Home » Media / Tech »Politica & Doctrine » Citesti:

Presă captivă = alegeri măsluite

Brindusa Armanca octombrie 24, 2014 Media / Tech, Politica & Doctrine
2 comentarii 658 Vizualizari

Monitorizarea alegerilor a devenit o acțiune benefică în toată lumea democratică și un proces obligatoriu în țări de tranziție sau țări cu democrație neconsolidată. S-au elaborat numeroase ghiduri pentru sistematizarea criteriilor și organizarea procesului pe teren. Observarea și raportul privesc nu doar alegerile în sine, ci și conduita mass-media, felul cum jurnaliștii își fac treaba în perioadele de campanie. ”No free press, no democracy”, este axioma funcționării statelor de drept în Europa și în lume. Controlul onestității presei îl pot exercita organizații diverse, de la cele consacrate ca OSCE sau Article XIX, până la cele specializate în media, sau organizații nonguvernamentale interesate de transparența, inteligibilitatea și corectitudinea alegerilor. Dar recomandabil este ca monitorizarea să vină și din interiorul breslei, jurnaliștii înșiși să vegheze ca imparțialitatea, responsabilitatea, accesul liber, onestitatea să fie respectate de toată comunitatea media. Fiindcă profesia se justifică prin dreptul cetățenilor de a fi informați și stă pe temelia unor drepturi fundamentale ca libertatea de exprimare și dreptul la comunicare. Mass-media au aceleași misiuni în timpul alegerilor, pe toate platformele și suporturile, print, online, audiovizual: să informeze publicul despre candidați, partide, tendințe politice, să medieze dezbaterea electorală, să ofere platforme pentru transmiterea mesajelor electorale, să raporteze sondajele și rezultatele intermediare și finale, să evalueze critic campania, să evidențieze încălcările de campanie, fraudele în alegeri, mesajele false etc. și să educe electoratul în sensul dreptului democratic de vot și al importanței actului de a vota. Treabă grea, laborioasă, agitată într-un mediu toxic și dezechilibrat ca în România alegerilor prezidențiale 2014.

O carte citabilă și azi, ”Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gândirea” a lui Giovanni Sartori, prevedea acum șaptesprezece ani completa emotivizare a politicii și crearea ”videoliderului”, la care contează telegenia, frecveța aparițiilor, emoția creată și nu legitimitatea sa, biografia profesională, integritatea, raționalitatea mesajului politic și electoral. În esență, un electorat videodependent hrănit cu informație parțială despre niște ”eroi” contrafăcuți, își pierde spiritul critic și înghite ușor ce primește. Este adevărat că în țări normale la cap sunt o excepție candidații urmăriți penal, aduși cu cătușe la mâini, sau politicienii corupți trimiși în Parlamentul European, cum se întâmplă în România. Noile tehnologii și noile media au eliberat publicul, într-o oarecare măsură, din lesa televiziunii, oferind alternative de informare. Dar nimic nu e simplu când e vorba de mass-media, deci monitorizările se cer periodic făcute.

În manualul său destinat presei în campania electorală, Ross Howard compară menirea jurnalistului, care ajută la sănătatea democrației, cu cea a doctorului și dă definiții simple unor concepte și roluri despre care s-au scris mii de cărți: libertatea înseamnă că cetățenii se exprimă, democrație înseamnă că guvernele ascultă. Între ele mass-media este mesagerul. Jurnalismul responsabil nu este defăimător, nu este derivativ repetând fără discernere mesajele preluate de la politicieni, nu este rău-intenționat, nu este corupt. El pleacă de la fapte și urmărește informațiile relevante cu acuratețe, imparțial, conștient de standardele profesionale și etice ale profesiei. Fie că sunt știri, emisiuni de dezbatere electorală sau sloturi publicitare, regulile trebuie respectate. În majoritatea țărilor democratice, autoritatea audiovizuală elaborează regulile, ceea ce a făcut și CNA la noi prin Decizia 528/2014 care prevede echitate, imparțialitate și echilibru în prezentarea candidaților. Cum a ajuns CNA să nu mai fie azi o instituție credibilă, deși e rău, e altă poveste.

Ce urmăresc monitorii atunci când analizează derapajele presei? Câteva ținte ar fi vizibilitatea candidaților, agenda media a televiziunii, radioului sau publicației, cine este în spate (patronat angajat politic sau nu, medii publice etc.), favorizarea/defavorizarea unor candidați prin omisiunile sau exagerările din știri, circularea unor zvonuri, preluarea insistentă a unor critici de la un partid/candidat, dezbateri neprincipiale sau, dimpotrivă, absența dezbaterilor, manipularea prin titluri, imagini, unghiuri de cameră, mesaje ascunse pozitive/negative, neraportarea unor abuzuri ale puterii etc. O monitorizare a făcut Agenția ActiveWatch în alegerile parlamentare din 2012 reflectate pe televiziuni. Analiza arată că oferta editorială a televiziunilor a fost insuficient adaptată contextului electoral, subiectele din viaţa politică internă au deturnat atenţia de la programele electorale ale candidaţilor cu accent pe conflictul președinte-premier, iar accesul candidaţilor mai puţin cunoscuţi a fost aproape inexistent. Raportul OSCE pe aceleași alegeri conține observații critice la adresa mass-media și a autorităților din România, care ar trebui recitite, just in case:

  • „ Reglementările privind prezentarea competitorilor electorali de către posturile private ar putea fi revizuite astfel încât să protejeze mai bine independenţa editorială şi interesul publicului general de a obţine un spectru larg de informaţii.
  • Ar trebui să se ia în considerare abrogarea prevederii Art. 38(2) al Legii electorale, astfel încât toţi competitorii înscrişi să poată fi prezentaţi de postul public.
  • Legea electorală ar putea fi modificată astfel încât să ofere directive precise şi general aplicabile pentru acoperirea mediatică a alegerilor.
  • Autorităţile ar putea lua în considerare îmbunătăţirea metodologiei CNA de monitorizare a mass media pentru a spori capacitatea acestei instituţii de a identifica diverse forme de acoperire neechilibrată a campaniei.
  • Legea Audiovizualului ar putea fi modificată în aşa fel încât să reglementeze mai detaliat rolul şi autoritatea CNA pe parcursul campaniei electorale. Termenele alocate pentru luarea deciziilor ar putea fi scurtate astfel încât sancţiunile să poată fi impuse şi implementate cu promptitudine înaintea zilei alegerilor.
  • Numirea membrilor CNA ar trebui să fie liberă de orice ingerinţă politică sau economică pentru a-i spori independenţa şi credibilitatea. Legea Audiovizualului a putea reduce numărul numirilor politice şi ar putea prevedea în locul acestora o componenţă mai diversă, care să includă experţi independenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.
  • În conformitate cu bunele practici, Legea SRTV și SRR ar putea prevedea participarea publică la alegerea candidaţilor pentru administraţia difuzorului public, fapt ce s-ar putea realiza prin intermediul audierilor publice şi consultărilor publice cu privire la candidaţi.

P.S. Jos pălăria, TVR! Subiectul fierbinte al retrocedărilor ilegale de păduri a fost dezbătut într-o manieră clarificatoare și profesionistă în două emisiuni ale televiziunii publice. Una este ediția din 20 octombrie a talk-show-ului  Foc încrucișat de pe TVR1, în care moderatoarea Alina Stancu  a descurcat ițele afacerilor ilegale de milioane de Euro cu ajutorul competent al jurnaliștilor Paul Radu, director Rise Project și Mircea Bărbătei de la Cluj. Cealaltă este, tot pe TVR1, este Biziday din 16 octombrie, unde  Moise Guran a indicat legătura dintre modificările Codului Silvic și interesele personale ale politicienilor de la vârf  implicați în afacerea retrocedărilor frauduloase: Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Ilie Sârbu și grupul din jurul acestora.

Variantă extinsă a articolului apărut în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Radu Popescu spune:

    Faptul ca TVR a dezbatut cu oarecare profesionalism problema restituirilor ilegale nu denota altceva decat ca aceasta televiziune e prizoniera celeilalte tabere din psd, probabil ghita-dragnea.

    In rest vorbiti de oglinzi de murano intr-un bordei semiingropat, CNA-ul si clasa noastra politica fiind bordeiul.

  2. Andrey spune:

    Cam in toate tarile presa e mai mult sau mai putin captiva, dar acolo este un grad mai mare de democratie pentru ca este captiva in mod uniform, toate partile implicate detin ziare, site-uri, televiziuni. Se respecta niste reguli, iar fortele implicate sunt relativ egale. La noi, de obicei, puterea detine sau controleaza 90%.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)