Home » Media / Tech » Citesti:

Ţării, cât mai mulţi IT-şti!

Mihai Badici mai 22, 2016 Media / Tech
65 comentarii 4,396 Vizualizari

Se pare că acesta este noul slogan, cărbunele nemaifiind util iar minerii pe cale de dispariţie. Ambroise Bierce, unul din autorii mei preferaţi, dă un exemplu în definiţia cuvântului „logică” ( în Dicţionarul Diavolului) , pe care o să îl rezum aşa: dacă un om sapă o groapă pentru un stâlp în şaizeci de secunde, atunci şaizeci de oameni vor săpa o groapă pentru sţâlp într-o secundă.  Deci, bineînţeles că dacă ponderea IT-ului în PIB este acum de 10 procente , nu avem decât să angajăm de douăzeci de ori mai mulţi oameni şi ponderea va deveni de 200 %.

Pare normal ca pe plan mondial unul din promotorii ideii învăţării programării în şcoală să fie Bill Gates. Ca un filantrop ce se găseşte, el  ştie bine care este calea spre fericire şi succes în viaţă. Nu, nu programarea. Calea este să angajezi programatori ieftini care să muncească pentru tine, ceea ce bineînţeles este mai uşor de făcut atunci când toată lumea ştie să programeze.

Dar trecând peste aceste amănunte ( în definitiv nu văd nimic rău ca întreprinzătorii să vrea să facă profit, mai ales că aş figura şi eu la capitolul antreprenori minusculi) se pare că problema e generalizată. Întreprinderile mecanice nu găsesc nici ele destui mecanici, nici cele de construcţii destui constructori; probabil singurul domeniu care este saturat este cel al auditorilor – dar în lipsa meseriaşilor pe care să îi auditeze deocamdată culeg fructe prin alte ţări.

Bun, deci să producem programatori, dar cum?

Am mai scris în trecut pe această temă care mi se pare destul de delicată. Introducerea unor ore de programare în şcoala generală, sau chiar în liceu probabil nu ar face decât să adauge o nouă disciplină la programa oricum supraîncărcată; după aceea se pune problema şi mai delicată: cu cine să ţii aceste ore, devreme ce cam orice profesor care ştie un pic de programare îşi poate găsi cu uşurinţă un job plătit de minim patru ori mai bine în industria IT? Poate profesorii de matematică? Nu ştiu cum mai e acum prin şcoală, „pe vremea mea” aşa-zisele ore de MATC se transformau în ore de matematică în cele mai mute cazuri; e drept că acum presiunea admiterii e mai slabă deci probabil cererea informală de matematică e mai mică.

Dar să presupunem că rezolvăm şi problema asta; printr-o colaborare cu viitorii angajatori, prin ceva fonduri pe programele de resurse umane etc.

Următoarea problemă este „ce să predăm”? Tot ca să revin la „vremea mea”; pe atunci în general se predau algoritmi. Lucrul asta e lăudabil, şi aş putea spune că cel puţin mie mi-a dezvoltat o latură a gândirii abstracte care probabil altfel ar fi rămas într-un stadiu latent. Dar construiesc oare programatorii de azi algoritmi? Este acest lucru util industriei? Majoritatea proiectelor, exceptându-le bineînţeles pe cele de cercetare, nu fac decât să implementeze nişte algoritmi mai degrabă simpli; atunci când e vorba de unii mai complecşi, ei sunt deja elaboraţi la momentul formulării cerinţelor proiectului, trebuie doar implementaţi.

Bun, atunci să învăţăm un limbaj de programare. Eu am învăţăt de exemplu în liceu Fortran; pentru că în facultate practic se pornea de la zero ( ceea ce e firesc, majoritatea colegilor nu învăţaseră programare în liceu) , mai mult din plictiseală m-am apucat să învăţ Pascal, care era la modă în Automatică. Evident, până am terminat şcoala, toată lumea programa în C.   E adevărat, între timp creşterea industriei s-a mai domolit, probabil că un programator în C are cotă bună în continuare, dar piaţa deja caută alte lucruri, limbaje pentru web de exemplu. În concluzie probabil că orice limbaj ar fi util, cu condiţia să  nu fie luat prea în serios, pentru că mai mult ca sigur nu va avea nici o legătură cu ceea ce se va cere în anii după absolvire.

Încă o observaţie. Cât îţi trebuie în general să înveţi un limbaj de programare? Aici e ca şi la pian, probabil că poţi să înveţi notele într-o săptămână, poate chiar şi „Ceata lui Piţigoi”. Ca să cânţi la Ateneu… probabil „un pic” mai mult. Desigur, depinde şi la al câtelea limbaj eşti, pentru că esenţial este să ai idee de câteva principii folosite în programare, cum ar fi ce e cu variabilele, cum se definesc diverse secvenţe precum deciziile sau ciclurile etc. Restul sunt amănunte.

Ori, structura anului şcolar este extrem de rigidă, cel puţin la noi. Nu există nici o disciplină care să se predea pe intervale mai scurte decât semestrul. Opţionalele sunt mai degrabă o glumă, cel puţin la şcoala copiilor mei nu există săli disponibile pentru a „opta” decât cu toată clasa. Şi în definitiv la ce bun să consumi timpul preţios al unor copii cu nişte noţiuni pe care le vor folosi poate maximum  10 % din ei, şi pe care le-ar putea învăţa în câteva săptămâni de lucru intensiv?

Cred că de fapt principalele abilităţi pe care trebuie să le aibă un IT-st nu se exersează nici la programare, şi din păcate din ce în ce mai puţin chiar şi la matematică. Este vorba de capacitatea de a opera cu noţiuni abstracte, de a construi şi înţelege raţionamente logice fără a fi nevoit să te raportezi la exemple concrete ( două mere şi cu trei mere, câte mere fac?) . Constat că acest tip de exerciţiu intelectual devine din ce în ce mai inaccesibil chiar şi pentru oameni pe care i-ai considera educaţi. Vedem şi în spaţiul public cum persoane de la care avem pretenţii sunt incapabile de a formula o argumentaţie logică, chiar atunci când dreptatea e de partea lor;  ori, câtă vreme nu poţi manipula termeni abstracţi în limba română, degeaba îţi pierzi timpul cu tipuri de date, pointeri sau alocări de memorie.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "65 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Informatica e in stransa legatura cu matematica. Formarea gandirii abstracte incepe in matematica dar isi gaseste aplicabilitate practica in campurile conexe: informatica, fizica.

    Cred ca abordarea informaticii, in contextul logicii binare, ar trebui directionata catre arhitecutra informatiei. Mediul informational a modelat habitatul si in consecinta si modul nostru de interactiune cu lumea inconjuratoare si in cele din urma cu semenii.

    O carte utila si as spune un ‘must read’ pentru cineva care lucreaza cu IT-ul este ‘Understanding context’ :

    http://www.contextbook.com/

  2. Alex spune:

    Perfect de acord. As mai spune si despre adaptabilitate si curiozitate si dorinta de a invata. Mai mult decat atat, in domeniul IT azi sunt atatea domenii de operare (hardware, networking, OS, aplicatii troubleshooting, programare s.a.m.d.) incat ma indoiesc ca, in afara aptitudinilor generale, s-ar putea invata ceva coerent in scoala.

  3. Mirela spune:

    Super. Automatistii gândim la fel :)
    Elevii ar trebuie sa invete sa opereze cu notiuni abstracte intr-un anumit fel. Sa invete despre reletivitatea si, in acelasi timp, rigurozitatea limbajului, sa opereze cu simboluri si sa invete matematica in mod creativ, nu ca o colectie de retete. Ar trebui sa invete ce este de fapt un operator si mai ales gândirea logica.
    Si o singura observatie: in clipa de fata dificultatea nu este invatarea limbajului de programare in sine ci a platformelor de dezvoltare care sunt tot mai complexe.

    • Mirela spune:

      Si imi pare rau ca platformat Contributors nu are like-uri pentru ca as da like tuturor comentatorilor care m-au precedat

    • Mirela spune:

      Si inca un comentariu: referirea la Bill Gates este foarte buna. Ei asteapta din tarile mai amarate codificatori nu programatori. Job mult mai jos platit si care se poate forma si din scoala.

  4. carp spune:

    Nu cred ca vrei ca Romania sa ajunga India Europei, ci ar fi de preferat Germania estului Europei.. asta inseamna mecanica fina, electronica, automatizari, tehnologii metalurgice so mecanice avansate, aeronave, biomedicale, etc. Concentrandu-ne doar pe IT nu putem decat sa ajungem in santz. Ne trebuie cativa ani de sclavie (din pacate) ptr industria Germana, ptr know how, iar dupa aceea nu putem decat sa speram in spiritul intreprinzator, poate va exista, sa ne desprindem sisa ajungem cat de cat egali. Orice alta cale duce spre penumbra..

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Bun, aici perfect de acord. Cum eu sun un pro-european fervent, ceea ce vreau este sa reusim sa ne gasim locul in industria Europei; nu as fi de acord cu termenul de sclavie, il prefer pe cel al lui Sorescu: “ucenic la clasici” :)

      • Harald spune:

        Românilor le lipsește auto-disciplina, iar partea bună este că nu vom deveni niciodată o națiune de roboți, ca nemții. Probabil are legătură și cu temperamentul, nu doar cu educația.

        Însă la nivelul economiei naționale lucrurile sunt mai complicate, există un establishment care preferă să sufoce activitatea economică decât să o lase să se dezvolte ”nevămuită”. De aceea soluția de succes în România sunt contractele cu statul, de aceea creșterea economică o realizează fabricile germane de componente auto și tot de aceea „ucenicia la clasici” nu duce nicăieri.

    • Vlad spune:

      Sunteti naiv. Mentalitatea cu constructia Romaniei e buna dar e ancorata in gandirea ideologica. Acum functioneaza practica. Iar practica e ancorata in realitate, care in esenta inseamna globalizare, corporatii, tratate economice, acorduri de liber schimb, stat minimal si … mana de lucru.

      Mana de lucru e necesara pentru corporatii pentru ca aduce profit si pentru stat pentru ca aduce impozite. Cei care isi fac viata in structurile mostenite ale increngaturilor administrative din tarisoara noastra supravietuiesc traiesc cu banii din impozite. Daca educatia romaneasca formeaza fochisti sau antreprenori fie nu mai vin impozitele pentru ca nimeni nu are nevoie de fochisti, fie antreprenorii creeaza o economie functionala care se bazeaza tot mai putin pe stat pe de o parte si bune bazele unei competitii reale. NIMENI din cei care traiesc din impozite in pozitii caldute ale statului sau din contractele tot caldute cu statul nu vrea asa ceva. De aceea educatia trebuie sa fie orientata pe ceea ce vrea sa produca: mana de lucru. Mana de lucru in economia bazata pe servicii si in era informationala inseamana knowledge worker-ul si un knowledge worker trebui sa aiba gandire abstracta si … ATAT. Nu-i trebuie gandire critica, spirit antreprenorial, gandire practica si asa mai departe pentru ca atunci nu mai e obedient si contravine scopului.

      Modelul acesta pernicios este mostenirea paguboasa a tarelor ideologice si a gandirii propagandistice care a sustinut si creat acest zid pe care incercam sa ne cataram ca sa putem privi si noi in afara. Pe bune de data asta!

  5. pro_fan spune:

    sunt de parere ca invatarea unui limbaj de programare este o necesitate pentru invatamantul liceal teoretic, cu profil real sau economic, nu doar pentru ca dezvolta gandirea sistematizata, ci si pentru ca, pur si simplu, deja depindem de aplicatii practice generalizate;
    pe de alta parte, desi evolutia FORTRAN-PASCAL-C ar fi mai degraba o joaca pentru copiii din ziua de azi (in ciuda prejudecatilor si rezultatelor la BAC), care cu siguranta ar fi capabili sa se descurce si singuri asa cum ne-am descurcat noi in studentie, este totusi necesara aprinderea scanteii de initiere si apoi o aprofundare a unor tehnici standard mai avansate la nivelul programarii orientate pe obiecte si optimizarile aferente, macar in limitele C++; si ceva mai multe cunostinte privind arhitectura gestiunii memoriei, implementarea bazelor de date, standarde de compatibilitate si alte detalii;
    inainte insa de a critica inertia invatamantului, mi s-a parut de-a dreptul infioratoare inertia din economia reala, chiar si in acest domeniu: pe plan intern cel putin, piata ofera softuri lente, cu interfete lipsite de ergonomie si cu erori sistematice la limita fatalitatii, de genul divide by 0 sau overflowuri de memorie cauzate de alocari/dezalocari defectuoase de memorie; la nivel 2010+ inca se mai utilizau la scara nationala softuri de calcul rudimentare incompatibile cu conceptele de multiwindows, de portabilitate si mostenire a proprietatilor obiectelor; iar in ziua de azi, chiar si un banal soft de facturare sufera de o superficialitate dezarmanta, in timp ce softurile de planificare si analiza sufera de o inflexibilitate deprimanta;
    iar parerea mea este ca stagnarea calitativa este consecinta a incapacitatii clientilor de a ridica nivelul cerintelor, prin propria contributie; practic, programatorul singur nu poate optimiza cerintele de ergonomie si flexibilitate, iar clientul nu e capabil sa inteleaga conceptele de dezvoltare in perspectiva a unei platforme, marginindu-se sa solicite nenumarate particularizari pe linii moarte, care de fapt complica fatalmente dezvoltarea si optimizarea ulterioara a aplicatiei.

    “Bun, deci să producem programatori, dar cum?”
    pe de o parte, nu-s convins ca un profesor titular, fie el si de matematica, ar fi mai eficient decat chiar si un suplinitor pasionat;
    pe de alta parte, nivelul de salarizare al unui IT-ist adevarat nu cred ca reprezinta problema de fond, respectiv efortul bugetar, deoarece: numarul de ore de curs necesare lunar ar fi redus, cursantii tinta ar reprezenta doar un procent redus, ca nu e cazul generalizarii si la licee tehnologice sau umaniste, procentul tinta ar fi cu siguranta sustinut de parinti dispusi sa contribuie financiar; raman insa de neignorat impedimentele legislativ-administrative: mi-e greu sa-mi imaginez ca statul ar fi dispus sa aprobe implicarea financiara a parintilor in sistemul gratuit, sau un nivel de salarizare pentru norma IT-istului mult mai mare decat norma altui profesor;

    consider ca solutia viabila ar fi externalizarea serviciului catre operatorii de IT din piata, cu avantajul ca ar asigura atat o pregatire teoretica cat si o practica efectiva; si cu eventuale solutii de sponsorizare, inclusiv de catre parinti,dincolo de portita externalizarii;
    si da, e un domeniu in care chiar se justifica studiul (temele) independent si olimpiadele scolare

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Doar o singura observatie cu care nu sunt de acord: aplicatiile existente pe piata locala sunt atat de proaste pentru ca nu există piata locala. Absolut toate sunt produse de cei doi “abonati” Siveco si Ghiţă cel cu o mie de firme; nu că ei nu ar putea produce software de calitate, sunt convins că pot, dar in cazul acestor aplicatii fondurile au avut o altă destinaţie principală şi probabil n-a mai rămas şi pentru software. În afară de ei mai sunt doar un număr de puşti carora li se potriveşte paragraful de final din capitolul meu, şi care au diverse intrări prin administraţie la nivel local pe bază de rudenie.

      • pro_fan spune:

        nu, nicidecum nu ma refer la “acele” firme cu “specific national”
        ma refer strict la firme care se ridica pe propriile picioara sau sunt dezvoltate cu capital strain in parcuri de soft si care sunt bine intentionate si chiar reactioneaza in sensul satisfacerii clientului;
        incerc sa va dau cateva exemple:
        - programe “contabilicesti” cu module de analiza venituri cheltuieli: un specialist IT nu poate fi capabil singur sa grupeze structurat diverse cheltuieli, care in practica au prostul obicei sa capete denumiri diferite desi reprezinta acelasi lucru, sau denumiri identice desi, la un nivel mai detaliat reprezinta lucruri diferite
        - programe de devize: programatorul obisnuit poate cunoaste doar o practica curenta, generalizata la nivel national, cum ar fi utilizarea indicatoarelor de deviz, dar ii va fi imposibil sa anticipeze strategiile clientului, noile tendinte si diverse metode de calcul sau optimizare a unui buget
        - programe de planificare: ofera niste scheme rudimentare, care nu pot concura cu monstrii deja consacratii (Primavera, Tilos, MSProject etc); decat sa incerci sa dezvolti o asemenea aplicatie, mai bine oferi niste module specializate, pe cat posibil adaptate la necesitatile si strategiile clientului, care sa “altoiasca” rigiditatea aplicatiilor consacrate printr-o functionalitate hibrida, bazata pe import-export de date esentiale ce necesita prelucrare suplimentara; clientul oricum nu va renunta la aplicatia consacrata

      • Adrian B spune:

        Aici cred ca gresiti si o spun din perspectiva cuiva care interactioneaza cu companii din romania, nu doar romanesti ci si straine, si cu contracte active cu dezvoltatori de solutii software din Romania.
        Calitatea proasta a aplicatiilor folosite de companiile si administratia din Romania are factori diferiti:
        - in cazul administratiei, este in mare parte incompetenta beneficiarului si modul in care se fac contractele. Acum cateva saptamani vorbeam cu o persoana pe care o cunosc foarte bine, director general intr-un minister; povestea despre o aplicatie pe care o foloseau, facuta de o companie romaneasca – nici nu conteaza care. Contractul a fost semnat si executat de secretarul general al ministerului, om fara nici un fel de cunostinte de IT – nici macar nu stia ce trebuie sa contina contractul, dar rolul lui e sa semneze contracte, ca primarul. Specificatiile, foarte vagi, au fost scrise de un grup de 3-4 persoane, nici una din ele IT si nici una din ele utilizator al aplicatiei. Aplicatia a fost dezvoltata si implementata fara ca macar 1 persoana din tot grupul care o foloseste sa fi fost implicata in proces, dupa X luni au venit cativa oameni de la compania care a facut dezvoltarea si a instalat pe cateva sute de computere aplicatia si asta a fost tot. Aplicatia normal ca nu face tocmai ce trebuie, dar nimeni nu a spus clar ce trebuie sa faca asa ca a fost scrisa in mare parte din ghiceli. Nu exista nici un fel de criterii de usabilitate, de performanta, absolut nimic. Bani aruncati pe geam, traiasca sistemul inept.
        - majoritatea companiilor romanesti considera IT-ul doar o cheltuiala pe care incearca sa o evite pe cat se poate: cumpara cea mai ieftina solutie care aparent poate face treaba si atat, nici macar nu o mai actualizeaza. Acum cateva saptamani am avut ocazia sa am de-a face ca persoana particulara cu o asemenea aplicatie a unui magazin care nu permitea vanzarea fara a completa CNP-ul cumparatorului pe factura, lucru care nu mai e legal de prin 2007 dar de care aplicatia respectiva nu stia.
        - calitatea aplicatiilor scrise in Romania nu e cu mult mai proasta decat a celor scrise in alte tari, dar difera foarte mult calitatea interfetelor cu utilizatorul (user experience e aproape complet necunoscut cu cateva exceptii gen Adobe Romania, Deutsche Bank, Bit Defender) si calitatea specificatiilor si a arhitecturii de sistem care in general sunt vagi (primele) sau rudimentar analizate (ultima).
        - de asemenea exista si o mare minciuna in IT in Romania: ca avem oameni competenti. Da, avem oameni extrem de competenti, dar ei sunt 10-20% din totalul celor care lucreaza in IT in Romania si dezvolta aplicatii, mai sunt inca 20-30 de calitate medie si aproximativ jumatate care sunt la numar: daca stiu mai mult de 10 tag-uri HTML sunt front-end developers, daca stiu sa scrie un query in SQL care sa ruleze sunt DBA sau back end developers, daca reusesc sa ruleze un PHP fara erori de parsing si mai stiu sa scrie si un query in SQL sunt ori senior developer ori senior support specialist. Nu are rost sa enumar exemple din companii straine cunoscute cu filiale in Romania, pentru majoritatea pe care le stiti va pot da cateva exemple. Sunt si cazuri extreme in care departamente intregi din asemenea companii din zona Aurel-Vlaicu-Pipera au fost inchise pentru ca beneficiarilor li s-a urat de calitatea groaznica a produselor (de uz intern) si serviciilor primite. E o lume mica in care oamenii se rotesc intre ~ 10 companii care fac angajari si dau afara permanent; oameni dati afara pentru incompetenta apar dupa cateva luni si 1-2 companii intermediare in alta pe pozitii mai sus si salarii duble, ca dupa alte 6 luni sa fie dati afara si sa isi continue circuitul in natura.

  6. kinn spune:

    Realitatea este ca tot ce trebuie este gandire analitica, si aproape ca nu conteaza daca aceasta se construieste studiind informatica, filozofia, mecanica, literatura, limbi straine sau istoria antica. Alegerea disciplinei este doar o chestie de gust si preferinte, dar toate necesita sa operezi cu concepte abstracte. Exceptie fac doar domeniile care necesita si o dexteritate fizica particulara (de ex. chirurgia, muzica)

    Pana la urma asta inseamna sa fii inteligent / rational / intelectual (nu gasesc cuvantul potrivit pe momenti). Diferenta un SW arhitect si un filozof hegelian este tine doar de instructie, nu de manipularea conceptelor.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Sincer, eu as inclina către reintroducerea retoricii :)

      • TinTin spune:

        Inca un vot pentru retorica si concursuri de dezbatere. Desi parca e greu sa accepti sa te faca adolescentii din vorbe.

        Strict la subiect, nu vad ce materie “tehnica” ar putea fi introdusa in scoala pentru a creste interesul fata de IT, pentru ca in principiu de asta vorbim: nivelul de interes actual se traduce in numarul de absolventi de acum. Vrei sa cresti (oarecum artificial, as zice) numarul de specialisti IT, atunci trebuie sa-i “pacalesti” cumva pe cei care in mod normal nu s-ar orienta spre cariera asta.

        Problema e ca si pentru IT trebuie sa ai ceva inclinatie, daca nu cumva chiar “talent”, cuvant ocolit se pare in domeniu. Deci risti sa obtii acelasi rezultat pe care l-ai avea daca ai suplimenta orele de muzica sau pictura.

        • pro_fan spune:

          zau asa, vorbim de personaje cu ureche analitica, degete compatibile qwerty, coarde vocale in C major si camera WEB la ceafa

        • Vlad spune:

          Ideea nu e sa se creasca interesul, desi e clar ca exista si aceasta preocupare cu motive neclare, elan patriotic ?, ci de a face fata provocarilor aduse de automatizare, IA, roboti si a pregati generatiile viitoare pentru un viitor care nu stim inca exact cum va arata, dar intuim ca va fi fundamental diferit …

          • TinTin spune:

            Dar daca am sti cum sa-i pregatim – desi nu avem cum sa stim ce va fi in viitor, sa presupunem totusi ca am fi clarvazatori – oare ar vrea sa faca niste materii fara prea multa legatura cu piata muncii actuala? Generatia actuala e ceva mai orientata spre rezultate imediate, cu plusurile si minusurile care decurg de aici. Greu sa-i orientezi spre ceva vazut ca abstract la momentul asta daca nu au macar o inclinatie nativa adica talent spre acel ceva. Sau daca nu au impresia ca ar avea talentul respectiv.

            Pana la urma trebuie sa pregatim absolventi adaptati la piata muncii din viitor sau piata muncii din viitor se va forma dupa cum pregatim copii de azi?

            • Vlad spune:

              In mod cert ca exista o relatie biunivoca intre ce pregateste scoala si piata muncii dinr-o tara anume. Ideea e ca piata muncii nu mai este deja localizata la nivel de tara ci cuprinde tot mapamondul.

              Sigur acum ca in functie de ce pregatesti aceea si obtii. Exista scoli in vest precum Ecolle 42, Epitech, Holberton care sunt orientate preponderent pentru a pregati specialisti care sa poata sa lucreze efectiv in joburile care necesita competente digitale atunci cand ies de pe bancile lor.

              Aceste scoli au metode de studiu orientate pe proiect. Nu se urmareste decat finalitatea practica, adica sa antreneze un student pentru provocarile pe care le va intalni intr-un proiect, adica ducerea la bun sfarsit a proiectului in timpul alocat.

              Acestea in opinia mea sunt abordari extreme dar care exemplifica foarte clar ca aceasta nevoie exista pe piata si ca au aparut si solutii la ea.

              Sigur revenind la intrebarea dumnevoastra, preocuparea nu este de a forma doar forta de munca, sau de a tria forta de munca, aceasta viziune pur utilitarista si marginita nu priveste decat la necesitatile imediate ale lumii in care traim. Cred ca exista o corespondenta foarte buna intre acest gen de scoli si scoala romaneasca si tipul acesta de viziune formatoare prin care elevul trebuie sa invete singur fie favorizat de un mediu preponderent tehnologic, adica calculator, Internet, fie contra unei intertii sistemice in spatele careia sunt oameni obtuzi care nu vad realitatile lumii in care traim, nu sunt capabili sa articuleze sau sa se puna de acord asupra unui program educational.

              Un mediu educational ar trebui in primul rand sa pregateasca nu doar cunostinte abstracte dar o mai buna integrare societala. In acest sens cred ca cel mai bun exemplu este educatia din Japonia, care nu mai poate fi numita sistem sau metoda educativa. Educatia este preocupata si de fiinta umana, de locul ei in lume, de un viitor si niste aspiratii pe care ceilalti nu le banuiesc si care poate nu se limiteaza la un proiect sau in cazul scolii romanesti la o diploma.

              Sigur ca o reforma trebuie sa aiba in vedere perspective. Daca privesti educatia ca un orizont de 20-25 de ani si te gandesti ca scopul ei este sa livreze forta de munca pentru a suplini deficitul preconizat atunci sigur ca e deja o viziune limitativa, una in care viitorul elevului a fost deja scris. Elevul se transforma intr-un produs stantat si pus pe banda de productie care o data ce a fost identificat ca avand defecte potentiale este marcat ca atare fara ca cineva sa mai fie preocupat de parcusul lui ulterior. Ori aceasta viziune nu foarte indepartata de cea actuala a sistemului de educatie romanesc este una care dezumanizeaza si in final duce la formarea unei optici utilitariste, abstracte care nu favorizeaza coeziunea umana si nu incurajeaza individualitatea. Orizontul este cum ar veni deja scris, ori asta este o optica foarte trista, in care numai un individ abrutizat sau opac poate sa o priveasca.

            • TinTin spune:

              @Vlad: Pentru o pregatire axata pe competentele necesare unui job anume, adica un job care exista in momentul asta, exista si solutia unor cursuri facute in colaborare cu marile firme din domeniu, majoritatea au programe de pregatire, evident axate exclusiv pe produsele lor, ce rivalizeaza si bat din punct de vedere al eficientei orice cursuri universitare (romanesti). Ar fi interesant de vazut cum ar arata un an sau un an jumatate de facultate compus doar din cursuri de acest gen, imbinate cu un soi de “practica” in cadrul filialelor firmelor respective. Asta din punct de vedere utilitarist, ca totusi el umple stomacul.

              Pentru o pregatire care sa ia in calcul orizontul de 20-25 de ani, as zice ca acele cursuri ar trebui proiectate peste vreo 10-15 ani de acum incolo si nu la momentul actual. Nu cred ca ar trebui cineva sa se astepte ca va rezista pe piata muncii timp de 25 de ani doar cu ce invata in facultate. In definitiv este alegerea dar si responsabilitatea fiecaruia, mai putin cea a scolii. In felul asta nu ar trebui sa duca nimeni grija numarului prea mic de IT-isti sau betonisti.

              Problema reala, intr-adevar, e ca actualele cursuri universitare romanesti nu te pregatesc nici macar pentru joburile de azi, fara sa mai vorbim de cele de peste 10-15 sai 20-25 de ani.

              O schimbare de substanta, in sensul re-umanizarii invatamantului, e mult mai grea si probabil imposibila la momentul asta cand nimeni nu mai vrea experimente ci o absolvire urmata rapid de un job bine platit. Adica se cere exact stilul utilitarist.

    • Vlad spune:

      Gandirea analitica e doar o parte in ierarhia dezvoltarii cognitiei. Va recomand taxonomia lui Bloom in acest sens:

      http://www.nwlink.com/~donclark/hrd/bloom.html

    • Harald spune:

      @kinn – respectiva diferență mai ține și de peisajul socio-economic avut la dispoziție. De gândit, gândeau și grecii antici.

  7. SKB spune:

    De acord cu mare parte din articol, mai puțin cu partea în care Bill Gates e luat peste picior. Nu merită asta.

    Oricât de discutabile ar fi practicile sale de afaceri, în 1980 IT-ul era rezervat doar marilor corporații.

    Având în vedere că el a spus clar la acel moment că visul său e să pună un calculator în fiecare casă, iar 35 de ani mai târziu avem cel puțin unul la purtător, nu doar acasă, pentru mine e un vizionar care nu merită să fie ponegrit de oameni care nu îi ajung la degetul mic.

    O spun mai ales ca unul care fără să știe programare, a mâncat o pâine albă făcând suport pentru produse Microsoft. Meseria mea nu exista acum 20 de ani.

    Și totuși am ajuns în 2016 să trebuiască să (re)învăț programare, fiindcă Infrastructure as a code este viitorul. Înțelegeți de ce are (din nou) dreptate?

    Referitor la copii, dacă se introduc materii IT în școală, este calea cea mai sigură de a omorî pasiunea. Tot timpul materia va fi moral mult depășită, fiindcă așa funcționează sistemul școlar. Cel mai important e să îi învățăm pe copii cum să învețe. Specialiștii fac de mult muncă voluntară și predau IT în diverse cluburi, asociații, etc.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Da, probabil am fost rău cu Bill Gates, dar el pare a fi cel mai fervent promotor al introducerii programării in şcoli în USA. Altfel, îl apreciez şi e adevărat că a schimbat lumea IT-ului; dealtfel am scris câteva articole pe tema asta mai pe la începutul colaborării mele la Contributors, dacă vă face plăcere puteţi răsfoi arhiva…

  8. Andrei spune:

    Iese Ponta in fara si spune: “Facultatile de IT sa produca mai multi absolventi”. Bine, bine, dar cu ce ii scolesti? Un lector univ. la 35, 40 de ani cu 15 ani vechi si doctorat are salar 2500 net. Studentul lui de an 3 e undeva pe la 3500, salar de incepator. Evident lectorul nostru nu e prost, si pe langa norma de la facultate mai baga si juma de norma minim la o firma. Plimbativa un pic prin tara la “facultatile de it” si vedeti ca e o criza de oameni, nu mai are cine preda. Absolventi tineri nu raman in sistemul universitar, cei buni se pot angaja la privat pe 4500+ si dupa doi trei ani sa ajuna lejer la 1500euro minim. Un asistent ce isi da doctoratul e frecat in mediul univ (deh, sistemul piramidal) pentru ~ 2000 cativa ani si dupa 10 ani ajunge la 3000.

    Deci, despre ce vorbim?

  9. andi spune:

    Sincer, nu mi-e clar mesajul dvs., articolului ii lipseste o concluzie. Daca vreti sa spuneti ca, in loc de a incepe sa invatam limbajul X in clasa e mai degraba nevoie de instrumente care sa dezvolte gandirea abstracta, sunt perfect de acord. Studentii mei (sunt cadru didactic de “IT” intr-o scoala politehnica romaneasca cu traditie, dar – spre surprinderea unora de aici – din afara celebrei Automatici) au probleme serioase de a intelege chestiunile esentiale fara exemplele cu 2 mere si 3 pere. E ingrijorator.

    Nu limbajul trebuie sa fie punctul de focalizare al orelor de “informatica” de la scoala. Facem greseala asta de 26 de ani. Dar daca e totusi vorba sa studiem limbaje, haideti sa nu incepem sa alegem intre C, Java, Python, Scala sau alta aroma tranzitorie la moda. Haideti sa ii invatam paradigme de programare: imperativa, functionala, declarativa, indiferent de detaliul, unealta arbitrara, care e limbajul. Limbajulmpoate finales de profesor sau chiar de elev, cata vreme intra in categoria respectiva. Asta i-ar ajuta cu adevarat, le-ar dezvolta realmente gandirea deoarece le arata padurea, nu copacii. Trecerea de la un limbaj la altul din aceeasi clasa e pentru specialistii veritabili un detaliu, un exercitiu de deprindere a sintaxei si catorva reguli semantice triviale rezolvabil in cateva zile.

    O sa inchei intr-un mod nepopular: eu nu ii consider programatori pe PHP-istii care asambleaza dupa ureche linii de cod in aplicatii Web de duzina, chiar daca sunt multi. E timpul sa avem categorii distincte de personal si in IT. Muncitori, ingineri programatori, ingineri proiectanti etc.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Probabil ca ii lipseste o concluzie pentru ca nu am nici eu o concluzie clară, mai mult am vrut să deschid discuţia. Chiar este interesant să ştim cum se vede subiectul din perspectiva învăţământului universitar. In chestiunea cu php-istii nu prea sunt de acord, asa cum constructor a fost si Saligni si nea Vasile care mi-a construit mie casa… exista tot felul de programatori. Totul e ca fiecare sa fie la locul potirivit, adica sa nu il vedem pe cei care ştiu sa modifice două rânduri in php scriind module de kernel :) Dar nici n-o sa il cheme nimeni pe Linus Torvalds sa scrie site-uri web pentru florăria din colţ.

      • andi spune:

        Asa e, m-am exprimat eu gresit. Sensul era: muncitori programatori, ingineri programatori etc. Nea Vasile, inginerul sef si arhitectul. Acum toti cei care scriu linii de cod nu complet de neinteles pentru calculator se simt a fi egali, cu totii experti si facand parte dintr-o clasa superioara si elitista – - “dom’le, sunt IT-ist, stiu ce zic!”

        Din universitate, educatia gandirii abstracte se vede cam asa: in ultima vreme, unii din absolventii medii nu se mai descurca nici sa citeasca “tutoriale” online scrise cu litere si diagrame. In loc de asta urmaresc video-uri pe youtube unde cineva le arata pe unde sa dea click in IDE-ul momentului ca sa mearga Hello World-ul. Oi fi eu depasit, dar e adanc, nu?

        • Nicusor spune:

          Nu esti depasit. Chestie experimenta pe piele mea:

          Doi studenti la info pe coridor despre tema de laborator: “A zis profa ca putem sa-l facem in orice [nota mea: Eclipse, Netbeans, Idea] dar sa fie cu… Java”.

          • andi spune:

            Superb!

            Las’ ca-si gasesc ei ceva job in testare primara sau altceva de nivel de scoala medie, ca sa se poata lauda pe Facebook ca-s “specialisti IT”!

          • pro_fan spune:

            nici ei nu-s depasiti, dimpotriva, se adapteaza usor la cerintele pietii :)

  10. Cristian Ioan spune:

    OT: Buna ziua, colega!
    Si mie imi place romancierul Ambroise Bierce, nu stiam de logica cu groapa. Eu stiam din scoala generala regula de trei simpla: daca u avion traverseaza Atlanticul in spate ore, atunci sapte avioane il vor traversa …
    Si eu am facut la Facultate FORTRAN, si era anevoios, programul in tipaream pe cartele perforate, care erau date la rulaj, pe loturi. Sigur ca apar limbaje noi, sigur ca rapid cunostintele dobandite pot devebi depasite, insa este esential sa ai o baza de pornire. Ca si la limbile straine, a doau o inveyti mai usor, fie si numai pt ca ai deja conceotul ca exista oemni care nu vorbesc la fel ca tine, care spun alte cuvinte … Si da, nu este absolut necesara Facultatea – in urma cu vre-o zece ani, cel mai bun programator de la firma erau unul ce facuse Mecanica, dar nu daduse exempnul, nu avea diploma, drept care nu putea beneficia de reducerea de impozit …

    • pro_fan spune:

      de fapt, eu am constatat ca in economia reala, logica se aplica in forma “9 femei trebuie sa nasca un copil intr-o luna”

    • Bogdan Ivascu spune:

      Eu stiam engleza si franceza iar cand am inceput sa-nvat germana nu mi s-a parut deloc ca se aplica teoria cu prima limba merge greu, a doua mai usor, a treia si mai.

      Incerc sa-nvat niste python acum, lumea il recomanda ca cel mai accesibil mie mi se pare greu ca naiba.

      • Mihai Badici Mihai Badici spune:

        Engleza, franceza si germana nu se compileaza in acelasi tip de cod masină :)
        Desi dacă ati fi invăţat franceza si spaniola, probabil că italiana ar fi mers mult mai uşor.

  11. George Gafencu spune:

    Cred ca denumirea generica IT e depasita si intr-un anume context poate fi folosita chiar si derogatoriu.

    As prefera sa fie inlocuita pur si simplu de industria de programare si o sa explic de ce.

    De foarte multa vreme lucrez intr-un domeniu care are un viitor extrem de luminos: lumea sistemelor imbarcate. Pentru unele din ele exista o similaritate cu sisteme IT, si aici ma refer la telefoanele inteligente.

    Insa altele nu mai au nimic de a face cu IT decat poate limbajul si tehnicile de programare.

    Aici ma refer la puzderia de dispozitive aparute in domeniul aparaturii medicale, cercetarii aplicative din varii domenii, senzori, valve inteligente si sisteme de protectie a instalatiilor chimice, sisteme de siguranta si automatizare a sistemelor de transport, etc. Mai nou vad tot felui de gadgeturi inteligente pentru uz casnic.

    Din nefericire, Romania este inca pierduta in mentalitatea IT si investitiile intr-o alta tehnologie de varf sunt destul de mari (infrastructura de laborator si facilitati de producere de hardware sunt necesare cu toate functiile anexe productiei), plus cere cunoastere de domeniu aprofundata.

    Bunaoara in SUA industria de aparatura medicala e in floare si e extrem de competitiva salarial, insa e si foarte exclusiva. Angajeaza numai oameni din industrie sau absolventi cu pregatire specifica.

    De astfel de industrii de varf are nevoie Romania. Produsele au valoare adaugata mare si salariile pot fi platite in Romania la nivel european.

    Insa unde sunt investitorii in astfel de domenii?

  12. Vlad spune:

    Vreau sa spun ca de o buna bucata de vreme ma informez de pe LinkedIn Pulse si pe bune ca e ca un puls, se simte ca informatia de acolo e traita, ca oamenii care scriu, traiesc ceea ce scriu si sunt preocupati in mod activ.

    In presa din Romania si in peisajul sa-i spunem public vad un decalaj serios. Daca stau si ma gandesc strict la domeniul IT unde cat de cat ca sa zic asa ma aflu in tema singura interventie sensibil avizata a fost a domnului Pambuccian. In rest desi industria de IT e considerata a fi una extrem de importanta, lipseste un hub care sa centralizeze aceste preocupari active. Iar cand aceste dezbateri se infiripa, destul de vag, centrate preponderent in jurul educatiei lipseste aproape complet implicarea.

    Domnul Pambuccian a zis una alta, a aparut o interventie legata de ocuparea fortei de munca feminine in domeniile sa le spunem exacte, am auzit si niste dialoguri penibil de sexiste tot pe aceasta tema, intr-un cadru sa-i spunem oficial si in mod ironic populat prepondenrent cu fete :) ) … Unde e domnul Curaj ? Unde sunt oamenii din comisiile de lucru ? Cand lumea vorbeste tot mai implicat despre a 4-a revolutie industriala, cand se fac conferinte, se emit rapoarte oficiale despre cum va fi afectata piata muncii de inteligenta artificiala, automatizare si roboti, vocile publice din Romania se remarca prin tacere. Sigur domnul Pambuccian a vorbit … a tras sa spunem un semnal de alarma in aceasta directie …

  13. Sfinx spune:

    IT!=programare
    IT e un conglomerat de tehnologii, standarde, proceduri si multe altele incat orice administrator de retea care nici nu stie diferenta intre programare structurata si nestructurata e IT-ist. Daca referinta era la it atunci e bine, in 20 ani nici strungul nu o sa-l poti folosi fara computer. Daca era la programatori atunci e alta poveste…
    E greu sa gasesti/cresti programatori de continut, programatori de integrat e mai simplu. Daca nebuitam la ce inseamna RAD acum tot ce trebuie sa stii evregula de 3 simpla si gata, poti face programare…

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Asta e adevarat, IT nu e egal programare, dar nu stiu sa fi cerut cineva introducerea de cursuri de administrare in scoală, deci m-am referit strict la ele.

  14. Vlad spune:

    Sesizez o decuplare intre abordarea teoretica si cea practica. Ele sunt strict corelate. Ideea ca limbajul de programare sau bunaoara infrastructura nu sunt importante e adevarat poate dintr-o perspectiva pur teoretica. In practica aceste lucruri sunt cruciale si se traduc in timp, bani, time to market si asa mai departe. Limbajele si paradigma de dezvoltare se schimba pentru a se adapta la o lume in continua schimbare si la o cantitate tot mai mare de date. Zilele programarii clasice sunt numarate si vor fi inlocuite de Deep Learning. Limbajele, interfetele utilizator, infrastructura, modul de colaborare se schimba si ele in consecinta.

  15. Vlad spune:

    Quantum computing-ul aduce si el o schimbare de paradigma intrucat se face trecerea de la arhitectura clasica determinista la una masurabila.

  16. Vlad spune:

    Articolul dumnevoastra ilustreaza foarte bine diferenta intre teorie si practica.

    In practica IT-ul aduce bani la buget.

    In teorie inseamna ca exista preocupare in acest sens.

    In practica vedem ca nu exista.

    Paradox sau o realitate care ne eludeaza permanent ?

    Realitatea este ca majoritatea celor care lucreaza in IT sunt angajati. Antreprenoriatul local in IT e quasi nul.

    Concluzia teoretica ar fi sa stimulam antreprenoriatul si a micsora decalajele care sa ne micsoreze dependenta de investitorii straini si a ne conferi o demnitate.

    Practic lipsesc participantii la discutie.

  17. x spune:

    code.org

  18. ion adrian spune:

    Nu intru in discutie pe fond, desi am facut programe complexe(cateva mii de instructiuni ) in FORTRAN si cred ca in urma unei dispute dintre mine si un excelent IT-ist, seful colectivului de IT-isti de la IBM-ul ASE, azi fiind (daca nu se va fi pensionat fiind ceva mai mare decat mine)la IBM intr-o functie importanta, acesta care pe buna dreptate spunea ca toti programatorii nespecialisti in IT spun la orice greseala ca masina este de vina etc, a ajuns sa fie laudat de firma al carui colaborator din Romania era. . Eu nu-l contraziceam intrucat desi nefiind IT-ist stiam care este probabilitatea ca un computer IBM sa faca o eroare de un bit adica la cate miliarde de operatii . Insistand in disputa cu acest IT-ist el a descoperit ca aveam dreptate si ca de vina era o macoinstructiune IBM , lucru care evident ca l-a propulsat in ochii patronului potential , IBM.
    Revin si ma refer, ca sa fac o gluma, la Ambroise Bierce, unul din autorii dvs preferaţi care dă un exemplu în definiţia cuvântului „logică” ( în Dicţionarul Diavolului) , pe care l-arti rezumati aşa: dacă un om sapă o groapă pentru un stâlp în şaizeci de secunde, atunci şaizeci de oameni vor săpa o groapă pentru sţâlp într-o secundă si intreb: Dar au aia front de lucru ca sa lucreze simultan?
    Adicatalea notiunea de front de lucru este un element foarte important in optimizarea oricarei activitati. :) .

  19. Ghita Bizonu' spune:

    scuze

    dar cred ca pot zice si eu ceva…

    Este f greu sa faci un program bun daca beneficiaru e ca partizanu : nu vorbeste decat batut!!! Da un programator nu este gestapovist (de multe ori am regretat!!) Asa ca .. faci “Ceva” sperand si sa se potriveasca! Daca ai prins ceva experineta in domeniu … si indraznesti sa faci sugestii beneficiarului .. ala odata se infoaie ca curcanu si se stropeseste ca esti impertinent …
    Asta ptr ca in gnl ala care comanda programul habar nu are de ce vrea sa obtina … si cine a mai pomenit SEF sa ceara ajutorul/ sa puna sa explice pe “amarata” de statisticiana (sau asa ceva) ce trebuie sa faca programul?!
    De acord ca semneaza directorul … insa “amanuntele” ar trebui sa le dea aia care opricum fac treaba!

    Doi – sunt progratori si programatori. Sa faci programare in Pascal sau Fortran nu e mare lucru .. si stunt destui sa o faca. Insa C …. aici sunt putini (sa zic asa zona “limbaje de asamblare) astia sunt crema (nu e fazul meu) Asa cum sunt si “perlisti” care lucreaza in Perl si restu prostimii (eu la restu)
    Ins atoti au nevoie de o pregatire generala – ceaissi” “Cheme logice” se zicea inainte. De aocrd nu sunt muote dar dureaza (destul de) mult pana bagi la cap sa delcari variabilele si ca orice dvariabila are o valoare implicita care trebuie si ea declarata.
    Aici ar fi de lucrat .. Important este ca pirmul limbaj sa fie invatat sub supravegherea unui instructor calificat … ca pe urma restul le vei invata si singur odata ce ai prins “metoda”

    Si ar mai fi ceva. La noi toti se astepata ca un profesionst de varf sa “faca totul”. Cei mai multi sunt si incapabili sa lucreze in echipa. Si totusi un profesionist bun (sa zicem inginer) ar putea fi secondat de 1-2 “doar” programatori care sa faca munca “grosiera” lasand inginerul sa se ocupe de “fineturi” si , inevitabil, de reparat greselile ajutorilor. Productivitatea unei astfel de echipe poa creste f mult (mai ales ca intre inginer si ajutoarele sale nu vor izbucni certuri ptr solutiile tehnice alese.. Doi ingineri sigur se vor certa , uneori rau, desi cearta este prvocata de “fleacuri” ). A da.. la nivel de firma mai grasuta poa ar fi bine sa existe si vreo 2 “artisti” care sa dea “modele” de formulare (desen, fonturi, culori, proprotii) Scuzati da ca in atelierul de croitorie : maestrul ia masurile, poate si croieste, mai este unu care croieste si restu’ cos harnici. Si maestrul face si ajustarile si asa un croitor bun face nu stiu cate costume (fiindca nu le coase el!)

  20. Red spune:

    Adevărul e că foarte puțină lume e interesată de domeniul programării. Da, se câștigă bine, însă dintre toți prietenii mei care zic că ar trebui să învețe ceva programare, toți au alte lucruri de făcut sau după prima lecție își pierd interesul.

    Mai mult, sunt oameni din domeniu foarte buni care au renunțat la programare de tot. Când văd că accentul se pune pe grabă și nu pe calitate sau când văd că cei puși în rol de conducere nu știu diferența dintre taste, preferă să scrie blog-uri mai degrabă decât să scrie cod.

    Și în acest articol văd accentul pus pe cantitate. Sunt x mii de IT-iști. Avem nevoie de y mii de IT-isți. Nu. E suficient să ai câțiva dezvoltatori software buni și faci treaba a 100 de oameni veniți de la litere sau de la construcții.

    • Vlad spune:

      La minister sau unde ? Pai ideea nu e chiar asa nu e suficient sa fie doi trebuie sa fie cateva zeci pe putin pentru ca oamenii mai si pleaca. Ca sa ai cateva zeci buni trebuie sa fie cateva sute mediocri si cateva mii in total.

  21. Dedalus spune:

    E ca si cum ai cere mai multi caligrafi. IT se va insera singur in multe ocupatii si afaceri, nu cred ca este posibil sa existe prea multi IT-isti “puri”.

    Deja foarte multi oameni fac acasa ceea ce nu puteau face decat profesionistii acum 20 de ani, iar calculatorul a devenit ceva atasat unei ocupatii.

    Obsesia pentru IT va conduce porbabil la multe personae nefericite, pentru ca nu e sufficient sa “castigi bine” (ma cam indoiesc de asta, dar presupunand ca asa este), mai trebuie sa faci si cu placere ceea ce faci.

    Ori, nu vad nici o fericire in a te ocupa de IT daca nu iti place, doar pe considerenteul veniturilor.

    ===
    Plus ca nu putem fi toti IT-isti…

    Ca in bancul ala vechi, comunist:

    Reporterul:
    - unde sunt taranii gospodari, bade?
    - La ora de engleza!
    - Si femeile din gospodarie?
    - La ora de englaza!
    - Si copiii?
    - Tot la engleza!
    - Bine, bade, si atunci cine culege recolta?!
    - I do not know, maybe the teachers!

  22. Dedalus spune:

    La subiect: in veacul vecilor nu o sa foloseasca cuiva programarea in scoala, fie ea sub forma invatarii unui program, fie sub forma tehnologiei generale, fie cum vreti.

    Cum bine se spune in articol : inca o disciplinia degeaba facuta.

    Problema esentiala este nu cum faci sa inveti programarea, ci in ce va consta IT peste 20 de ani.

    Cum e acum, cu siguranta nu va mai fi.
    ===
    Eu as face altceva: as introduce abilitati de gandire proprii haptic tehnology, as scoate din matematica (prea multa si prea aiurea) pentru a face loc abordarii collaborative si as rescrie toate metodicele in spiritual acestui mileniu, integrand investigarea reaelitatii prin tehnica de calcul ca abilitate orizontala in toate disciplinele.

    Cum am mai spus, trebuie o noua abordare pedagogica, profund restructurata, pentru ca nu poti obtine rezultate in scoala daca folosesti metodica, didactica si pedagogia perimate. Schimband doar disciplinele si origanizarea nu va iesi nimic.

    • Vlad spune:

      Sper in mod sincer ca glumiti relativ la ce spuneti cu tehnologia haptica si integrarea orizontala a stratului tehnologic intre om si realitate.

      Adica e clar ca stratul tehnologic, ca produs mental al oamenilor, nu e decat locul fizic in care sunt incapsulate prejudecati, moduri de gandire si abordare sub forma algoritmilor, logicii de programe, inteligentii artificiale, senzorilor, aparatelor de masurare si asa mai departe.

      A pune un astfel de strat intre om si realitate inseamna a-i limita din start capacitatea de a explora si de a intelege lumea in care se afla.

      Cred ca Mark Zuckerberg care, din cate inteleg, are in plan tehnologii prin care sa implementeze comunicarea telepatica v-ar lua ca si colaborator.

      https://www.washingtonpost.com/news/the-intersect/wp/2015/07/01/mark-zuckerberg-says-the-future-of-communication-is-telepathy-heres-how-that-would-actually-work/

      Jainistii din India au cunostinta de cele cinci tipuri de cognitie pe care omul poate sa le dobandeasca oamenii: Mati, Sruta, Avadhi, Manah paryaya and Keval. Manah paryaya inseamna exact asta telepatie doar ca fara tehnologie ci ca si o calitate a constiintei umane.

      • Dedalus spune:

        De fapt, copii invata in present sa traiasca cu manevrarea telefoanelor mobile prin gestica iar gandirea lor este deja modificata. Acestei tendinte nu ne putem opune. Dimpotriva, ar trebui sa o canalizam.

        Copiii invata din ce in ce mai mult pe canale care ne sunt noua inacesibile, din cauza modului de gandire structural diferit.

        Iar scoala se incapataneaza sa livreze cunostinte in mod linear, static. Mod propriu unei lumi apuse.

        A incerca sa integrezi IT in scoala ca si vum ar fi inca o disciplina e inutil iar a incerca sa grefezi IT pe actuala structura de invatare, cu discipline si curgere liniara este impropriu.

  23. Dedalus spune:

    Nu am scris demult asa ca sa mi se ierte logoreea; e un articol cu mult miez, mi se pare incitant.

    Pedagogia mileniului nu se mai poate ocupa cu transmiterea de cunostinte si de abilitati perene, ci trebuie sa fie axata pe transmiterea a abilitati de investigare si de invatare prin effort propriu. Iar sistemul de invatamant trebuie s fie construit astfel incat sa fie capabil sa se modifice rapid la 2 ani.

    Daca mergem pe asemenea concept, nu se mai pune problema de a pregati IT-isti, din simplul motiv ca notiunea de meserie ca dat pe viata si specializare ingusta nu se mai aplica.

    Pe scurt, educatia nationala nu ar trebui sa mai pregateasca IT-isti, ingineri auto, scafandi si mai stiu eu ce. Ar trebui sa faca posibil pentru un absolvent sa isi schimbe meseria singur la 2-3 ani odata (daca e cazul) si sa stea la granite dintre antrepenoriat si angajat, capbail sa initieze singur o afacere dar sa o poata duce in colaborare cu orice partenere, sau sa poate trece rapid in postura de angajat.

    Altfel, vom gresi din nou fundamental- ca acum 30 de ani cand pregateam la greu contabili si juristi…. Vom gresi incercand sa indesam pe gat copiilor notiuni ce se vor perima in chiar momentul in care ei le vor intlege, creand o frustrare maxima in societate.

    • Harald spune:

      Nu cred că se poate vorbi de greșeli, cred că unele lucruri nu pot fi anticipate, nici măcar vag. În urmă cu 30 de ani România era într-adevăr înapoiată, era la nivelul Occidentului din anii ’60, însă nici în Occident nu era nimeni capabil să prevadă că va apărea WWW și va schimba complet lucrurile. Telefoanele mobile existau dar erau un lux, standardul GSM a devenit operațional abia după 1990. În orice caz, nu visa nimeni camere foto și fluxuri video pe dispozitive mobile. Sistemul GPS exista, dar nu visa nimeni la dispozitive de navigație rutieră de uz personal, abia decisese Ronald Reagan că va fi permisă și utilizarea civilă, după ce rușii doborâseră KAL007

      Ideea fiind că unele salturi tehnologice aduc schimbări atât de mari, încât nimeni nu e pregătit pentru ele. În astfel de ”revoluții” hazardul devine factor principal, unii oameni ajung brusc să se ocupe de domenii unde nu-și imaginau că vor activa vreodată, dar oricum nu exista nimeni pregătit pentru domeniul respectiv. Cât privește ”transmiterea abilitatii de investigare si de invatare prin efort propriu”, s-ar putea ca asemenea abilități să nu poată fi educate, ci să țină mai degrabă de modul cum funcționează mintea fiecărei persoane.

      • Dedalus spune:

        Era clar de atunci ca nu va fi nevie de atati juristi si contabili. Nu trebuia sa fii Nostradamus sa iti dai seama de asta. A fost pur si simplu o eroare.

        Tocmai penru ca nimeni nu poate prevedea salturile tehnologice, trebuie sa fim pregatiti pentru ele. Evolutia este atat de rapida incat nici nu mai putem vorbi de salturi, ci de un fel de accelerare.

    • pro_fan spune:

      si totusi, desi au fost pomenite limbaje de programare precum FORTRAN sau PASCAL, care ma indoiesc ca mai au vreo utilitazare practica pe la noi, n-am remarcat sa le conteste cineva valoarea teoretica: nu cred ca se pune problema sa ignoram teoria chibritului, perfect valabila astazi, pentru ca ne asteptam ca in viitor sa fie dezvoltata teoria brichetei
      pe de alta parte, daca ne marginim doar la abstractitati fara o asociere cu aplicatii practice ale prezentului, nu trebuie sa ne miram de lipsa de motivatie a cursantilor

      • Dedalus spune:

        Trebuie sa pregatim elevii sa preia mai repede si mai efficient teoria brichetei cand va aparea. Sau sa preia teoria aprinzatorului electric, sau orice altceva.

        Asemene aabilitati de invatare nu mai pot fi lasate la bunul plac al aparitiei spontane, odata cu invatarea. Ele trebuie vizate explicit, direct si insistent in tot timpul scolii

        Necesitatea pregatirii IT are meritul de a face clar acest lucru Intrebarile in legatura cu necesitatea pregatirii IT ajuta la clarificarea modalitatilor de reformare a invatamantului in acest sens.

  24. JB spune:

    Stimate autor,

    Sunteti absolvent al facultatii de Electronica a UPB, si chiar doctorand al aceeleiasi facultati?! Dati-mi voie sa ma intreb si sa va intreb referitor la pledoaria Dvs despre pregatirea IT-stilor cu orice pretz, daca am inteles correct (care se face de altfel si la Universitate, ASE etc): atunci, ce rost mai are o facultate de electronica (unde exista specialitati ca: electronica aplicata, radiotehnica, etc. daca absolventzii, acestei facultati fac proiecte de licentza numai in domeniul Software-ului (o spun in cunostintza de cauza), dar isi fac pina si doctoratul in IT? Intrebarea nu este un repros ci o pun pentru informarea mea si a multora care se intreaba ca mine. Va multumesc foarte mult. (sint inginer electronist care practica electronica propriuzisa, in echipa cu softisti; cred ca aceasta echipa mixta e cheia asigurarii unor finalizari durabile, eficiente a proiectelor; dar din nefericire, absolventii din ultimii ani ai Electronicii, au o pregatire superficiala despre ce se intelege prin electronica profesionala; iar pe de alta parte, softistii de la Automatica-calculatoare, nu prea au cunostinte temeinice despre electronica…) Cu urari de succes la Teza si la ce scrieti.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Daca ma intrebati pe mine, ma tem că răspunsul meu va fi putin cam “extremist”. Din punctul meu de vedere ar trebui să existe doar câteva facultăţi “principale” cu posibilităţi multiple de specializare.
      Sa ma explic: eu mi-am dorit mereu, si incă sper să apuc să fac roboţi. Asta insemană mult software, multă mecanică si multă electronică. Culmea e că am făcut ceva “rezistenta materialelor” in facultate, complet inutil, si sunt sigur că se găseau cursuri mult mai interesante le la TCM sau Mecanica Fina potrivite cu ce voiam eu. Dar nu aveam posibilitatea sa imi aleg “meniul”.
      In ceea ce priveste electronica, dupa cum vedeti probabil, industria de profil e pe cale de disparitie nu doar in România, ci in toată Europa. E adevărat, se caută specialişti, dar pe anumite nişe, foarte specializati si foarte puţini.
      Am practicat electronica până prin 1996-2000; am reparat si televizoare :) ba chiar am avut sansa să lucrez la Institutul de Cercetari pentru Mecanică Fină ca proiectant, loc unde chiar am făcut automatizări … chiar dacă nu roboţi, mai low level…. dar si eu eram debutant pe atunci deci să zicem că era fair. Insă oamenii mai trebuie să si mănânce, asa că a trebuit să mă “reorientez”. Totuşi, nu scriu software, sunt administrator de sistem si deci backgroundul electronic incă e important pentru mine.
      Deci, aveti dreptate partial cu faptul că probabil electronistii profită de oportunitatea oferită de informatică, unul din motive e că nu există o specializare “intermediară” , in hardware-ul digital să zicem. Pe de altă parte piaţa de electronişti nu pare destul de atractivă probabil pentru studenţi ca să justifice canalizarea eforturilor în această direcţie ( prin comparaţie, dacă se apucă, să zicem, de site-uri web, îsi poate asigura venituri încă din studenţie). Cred că mai degrabă o unificare a celor două facultăti, plus cate ceva de la altele ar putea asigura un număr de absolventi mai mic dar de calitate in zona electronicii, un alt numar de absolventi in zona roboticii, altii in zona computer hardware si suficienti programatori pentru nevoile industriei….

      • Harald spune:

        Cred că electronica a fost o ”capcană” înainte de 1990, din cauza pesajului socio-economic din România socialistă. Părea o soluție de viitor pentru că exista un deficit de personal de specialitate suprapus peste o înapoiere de circa 20 de ani a domeniului, comparativ cu lumea civilizată. Și eu reparam televizoare prin 1987, abia prin 1992 mi-a fost clar că nu mai duce nicăieri, dar asta abia după vreo 2 ani de ”navetă” în Germania.

        Electronica de azi e suprasaturată în materie de ofertă, orice produs și orice montaj imaginabil se poate comanda în China, nu mai rămâne loc și pentru europeni în domeniu. Exact cum nu mai rămâne loc pentru mine de cărbune sau pentru oțelării, pur și simplu nu se obțin suficienți bani din asta, la standardele europene în materie de salarizare.

        În materie de roboți, cred că pe ansamblu România e pur și simplu prea înapoiată pentru un asemenea domeniu. Așa cum Steve Jobs n-ar fi putut fabrica un calculator în 1975 dacă era în România, tot așa nu cred că se pot proiecta și construi în România de azi roboți vandabili în lumea civilizată. Poate doar modele artizanale, unele comerciale în niciun caz.

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Lucrurile s-au mai schimbat fata de 1975. De construit nu sunt sigur ca se pot construi roboti ( apropo, o poveste nostima de la Mecanica FIna de mai demult: m-am suparat pe preturile de la Toshiba si m-am dus sa fac niste roti dintate la fostii mei colegi. Prietenii mei zic: “hai sa vorbim cu portarul!” Ce se intamplase: din cauza restructurarilor, tocmai pentru cel care facea roti dintate nu mai rămăsese loc, asa ca l-au angajat pe post de portar – pentru ca nici sa il dea afara nu puteau, ca aveau nevoie de roţi dintate. Am vorbit, mi-a facut, calitate buna si pret mic…. Deci problema nu e ca nu am putea face roti dintate, ci că a iesit portarul la pensie :)
          ) Dar de proiectat sigur ca se pot proiecta sau face un prototip bineinteles comandând piese prin tarile unde nu s-au concediat portarii :) Nu ţin să fie rromânesc, poate fi şi mai globalizat asa…

        • ana spune:

          Nu fiti atat de sigur ptr. ca adineaori se arata la stiri niste IT-isti romani premiati ptr. roboti care pot intra in vasele de sange si vor putea fi utilizati in medicina.

  25. Ancient spune:

    off-topic (dar tot din IT), nu m-am putut abtine…

    “Departamentul Apararii foloseste dischete de 8 inch in sistemul care controleaza functionarea operationala a fortelor nucleare nationale”, precum “rachetele internationale, bombardiere nucleare si avioanele de aprovizionare in zbor”, potrivit raportului publicat miercuri.

    Dischetele sunt folosite pe computere “IBM seria 1″, care dateaza din anii 1970, precizeaza acest raport dedicat gradului de imbatranire a instrumentelor informatice din administratia federala. (…)

    “Acest sistem ramane in functiune deoarece, pur si simplu, continua sa functioneze. Totusi, pentru a rezolva problema vechimii, dischetele urmeaza sa fie inlocuite cu stickuri de memorie pana la finele lui 2017″, a declarat locotenent colonelul Valerie Henderson, un purtator de cuvant al Pentagonului.

    Raportul GAO arata si alte exemple de instrumente depasite in administratia federala, precum folosirea anticului program COBOL in agentia insarcinata cu veteranii. (…)

    http://www.hotnews.ro/stiri-international-21029417-raport-fortele-nucleare-americane-folosesc-inca-dischete-8-inch.htm



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Badici


Mihai Badici

Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) si doctorand al aceleiași facultăți. Administrator de sistem cu peste zece ani de experienț... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)