joi, martie 28, 2024

Stan şi Bran cu jurnalişti

Uneori presa e simpatică. Bâlbele în direct, incidentele lexicale sau potrivelile de tot felul smulg zâmbete în cele mai dramatice momente. Spre deosebire de presa scrisă, care oferă un răgaz în plus dar impune şi cumpănire (fiindcă foaia albă este constrângătoare chiar în format Word), televiziunea în direct înseamnă un galop fără menajamente. Jurnalistul trimis de urgenţă pe teren abia dacă are timp să vadă despre ce e vorba, să înţeleagă câte ceva, că are deja legătura şi trebuie să transmită. Şi atunci, sub tensiune, iese câteodată aşa: „Infractorii au dispărut fără urmă. Poliţiştii sunt încă pe urmele lor” (Pro TV Iaşi, Ştiri).
Ioan Crăciun şi Bogdan Petry au avut răbdarea de a monitoriza şi de a colecta „minime, debitări şi moace” într-o carte intitulată „Vorbe de buh cu figuri” apărută la Editura Ars Docendi. Umorul involuntar al jurnaliştilor de televiziune a fost astfel antologat de doi autori plin de umor ei înşişi care au dat unul intertitluri inspirate, altul ilustraţii pline de har. Deşi volumul a apărut acum câţiva ani (continuarea e în pregătire), hazul vorbelor „de buh” şi de „uff” ale protagoniştilor aflaţi sub presiune nu s-a perimat. Iată câteva mostre:

„România este principalul exportator de paraşute din sud-estul Europei”(Realitatea TV, emisiune depre relansarea economică în industria textilă).
„Miron Cozma a fost eliberat pentru implicări în activităţi socio-educative şi moral-religioase”(TVR1, Jurnal)
„Soldatul rănit în Irak este aşteptat în ţară pentru a fi înmormântat ca un erou” (Antena 1, Observator)

„Cei doi soldaţi  răpiţi de Hessbolah sunt în stare bună” (OTV, Ştiri)

Nici interlocutorii reporterilor nu se lasă mai prejos: „Am fugit cu doi porci la şosea – relatează la Realitatea TV un sătean dintr-o localitate lovită de inundaţie – şi când am ajuns acolo viitura aducea şi coteţul”. La Alpha TV Câmpulung directorul Clubului elevilor povesteşte cu entuziasm: „În luna martie am avut activităţi mari. Elevii noştri au participat la un carnaval deghizaţi în flori, păsări şi animale de primăvară”. Dar şi de la Balul bunicilor vin veşti încurajatoare de la o pensionară,  pe Prima TV: „ Sunt singură. Nu am soţ, a decedat şi mă simt excelent…”. Pe B1 TV un star porno descrie show-ul său erotic cam aşa: „Lucruri normale, curate, adică tot tacâmu”. Iar optimismul atinge punctul culminant în spovedania unui rom la Observatorul Antenei 1: „N-aveam casă şi m-am rugat. Sfântuleţule, ajută-mă să-mi fac şi eu o casă! Şi-am făcut: parter cu două nivele”.
Longevitatea emisiunii Cronica Cârcotaşilor se datorează frecvenţei cu care protagoniştii canalelor de televiziune o iau prin bălării. Contribuie la aceasta educaţia superficială a tinerilor jurnalişti, cu gramatică şi lecturi puţine, contribuie lipsa de rigoare generalizată, profesionalizarea incompletă şi mai ales stilul „merge şi aşa”, din moment ce nu se sancţionează. Dar viaţa publică colcăie de personaje pitoreşti, fără şcoală, cu ceasuri şi maşini (mai nou, elicopter) de sute de mii de euro. Demne de urmat: „Avem o viziune exactă cum trebuie să-l călcăm în picioare pe acest om” (Marean Vanghelie pe TVR 1) sau „Tatăl meu şi tatăl lui Giovani aşa cântau la petreceri, că toată lumea amuţea” (Gigi Becali pe Prima TV).

Articol aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Minunat! O singura corectura mi-as ingadui: „România este principalul exportator de paraşute din sud-estul Europei” Asta cam asa-i, in adevaratul sens al cuvantului!

  2. Se poarta perlele si in presa scrisa. Chiar acum cateva minute citii in Gazeta de Olt cum angajatii de la ISU au „asanat” o bomba intr-un poligon.

  3. <> – si care este problema sau amuzamentul aici? chiar asa si este, Romania este principalul export de parasute din regiune. A, faptul ca in zonele mai necivilizate ale tarii (a se citi in Sud) „parasuta” descrie altceva, e problema jargonului local. Daca am inlocui cuvantul furt cu masina, am rade pe urma ca Dacia este principalul exportator de masini din Romania? V-a intrat in ADN tigania de Bucuresti…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro