar nu asta defineste succesul.

    Cultura, mediul colaborativ LIPSESTE. Nu merge sa pui doar 50-100 de oameni ingeniosi impreuna sa vezi ce iese. In Silicon Valley sunt mii de oameni de multi ani incoace intr-un mediu de afaceri vibrant. Incercarea de a crea ceva similar, de a duplica acest model este in van. Daca ne uitam la vecina, atat de blamata Rusia care sta MUUUULT mai bine in IT decat noi, avand si produse hardware locale, vedem ca in comparatie cu USA este aproape inexistenta, nu exista pe piata. De ce ? Din exact acelasi motiv!

    Concluzia este ca in contextul unei reforme a educatiei esuate care trebuie asumat macar de parinti daca nu de decidenti trebuie vazut unde stam bine, ce e aici ca resursa umana si locala care poate constitui un avantaj. Pe langa forta de munca …

  2. Ela spune:

    Desigur, exista multe feluri de insuflare, ca si de exprimare concreta, a patriotismului.
    In functie de cultura, traditii, apartenenta sociala, nivel de educatie, etc., remarcam ca unii oameni sunt mai patrioti ca altii, respectiv ca in unele state, cetatenii sunt mai respectuosi si mai atasati de valorile lor nationale, iar in altele mai indiferenti…
    Fiind un sentiment, patriotismul nu poate fi comandat, nici impus si nici controlat, insa poate fi cultivat si intretinut…E chiar de dorit.
    Inteleg din acest excelent si instructiv articol ca, felul in care scoala româneasc abordeaza subiectul este absolut iresponsabil, dar ca multi parintii si adulti din afara sistemului de invatamant il aproba tacit…din indiferenta fata de subiect, probabil!?
    Din pura ignoranta deci, confuziile se tin lant: patriotismul e tot una cu nationalismul, romanitatea devine ura altor etnii, respectul intrinsec este inexistent iar valorile sunt, toate si fara exceptie, negociabile… :(
    Ma bucur sa constat ca sunt tineri care se elibereaza, cu succes, din acest cerc vicios si profund pagubos! Mai ramâne de salvat…majoritatea?

    • Cosima Rughinis Cosima Rughinis spune:

      Ela,

      Mulțumesc pentru aprecieri!

      N-aș spune că patriotismul școlar este iresponsabil – cred că orientarea spre trecut își are rostul ei. Putem discuta, desigur, dacă trecutul este corect sau viu reprezentat în imaginația copiilor, dar rămâne pentru altă dată. Aș zice mai degrabă că este doar una dintre orientările posibile, un fel de specie în ecosistemul unor forme diverse de patriotism – ca să preiau metafora ecosistemului din discuțiile despre antreprenoriat. Dar, desigur, cred că este bine să cultivăm, în plus, și capacitatea tinerilor de a imagina experiențe diferite, viitoruri posibile – prin literatură, științe și, când se poate, experimente cu antreprenoriatul.

      • Harald spune:

        Prin 1970 Albert Otto Hirschman a publicat o carte: Exit, Voice, and Loyalty. Ce se întâmplă în România de azi nu e nimic nou. Dar ca de-obicei, în România trebuie reinventată roata. Again and again and again …

  3. Lucifer spune:

    Să-i mulțumim autoarei pentru acest text inedit în contextul europenismului și globalismului generalizat care au paralizat patriotismul românesc.Este timpul să existe o preocupare a capitalului românesc pentru piața proprie(în primul rând),dar și pentru piața globală(în al doilea rând).Pătrunderea capitalului românesc pe orice piață constituie un adevărat act de patriotism.Statul ar putea ajuta asta,nu numai ca promovare media,ci pur și simplu financiar(se pot da unele înlesniri fiscale pentru exportatorii români).Aș vrea să văd și inițiative politice în acest sens.Încă o dată,felicitări pentru temă.

  4. Unu-2 spune:

    Pentru mine textul asta e mult prea “patriotic” in send gresit incit pot sa sar paragrafe intregi, eventual chiar intreg. Ca si la toti romanii verzi sau getodaci si acestui text ii lipseste contextul. Nu sintem patrioti noi intre noi cind vorbim despre noi, ci intr-un cadru mai larg, european sau mondial, ca nu traim rupti de lume in secolul 21. As fi vrut sa discutam de patriotism, eventual in cazul particular al IT-ului cum se face aici referire, prin competii internationale cu grafice si clasamente unde sintem comparativ cu altii. Sa deschidem un pic geamul si sa ridicam privirea din tarina sa vedem si altii cum sint, nu doar sa ne mirosim ciorapii intre noi. Cam grosolan comentariul, insa patriotismul explicat gresit imi ridica tensiunea.
    Prefer definitia de manual cu citate din Constitutie, “9. Să-ţi achiţi contribuţiile financiare legale (art. 56 din Constituţie); 10. Să-ţi exerciţi drepturile şi libertăţile cu bună-credinţă, fără să încalci drepturile şi libertăţile celorlalţi (art. 57 din Constituţie)” Credeti ca altii trebuie sa mai explice ca patriotism inseamna sa-ti platesti taxele si sa-ti exerciti drepturile si libertatile (inclusiv politice) cu buna credita?

    • DanC spune:

      Foarte adevarat! Textul e un fel de auto-felicitare, ce buni sintem. In realitate nu s-a facut nimic de 26 de ani incoace. Nu autostrazi, nu servicii, nu unirea cu Basarabia, aceiasi ticalosi-urmasi ai PCR votati si ras-votati, jaf, furat caciula, taxe uriase complet nejustificate (care si-asa se scurg in buzunarele ‘jmekerilor’), contopism, manele, cocalarism etc.
      Dar, nah – sintem patrioti! Cei mai buni la cosuri cu nuiele :)

    • Cosima Rughinis Cosima Rughinis spune:

      Cred că patriotismul nu este rezervat doar națiunilor cu performanțe excepționale. Dacă ar fi așa, ar putea fi patrioți doar danezii, pentru că sunt cei mai fericiți, qatar-ezii, pentru că sunt cei mai bogați, și elvețienii, deoarece au cea mai multă ciocolată.

      Patriotismul este, după mine, opțiunea de a fi solidar/ă cu o comunitate umană decupată în formă de patrie, în care intră oameni din trecut, din prezent și generații care se vor naște. Nu e obligatoriu, desigur – e doar o opțiune. Solidaritate înseamă alături și la bine, și la rău. Acum accentuez și la bine – adică nu doar să observăm paiele și bârnele din ochii tuturor. Dacă ne uităm doar la ce e rău, în viața publică ca și în viața personală, nu mai e clar încotro să mergem și de ce am mai merge undeva.

      În studiile asupra fericirii, oamenii sunt întrebați și cât sunt de fericiți și cât sunt de nefericiți, iar cele două dimensiuni nu se anuleză una pe cealaltă, ci rămân distincte. La fel, aprecierile și criticile pentru comunitatea sau patria cu care ne identificăm sunt două subiecte distincte de discuție.

      • Vlad spune:

        Pai dupa definitia dumnevoastra v-ati solidarizat cu o minoritate de succes in timp ce Romanii, in sens mai larg Europenii si in sens si mai larg oamenii se confrunta, daca e sa pastram proportiile discutiei cu decalaje digitale si tehnologice, cu o educatie care din ce in ce se anunta a fi lipsita de o participare directa a educatorului acest decalaj si directie sustinute in timp ce acei oameni care sunt afectati de aceste decalaje platesc taxe. Adica exista o categorie de oameni care sunt solidari de facto cu toti oamenii nu doar cu cei care activeaza in IT si oameni care ne propun o solidaritate de conjunctura cu categorii sociale favorizate.

        • Cosima Rughinis Cosima spune:

          Am încercat să povestesc mai mult despre patriotismul tinerilor decât despre al meu. Cred că tinerii și tinerele care participă mâine la DemoDay s-au solidarizat cu oameni foarte diferiți – și din straturile privilegiate, și din categorii vulnerabile. Au creat soluții pentru probleme din agricultură, pentru pacienții care suferă de boala Parkinson, pentru consultatii ORL.

          De asemenea, în cazul tinerilor și tinerelor despre care scriu, nu e vorba despre o solidarizare “de conjunctură”. Au muncit foarte, foarte mult pentru aceste prototipuri, definind problemele utilizatorilor tot mai precis și mai constructiv.

          Dar în alte situații cred că aveți dreptate. Este mult mai ușor să ne solidarizăm cu oamenii care au deja o poziție socială bună, a căror voci sunt ușor de auzit în societate și ale căror interese converg cu ale noastre. Problema pe care o ridicați este importantă.

          • Vlad spune:

            Cred ca ati pierdut esenta din mesajul pe care l-am scris asa incat o sa dezvolt putin. Elevii din tara noastra includ elevii din medii rurale, elevii din orase mici si medii si elevii din centrele universitare. Care credeti dumnevoastra ca este sansa REALA ca acesti elevi in ansamblul lor sa ajunga competitivi pe piata globala de IT, care continua sa se dezvolte cu pasi repezi, sa zicem in 10-15 ani ?

            In 10-15 ani o sa avem inteligenta artificiala, procesoare neuronale, calculatoare cuantice folosite probabil pe scara larga. Cunoasteti dumnevoastra la noi in tara dezvoltari in directia asta ? In sensul de cooperari intre privat si mediul educational care au facut descoperiri notabile si au dispozitive intr-un anume grad de functionare comparabile cu ceea ce au cei din US ? Chiar daca aceste cooperari exista sa zicem ok sunt 2 firme care au niste procesoare neuronale sau dispozitive si algorimti de inteligenta artificiala folositi pentru a rezolva probeleme reale ele trebuie raportate la totalul acestor firme in tara. 2 firme una in Bucuresti si una in Cluj nu se compara cu cele cateva sute in domeniu din US.

            Si in US sunt probleme de decalaj digital si probleme de educatie pe care decidentii, care chiar se ocupa la modul real, incearca sa le solutioneze. Credeti ca daca stimulam IT-ul local FARA a stimula o reforma de substanta in educatie obtinem mai mult decat mana de lucru pentru piata din US si in cel mai bun caz cateva firme de succes care vor ajunge sa fie achizitionate tot de US ?

            Credeti ca daca 2% din elevii din Romania ajung in 10-15 ani sa se realizeze cu succes in IT putem spune ca e ok in conditiile in care si aici e substanta intrebarii pe care o pun ce se intampla cu ceilalti sa zicem 90% ? Ce fac doamna ceilalti 90% din elevii de maine ai societatii romanesti in 10-15 ani ? Care e oferta mediului de aici in conditiile in care la 26 de ani de la iesirea din comunism afacerile locale au aceeasi pondere in economie ca cea pe care o aveau cand am am iesit din comunism ? Si cu ce se ocupa aceste afaceri, care este ponderea tehnologiilor inalte in aceste firme ? 0,1-0,2% ? Asta este procentul pe care il tintim ? Este aceasta o viziune meritocratica a societatii sau o decuplare de la realitatea care ne inconjoara ?

      • Ela spune:

        “Dacă ne uităm doar la ce e rău, în viața publică ca și în viața personală, nu mai e clar încotro să mergem și de ce am mai merge undeva.” – Exact!
        Aceasta este marea problema a multura dintre noi : ne-am dezobisnuit sa admiram!
        Nu mai gasim nimic care sa ne fie pe plac, numim asta evolutie sau perfectionism, si suntem convinsi ca este o calitate!
        Nu mai stim sa fim amabili “degeaba”, sa valorizam eforturile cand sunt “prea mici”, sau sa incurajam copiii cand exprima altceva decat ceea ce asteptam de la ei!
        “Realistii de serviciu” vor replica incruntati : Pai, nu-i normal sa vrei mereu mai bine?

        Un proverb francez spune ca “mai bine este dusmanul binelui”, iar francezii se limiteaza la a face bine, ce fac!
        In traditia ebraica separarea binelui de rau se face cautand numai binele (cu toate ca raul e mai vizibil…), si probabil ca asta permite israelienilor sa prospere intr-o tara inconjurata de dusmani!
        In România democrata, deci liberi fiind si facand exact ce vrem fiecare, am ales sa vanam cu vigilenta raul, ca sa-l combatem, si sa starpim astfel coruptia si mediocritatea! Devenit un popor de procurori, ce realizari a obtinut poporul roman?
        Cine are dreptate sa continue, si cine ar fi indicat sa-si schimbe atitudinea…?

  5. abc spune:

    Comentariul live a unui patriot IT în Romania.

    “cei care dispretuiesc familia traditionala vor neaparat ca impreunarea homosexuala sa fie considerata absolut identica cu casatoria traditionala. Asta e nebunie.”

    Voila.

    Patriotismul definit ca rezistenta impotriva “decadenței morale a Occidentului.

    Dacă ar fi doar unul….

    Dar sunt majoritatea care operează social în sistemul ăsta simplificat binar, fără nuanțe și intoleranți de-a dreptul cu viața altora.

    Așa de buni, că multe dintre produsele destinate pieței interne autohtone sunt disfuncționale, incomplete și inutile. Sisteme și produse cu integrare și utilitate foarte redusă.

    Exemplu recente

    http://www.petreanu.ro/19865-2/

    Sau

    Astăzi citeam despre comentariul unui jurnalist de la Euroactiv supărat pe ITP..prin care se întreba retoric, de ce contribuabilul nu primește un reminder electronic, la data expirării, din moment ce baza de date disponibilă pentru a da amenzi de altfel, e tot timpul actualizată,

    Vedeți, patriotismul e mai degrabă o noțiune ideologică. Te identifici cu un grup anume pe anumite criterii reductive. Limbă, religie, zonă geografică. Etc.

    Umanismul, e ceva mai mult. Și aici citind comentariul dvostră, îmi dau seama că mergem în aceiași direcție de evaluare a definiției sociale a patriotismului în Romania. Dar și necesită o viziune mai largă, o experiență de viață mai vastă care expune individul la diferite mentalități, sisteme sociale.

    Colaborare vs confruntare.

    Vorbind de proiecte, nici alții nu stau pe loc și dorm.

    Kickstarter, Indiego. Etc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosima Rughinis


Cosima Rughinis

Cosima Rughinis este profesor in Departamentul de Sociologie al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Este interesată de prezentările și î... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)