Turmentați de evenimentele explozive care au năpădit Europa, de la atacul terorist săvârșit la Nisa, la puciul din Turcia, urmat de grave încălcări ale drepturilor omului de către regimul Erdogan și până la asasinatele absurde de la München, jurnaliștii români au pierdut din vedere televiziunea publică peste care s-a lăsat o tăcere suspectă. Ar fi nevoie de puțină liniște pentru elaborarea unei strategii de ieșire din impas, însă doar în condiții de transparență și vigilență publică. Prea s-au întâmplat multe și prea s-au încălcat politic toate regulile pentru preluarea controlului TVR, ca să nu fim cu ochii în patru. Zilele trecute, Oana Stănciulescu, membră a Consiliului de Administrație, a trimis către angajați o scrisoare de informare la patru luni de când TVR are un nou C.A. N-au fost prea multe vești bune. Semnatara s-a plâns că nu i-au fost furnizate decât cu greu și parțial informațiile cerute, iar din ce a primit reiese că plan de redresare financiară serios încă nu există, însă fosta-actuală conducere manifestă aceeași neîncredere în angajați, preferând să externalizeze emisiunile și producția, alocând pentru colaborări peste 7 milioane lei, cu 10% mai mult față de anul precedent. Spre deosebire de canalele private, falimentara televiziune publică este generoasă cu invitații la talk-show-uri, plătindu-le onorarii grase. Deh, obligații față de clientelă!
Partea colorată a dezvăluirilor se referă la casarea unor obiecte bizare de inventar: cremă volum sâni pentru fermitate și tonifiere, 75 ml, preț 120 de lei, cremă de față ”Naturalis”, 50 ml, preț 440 lei, spumă de baie și loțiune după plajă ”Genera”, creme antirid, spumante de baie, complex detoxifiant, pastile de protecție urinară și de protecție hepatică, rochii, cămăși, pantofi de 600-700 lei perechea etc. Replica oficială a fost „obiectele de inventar la care se face referire au fost achiziţionate înainte de anul 2010, prin contracte de sponsorizare. Acestea nu au fost încheiate de actualul management al TVR, care nu îşi poate asuma acţiunile fostelor conduceri”. Înainte de 2010 șef peste TVR era Alexandru Sassu, tot de la PSD, care a plecat senin cum au plecat toți președinții instituției, fără să răspundă pentru ceva. Lista de casare dezvăluită azi trebuie să i se pară familiară Irinei Radu, pe vremea lui Valentin Nicolau producătoarea Festivalului ”Cerbul de Aur”, fiindcă seamănă cu o listă de protocol din anii 2004-2005, când Nicolau era președinte-director general. Shoppingul îl făcea, de regulă, Departamentul de comunicare și reprezentare, care cheltuia 380 milioane lei vechi pe parfumuri Dior, Paco Rabbane, Elisabeth Arden, Carolina Herrera etc., cumpăra eșarfe fine de 65 milioane, bijuterii, ceasuri, mănuși, șampanie scumpă de aproape 500 milioane, whisky de vreo 100 milioane,Wembley Dry Gin, Campari și obiecte decorative nedefinite dar exorbitante. Meteahnă veche, luxul pe bani publici a reușit să conducă instituția spre faliment. Nicio pală de vânt nu s-a abătut asupra capetelor celor care au dus instituția cu oiștea în gard. Actuala conducere executivă e, în linii mari, aceeași din 2012, incluzând și mai mulți membri ai C.A., pusă acum să facă reformă și să salveze instituția.
Un comunicat venit urgent de la TVR după scrisoarea deschisă arată că, totuși, s-a elaborat un proiect de eficientizare a televizunii publice, votat cu majoritate de C.A. Planul prevede creşterea sumelor dedicate programelor de televiziune de la 18% la 27% din cheltuieli, scăderea cheltuielilor salariale cu aproximativ 18%, dezvoltare tehnică, eșalonarea datoriilor publice pe 10 ani și urmează să fie aplicat din 2017, dacă vor și sindicatele, dacă vrea guvernul, dacă, dacă, dacă…
Lovitura de pedeapsă a Oanei Stănciulescu, nominalizată în CA de PNL, poate fi considerată și un ghiont politic în coasta Irinei Radu, instalată de PSD cu orice preț. Dar faptele sunt fapte. Conducerea acuză ”prejudicii de imagine aduse televiziunii publice”, fiindcă unele informații ar fi fost prezentate trunchiat și distorsionat. N-am auzit reacții instituționale la imensele prejudicii de imagine aduse de inculparea producătorului general al TVR, Cristian Zgabercea, judecat în procesul de fraudă fiscală a lui Nicușor Constantinescu, sau la scandalurile din jurul șefului de la Știri, Claudiu Lucaci, acuzat de abuzuri. Dimpotrivă, după modelul mediului politic, cu cât mai prieteni cu infracțiunea, cu atât mai vrednici de funcții mari.
P.S. Între timp s-a lămurit cine a adus prețioasele sponsorizări în cosmeticale: Marina Almășan care recunoaște, pe ton de martiraj, cât de greu le-a obținut. Replica ei vine în urma emisiunii de pe B1 TV în care a fost copios ironizată, într-o manieră inacceptabilă, aproape de batjocură. Evident că nu sunt fan al emisiunii lui Radu Banciu, repudiez acest gen de miștocăreli și mitocănii practicat de Banciu, Badea și, prin imitare, de alți nefericiți. Pe de altă parte, lipsa de seriozitate a TVR în atragerea de sponsori și finanțări, lăsată pe spinarea realizatorilor de emisiuni, deși are un departament de marketing și vânzări, duce la aranjamente meschine care nu salvează, economic, nimic. Nici obrazul, oricât de tratat cosmetic, al instituției.
Ce-or fi alea „pastille de protectie urinara”?!
Si cine o fi sponsorizat televiziunea cu asa ceva?!
Si nu era mai bine cum zicea „dusmanul Justitiei”: TVR ar trebui desfiintata si reinfiintata pe reguli si programe noi.
O lălăim ca si cu legea sanatatii.