Home » Media / Tech » Citesti:

Politica, mass-media și cultura atavică

Brindusa Armanca iulie 14, 2015 Media / Tech
3 comentarii 816 Vizualizari

Cetățeanul educat în spiritul eticii Occidentului civilizat, se poate întreba cu stupoare cum e posibil ca, într-o țară europeană, un premier dovedit ca plagiator și inculpat într-un dosar de fals și spălare de bani să rămână în funcție, de ce nu se revoltă cetățenii plătitori de taxe când văd că banii lor se opresc în buzunarele politicienilor corupți aflați la putere, de ce nu protestează universitățile la zecile de pseudo-opere științifice produse în pușcării de VIP-uri, cu beneficii imediate în scurtarea detenției, cum suportă studenții umilința de a plăti șpagă pentru o notă de trecere, sau de ce comunitatea media admite fără reacții viguroase jurnaliști acoperiți, jurnaliști corupți și companii media viciate. Fenomenele enumerate descriu situația la zi a României și necesită o analiză aprofundată, așa cum o face Peter Gross pentru mass-media postdecembristă, în volumul Întoarcere în laboratorul românesc. Mass-media după 1989, apărut anul acesta la editura Nemira. Profesorul Gross, directorul Școlii de Jurnalism a Universității din Tennessee, este unul dintre rarii specialiști  străini ai spațiului mediatic ex-comunist care, atașat prin biografie, a dedicat presei din România numerose studii și cărți, radiografiind fără prejudecăți progresele și eșecurile ei, punând-o în context global și reflectând asupra cauzei derapajelor, mutațiilor negative și șanselor ratate. Peter Gross reevaluează multe dintre concluziile lucrării din 1996 de la care pornește, Mass-media in revolution and national development. The Romanian laboratory, dintr-o perspectivă nouă, cea a valorilor culturale ca nucleu al configurației morale, sociale, politice, mediatice ale unei comunități.”Asta e cheia, cultura, nu sistemul! Noi studiem întotdeauna mass-media din punctul de vedere al sistemului şi asta ne dă o imagine a arhitecturii sistemului, dar nu ne spune cum sunt legăturile între diferitele părți ale sistemului și cum lucrează el. Așa că nu politica, nu economia, nu alte lucruri care de obicei definesc un sistem sunt principalii vinovaţi de starea mass-media, ci cultura, valorile, atitudinile, pentru că asta se traduce în practici și aici e problema cea mai mare”, sublinia profesorul Gross într-un interviu acordat revistei ”22”. Unghiul valorilor respectate de o națiune, dar mai ales ignorarea ethosului societății democratice, disprețul față de cinste, corectitudine, onoare, desconsiderarea eticii și tranformarea ei în ornament retoric de către elite, acceptarea conduitelor aberante în politică și la nivelul superior al deciziei, iată o grilă interesantă care ar putea tomografia și diagnostica nu doar situație mass-media, ci întreg organismul social românesc. Deși promitea profesionalizare și consolidare în deceniul 1991-2000, când au apărut facultăți de profil, companii media private și organizații media active în cucerirea libertății de exprimare, presa românească a cotit-o pe altă cale, pierzătoare. ”Gemenii” jigăritei democrații românești, politica și mass-media, s-au născut din aceeași sămânță, moștenind gena culturală determinantă pentru ambele. Fără ideologii și convingeri, cei doi frați coexistă într-un perfect paralelism și își negociază neîncetat pozițiile, scoțând din ecuație cetățeanul, teoretic rațiunea lor de a exista:”Elitele politice și media se aliază în corupție, primele pentru a câștiga putere care se transpune în avantaje economice, cele din urmă pentru a-și monetiza puterea percepută de a influența opinia publică”. Personalizate, transformate în instrumente, aflate sub controlul mogulilor afiliați politic, mediile românești  își asumă doar prin excepție responsabilitatea asociată jurnalismului fiindcă”între mass-media și politică există o relație simbiotică, dar dincolo de această relație și poate mai important, există o cultură atavică și solipsistică, pe care o împărtășesc în mod intim elitele ambelor instituții, una care le determină practicile și comportamentele”. Cartea reputatului profesor Peter Gross lansează o teorie îndrăzneațăși consistentă, care încă necesită clarificarea conceptelor de ”elite”, ”cultură”, ”sistem media”. Mai optimist în primii șase ani ai tranziției analizați în ”laboratorul” din 1996, când credea că presa din România, ca și sistemul politic, vor evolua spre modelele occidentale consacrate, oferind publicului, cetățenilor instrumentele necesare pentru a progresa, autorul trage concluzii rezervate în privința viitorului mass-media, prezicându-le un ritm lent de profesionalizare și transformare, în pas cu mentalitățile, credințele, valorile și conduitele socio-culturale. O constatare amară circumscrie anii chinuiți și imprevizibili ai devenirii comunității media într-un sfert de veac: presa românească a fost câine de vânătoare, cățel de salon, câine de atac sau haită de lupi, dar niciodată ”câine de pază” a democrației în sensul liberal al conceptului.

Articol apărut și în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. ada spune:

    „Hoțul cu un păcat, păgubașul cu o sută” explică multe dintre aspectele pe care le semnalați.

  2. T. Bucur spune:

    Doamna Armanca, v-am mai sugerat o data sa incercati a initia un serial care s-ar putea intitula “Cum mai manipuleaza …”. Sa demontati de fiecare data procedeul de manipulare folosit. Cred ca ar prezenta un interes deosebit.

  3. Brindusa Armanca spune:

    Multumesc, am receptionat.Incerc din sept.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)