joi, aprilie 18, 2024

35 de idei promovate de grupul Macovei, Preda, Voinescu


Au aparut, pe blogurile celor trei “samurai” din PD-L, principalele idei care ar constitui nucleul unei eventuale motiuni la Conventia din mai a acestui partid.

Fara sa constituie surprize mari, cele 35 de idei, care trebuie  dezvoltate si aprofundate, ne arata liniile de filosofie politica pe care ar merge grupul celor trei, in cazul in care si-ar prezenta motiunea la Conventie.

Primul lucru care te surprinde este absenta unor referiri clare la integritate si moralitate in politica, diferentieri intre palierul politic si cel juridic, cand e vorba de asigurat credibilitatea unor persoane aflate in functii si demnitati publice. Referiri cu atat mai necesare acum, dupa cazul Adrian Severin, cand Parlamentul si socialistii europeni ne-au dat o lectie de cum trebuie tratate cazurile in care un demnitar si-a pierdut credibilitatea si onorabilitatea.

Exista, totusi, o referire, la punctul 32:

În managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie să fie la fel de importante precum cele de competență și, în general, este de dorit să fie mereu mai exigente decât cele ale celorlalte partide”.

Sa speram ca este doar o cedare temporara, in acest extrem de sensibil domeniu.

2.  „Principala lecție a ultimilor ani este aceea că economiile a căror dezvoltare se bazează pe consum sunt vulnerabile în crize economice, în vreme ce economiile a căror dezvoltare se bazează pe producție sunt mai rezistente”.

Este exact ce sustin multi comentatori. Nu putem spera sa avem o economie functionala in absenta unei productii de bunuri si servicii vandabile si cu valoare adaugata mare. N-am facut nimic in directia aceasta in ultimii 21 de ani si acum platim politele. Imprumuturi de 10 miliarde euro pe an pentru a supravietui, bani pe care nimeni nu prea stie cand si de unde ii putem returna. Asta in timp ce criza datoriilor suverane ale statelor sta sa explodeze, cu consecinte si costuri incalculabile.

1. „Diminuarea prezenței statului în economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scăderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie să-i dăm un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atât în fața cetățenilor, cât și în fața actorilor economici”

Este ideea care deosebeste esential ideologiile de stanga de cele de dreapta. S-a discutat si se va mai discuta asupra acestui subiect. Daca ne uitam ce a facut statul in ultimii 21 de ani, adica ne-a adus in sapa de lemn si depindem de imprumuturi externe, cat timp vom mai avea acces la ele, nu se poate sa nu fii de acord cu aceasta idee. Statul, adica cele cateva mii de cetateni care pretindeau ca ne reprezinta, a actionat in sensul distrugerii echilibrelor structurale, a acordat  asistenta sociala la cine trebuia si la cine nu, a spoliat averea publica pana la disparitia ei aproape totale. Si acum, in fata crizei, ne spune fatarnic: descurcati-va!

Ce sanse sunt ca in viitor, aceiasi reprezentanti, ca nu exista altii, sa faca si altceva decat ce au invatat foarte bine? Niciuna!

5. „Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni înainte de debutul anului fiscal şi consultarea cu autoritățile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țărilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusă de Comisie ca o nouă fază a integrării”.

In adevar, in materie de planificare si executie bugetara, singura garantie intr-o politica rationala si eficienta o reprezinta interventia institutiilor europene. Asa cum  orice progres realizat de Romania s-a intamplat aproape exclusiv sub biciul Uniunii Europene, tot astfel disciplina si eficienta bugetara se poate realiza tot numai sub controlul si supravegherea UE.

8. Protectia sociala. „Acest ajutor vizează nu categorii în ansamblu, ci cazuri concrete. Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie să fie filosofia de funcționare a întregului sistem de protecție socială.”

Aici e clar. Nu-i da unei persoane peste, caci nu va invata niciodata sa pescuiasca. Da-i o undita si invata-l sa pescuiasca. „Balta” s-a extins acum la nivelul intregii Uniuni Europene. Cine nu-si gaseste in tara de lucru, poate imita pe cei trei milioane de romani care au facut acelasi lucru: si-au cauta de munca in tarile UE.

19. „Educaţia trebuie în aşa fel configurată încât în următorii zece ani elevii români să ocupe în clasamentele făcute pe baza testelor internaţionale unul dintre primele zece locuri, şi nu – cum se întâmplă acum – unul dintre ultimele. Componenta etică a educației trebuie reintrodusă în școala românească”.

Aici regasim mai degraba un target ambitios. Greu este de definit ce inseamna „configurare”. De exemplu, punerea in contract direct a furnizorilor si beneficiarilor de servicii educationale (si sanitare), astfel incat la plata directa, neintermediata de stat, a acestor servicii, beneficiarii sa si pretinda standardele de calitate pentru care platesc. Altfel, sentimentul ca educatia e gratuita ii face pe multi, daca nu pe majoritatea, sa fie indiferenti asupra calitatii prestatiei scolilor si universitatilor noastre.

20. „Întregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetățeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui să fie ideile de bază ale reformei sistemului administrativ.”

Foarte frumos, dar desi propunerea se regaseste in programele tuturor partidelor, nimeni n-a trecut la realizarea ei. Nici PD-L. De ce? Simplu. Pentru ca reprezinta cea mai la indemana sursa de obtinere a banilor negri, prin atribuire de contracte si functii publice, prin care se multumesc sponsorii si clientele de partid. A devenit o banalitate, dar o repet sa fie clar ca stim despre ce vorbim. Acesta ar trebui sa fie principalul criteriu de evaluare a unui partid la un viitor scrutin.

25. „O metodă sigură anti-corupție este transparența. Avem în vedere transparența bugetară care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucrează în sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, să se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de fraudă și corupție).”

Bineinteles ca asa este. Dar nu se aplica. Nici macar cu legea accesului la informatii de interes public cetatenii nu reusesc intotdeauna sa descuie usile ferecate ale intereselor celor care s-au cocotat in functii publice. Nici macar atunci cand parchetul o cere (accesul la sistemele informatice ale dnei Ridzi), opozitia la transparenta este acerba. Exista o piedica majora,  nu stiu cum ar putea fi corectata. Legea prevede ca transparenta nu trebuie sa afecteze libera competitie din piata. Sau nu pot fi incalcate clauzele de confindentialitate cuprinse in contracte, inclusiv pe bani publici. Poate juristii vor gasi metode si mecanisme de a asigura transparenta in cazul utilizarii banului public.

„Susținem de asemenea incriminarea “îmbogățirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandată de art. 20 din Convenția ONU împotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate în cazul oricărei persoane. Este necesară eliminarea prezumției constituționale de dobândire licită a averii, inexistentă în alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurată indiferent de cine se află la guvernare.”

Sunt masuri de salutat, dar nu stiu ce legislativ va fi de acord cu asa ceva, cand in parlament intra mai ales oameni care au multe „schelete” economice ascunse in propria debara.

33. „Transparenţa trebuie să vizeze atât fondurile de care dispune PDL, cât şi modul în care ele sunt cheltuite. În acest sens, PDL trebuie să fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activităților politice din România, după model german. În ceea ce-l privește, PDL va trebui să publice la intervale regulate (de pildă, la fiecare 6 luni) informaţii despre veniturile şi cheltuielile partidului”

Asa ar fi de dorit, dar ce partid ar renunta la finantarea „ascunsa”, fara de care nu-si poate plati campaniile electorale extrem de costisitoare. Sa fie acela PD-L? M-as mira.

Atata timp cat nu exista un concurent serios pe piata politica, care sa indeplineasca criteriile si ideile anuntate de cei trei, vom alege in continuare raul cel mai mic sau, si mai rau, vom sta acasa in ziua alegerilor. Vom ajunge, probabil, la un absenteism asa de ridicat, incat se va pune problema cine mai reprezinta pe cine. Adica moartea democratiei.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. „diminuarea prezentei statului in economie”-cam poetic spus;lipsa unor reglementari ati vazut la ce a dus;pozitionarea asta,la extreme,este paguboasa:de la omniprezenta statului in economie,la eliminarea sa-e cam mult;statul trebuie sa fie si el, un jucator pe piata ca oricare altul,supus acelorasi reguli;elaborarea unor politici economice,in diferite domenii,incumba obligatoriu interventia statului;obiectivul economiei romanesti in urmatorea perioada ar trebui sa fie productia si ,in special,productia de export,asa cum a fost in Japonia in perioda pstbelica si pina acum.

      • ˝Diminuarea prezenței statului în economie˝.

        De ce nu cer diminuarea prezentei statelor in economie? In economia romaneasca sint prezente mai multe state, nu numai statul roman.Sa ceara si privatizarea companiei Rompetrol (Kaz Munai Gas companie de stat) si a tuturor companiilor care au printre actionari state europene sau din alta parte.

  2. As dori sa vad si eu, d-le Vlaston, cum da statul minimal minoritatii indo-romanesti undita, fara sa fie acuzat de discriminare, stiut fiind ca munca pt. reprezentantii ei e cih si nesanatoasa.

  3. Nea Vlastoane, corecteaza-ma daca gresesc.Romania este membru UE, in consecinta se supune legislatiei comunitare.Puterea de arbitraj in UE apartine in masura diferita statelor care isi promoveaza mai mult sau mai putin pe fata, dar oricum democratic, interesele.
    Dumneata spui ca statele UE nu influenteaza jocul economic din Romania si nici n-ar avea dreptul s-o faca? Atunci daca un stat UE este actionar intr-o companie din Romania si in acelasi timp acel stat are o putere de arbitraj in organismele comunitare de ce nu i se aplica aceeasi masura?
    Daca ceri diminuarea prezentei statului roman in economie pe motivul ca nu poti sa fii si arbitru si jucator atunci cereti domnilor si diminuarea prezentei statelor europene in economie pe acelasi motiv.Haida deh.

  4. Sintetizind cele spuse de nea Vlaston retin ca dupa retragerea statului roman din economie nici un alt stat nu va fi mai fi arbitru si nu va influenta economia romaneasca.Pentru ca dupa cele spuse de domnul Vlaston formal nici un stat nu are acest drept.
    Urmare acestora economia romaneasca va deveni cu totul si cu totul suverana, nemaifiind supusa interventiei distorsionatoare de piata din partea niciunui statde pe planeta.
    Iar daca totusi vre-un stat sau mai multe nesocotind cele spuse de nea Vlaston vor interveni fie ca arbitrii fie ca jucatori in economia romaneasca vina va fi a acelora care asculta de ele.
    De-a dreptul autarhic.Pina la utopica economie suverana tot e bine ca avem altceva suveran.Datorie suverana.

  5. Nu prea imi dau seama ce se poate comenta pe marginea unei liste de idei care se bat cap in cap cu o nonsalanta demna de PSD. Deci pe de o parte suntem instiintati ca statul trebuie sa-si reduca rolul in economie, sa privatizeze (diminuarea rolului statului inseamna eliminarea lui si din companiile profitabile, nu numai din cele cu pierderi), taxele sa scada incepand de maine si deficitul sa fie limitat la nivelul unui stat dezvoltat, dar pe de alta parte suntem instiintati ca statul trebuie sa scoata rapid mai multi bani pentru educatie, sanatate, fisc, justitie, armata, dezvoltare regionala si rurala si in general sa capete mai multa putere ca sa faca ordine si dreptate in societate.

    Pe de o parte avem masuri care REDUC resursele disponibile la buget:
    – „Diminuarea prezenței statului în economie”
    – „Diminuarea poverii fiscale pe muncă, ca un prim pas al unei ample și bine gândite politici de reducere a taxelor și impozitelor”
    – „Înscrierea în Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la sută”

    Pe de alta parte avem propuneri care CER mai multi bani de la buget:
    – „Creșterea puterii statului în combaterea evaziunii fiscale.” (sau poate autorii isi imagineaza ca asta se poate fara bani in plus, doar cu indemnuri biblice)
    – „Alocările bugetare să asigure, prin distribuire echitabilă, satisfacerea necesităților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor (…) elaborarea unui algoritm de finanţare minimă pentru dezvoltare.”
    – „Educaţie solidă şi sistem de sănătate accesibil tuturor. (…) Baza de calcul a salariilor personalului medical şi a celui din educaţie ar trebui – în mod ideal – să crească până în 2012 cu minimum 50%”
    – „Creșterea profilului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice” (sau poate autorii se gandesc ca asta se poate fara sa aloci mai multi bani pentru armata).

    Din ce bani se finanteaza investitiile astea de stat carora cu 3 fraze inainte li se cerea reducerea? Din alte credite externe? Din pielea ursului din padure, adica marirea bazei de contribuabili cand i-o prinde fiscul pe evazionisti?

  6. D-le profesor
    de la dvs nu pot avea prea mari pretentii pe zona economica.
    Dar, oricare om cu bun simt si cu oaresce glagorie stie ca nu poate scapa de efecte cata vreme nu starpeste cauzele. Astfel ca va actiona in consecinta. Ceea ce nu e cazul „protejatilor” dvs. Ba din contra.
    O sa-ncerc sa fiu concis.
    In ro „protectia sociala” a fost ridicata la rang de politica de stat in guvernarea patrulaterului rosu si dusa mai apoi la paroxism in guvernari succesive stangisto-„liberale”. Astfel ca s-a ajuns la aberanta situatie in care un angajat primea mai putini bani decat un asistat. Protejatii dvs in loc sa-nceapa sa corecteze aberatiile au pus bomboana pe coliva. Mai mult, au indatorat tara pt a putea sustine asemenea „aventuri” de sorginte socialisto-bolsevico-ortodoxa. Desi se cred a fi ideologic macar in zona opusa. Nu va reprosez ca picati in acelasi pacat al „specialistilor-ieconomisti-de-duminica-din-ro’ care incearca sa compare liota de asistati cu pricare alt popor din Evropa, ori de aiurea. Desi nicaieri nu se mai regaseste proportia teribila de 4 asistati/trantori pe cap de contributor/muncitor. Si nici altundeva in lumea cu pretentii de civilizatie si progres un muncitor, chiar si necalificat, primeste pana la de trei ori mai putin decat un asistat. Macar dvs nu va declarati a fi „specialist” in economie. Va reprosez ca preluati niste „abureli” ale unora care n-au facut altceva decat sa determine lumea sa creada ca predecesorii chiar aveau ceva glagorie.

    ps:
    V-as sfatui sa nu va bucurati prea mult de noua lege a invatamantului.
    V-as ruga, sa va amintiti (ca exemplu) ce s-a petrecut cu legea 215.
    Va multumesc pt eventuala replica si va doresc „succesuri”.

  7. statul poate juca, concomitent,cele doua roluri:de reglementare a jocului si de participantla joc(cred ca s-a exagerat cu „statul cel mai prost administrator”,din ,cel putin,doua motive:1)timp de 20 de ani institutiile statului afost „alimentate” cu resurse umane de la gastile politice, numite partide si cum calitatea acestora a fost……2)entitatile economice, apartinind statului,au fost administrate,IN MOD ERONAT,de institutii stabilite de legea 31(AGA,consilii de administratii,cenzori);in acest context,cele trei institutii enumerate n-au avut nici consistenta,nici responsabilitati reale;daca statul este cel mai prost administrator,cum poate fi „lasat” sa administreze o tara?;infiintarea unor entitati economice apartinind statului,va avea caracter exceptional;ex:ADS a preluat,de 10 ani,administratia terenurilor agricole aprtinind statului-la aceasta ora sunt zeci de mii de ha necultivate de ani de zile,desi ele au fost ofertate;infiintarea onor exploatatii agricole apartinind statului,ar fi chiar gresita?ar fi abuz?;ex:sunt zone(si ce-au mai fost!) cu multe livezi,in special particulare,unde oameni nu prea au ce face cu fructele;au trecut anii si nimeni(investitor) nu s-a „oferit”,o mica fabricuta de prelucrare,apartinind statului,ar fi fost o interventie „nociva” a statului?; la fel si cu crescatorii de animale din unele zone;au trecut 20 de ani si productia de fructe si legume s-a diminuat,dramatic;una din cauze: lipsa spatiilor de depozitare adecvate pt. perioada iernii;investitorii,cu toate incurajarile,n-au aparut si atunci ce facem? teoretizam?

  8. Nu-mi plac ideile astea „la pachet”, sunt mult prea multe idei laolalta, unele fiind discutabile. Unele sunt cruciala, altele nu chiar. Daca s-ar implementa doar vreo 5 mai importante, cu care e de acord mai toata lumea, ar fi mai mult decat suficient pentru inceput.

  9. Dupa caderea comunismului, odata cu implementarea neoliberalismului, atat stanga etatista cat si dreapta corporatista sunt mana in mana, au aceeasi viziune – statul sa intervina in economie. Capitalismul corporat si socialismul etatist sunt acelasi lucru. Bancherii imprumuta statele, degenereaza creditul, corporatiile traiesc de pe urma statului (vezi Ford Craiova), etc. Deci dilema e falsa. Si capitalismul global si socialismul etatist traiesc dupa acelasi principiu: privatizarea castigurilor si socializarea pierderilor. Clasa de mijloc dispare, in schimb se inmultesc escrocii. Ce s-a intamplat in SUA e relevant.

    Trebuie un nou model economic, o remoralizare a pietei, un nou tip de capitalism.

    http://www.yesmagazine.org/blogs/david-korten/the-end-of-empire

    http://www.yesmagazine.org/new-economy/a-choice-for-states-banks-not-budget-crises

  10. @Dle Vlason

    Gresiti in multe cazuri.

    1. fara consum nu exista crestere economica. Economia bazata pe productie a existat inainte de 89 si apoi sub guvernarile lui stolojan si apoi vacaroiu. Acea economia s-a mai numit si „economia productiei pe stoc”.

    „productia de bunuri si servicii vandabile si cu valoare adaugata mare” este o referinta „ambigua”. Cresterea ponderii serviciilor inseamna „consumul” acestor servicii iar creare de „bunuri” cu valoare adaugata mare necesita „expertiza”, organizare, infrastructura, etc. In ambele cazuri „caracterul vandabil” este dat de „consumul” acestora. Consumul intern cat si cel extern. Este totusi aberant sa va asteptati la „consum extern”(export) la marfuri care nu se consuma „intern”.
    Si in ultimii 21 de ani am facut foarte multe pt a ajunge in situatia asta. Il puteti intreba pe dl stolojan care a „taiat” (asa zis liberalizat) unitati de productie fara sa incerce sa le reformeze. Sa va aduc aminte cum a „nationalizat dansul valuta” societatilor de stat romanesti taindu-le exact „filonul” investitional?
    Binenteles vacaroiu a facut la fel. Adaugati aici si „cresterea” Romaniei pe „lohn” in perioada Nastase. Nimic facut nici atunci.

    2. Diminuarea interventie statului in economie; Spuneti ca:

    „Este ideea care deosebeste esential ideologiile de stanga de cele de dreapta. ”

    Si e fals. Exact dupa marile crize financiare 28-29 2007-2008 statele occidentale indiferent de orientarea lor politica a crescut gradul de interventie a statului in economie. Cuvantul de ordine era „reglementare”, „salvare banci”, etc.
    Aceasta idee nu deosebeste nicidecum esential „ideologiile” moderne de stanga si dreapta. In plus punctul din asa zisa platforma se bate cap in ca cu punctul 2. Ori diminuezi interventia ori nu o diminuezi si te apuci sa gasesti care sunt domeniile in care „excelezi” sau macar esti mediu si te apuci sa faci „legi” pt a le dezvolta mai repede in „defavoarea” celorlalte.

    3. Punctul de intrare al elaborarii unui buget al unui stat UE il reprezinta „sincronizarea” cu poltica comuna europeana. Nicidecum „punctul de iesire”. In afara statelor ajutate in „exces” de UE nici un alt stat nu admite renuntarea la propria suveranitate pe mai departe in elaborarea propriului buget.

    4. Educatia nu este perceputa ca „gratuita” in Romania. Ea costa enorm pe cei care contribuie la buget prin impozite. Asta e o „gogorita”. Lipsa „transparentei” si dezbaterii in elaborarea de legi ale educatiei si in directia de dezvoltare educationala face ca „interesul” platitorilor sa nu poata fi stimulat.

    5. Aia cu „cine nu gaseste de lucru poate sa plece” precum cele 3 milioane este o alta tampenie. Depinde si de varsta si de „specializare”, etc. Eu personal nu va vad pe dvs gasindu-va de lucru la varsta dvs in UE decat eventula „propulsat” din spate de „cunostinte”. Oamenii care sunt la varste de peste 45 de ani si un nivel de pregatire nu extrem de ridicat nu au cum sa-si gaseasca de lucru afara. Nu mai vb de faptul ca pt a lucra afara cu „acte in regula” inca e nevoie de „aprobari” pe piata de afara. Deci persoanele acelea reprezinta o „categorie” in sine peste tot in occident. Se numeste categoria „seniorilor”.

    6. Educatia in viziunea dvs este nimic altceva decat o „legiferare” a spagii. Este normala pt cazurile de invatamant superior dar nicidecum pe perioada „claselor obligatorii”.

    7. „eliminarea prezumției constituționale de dobândire licită a averii” este o aberatie in sine. Este obligatia „parchetului” sa demonstreze ca averea nu e ilicita si nicidecum a detinatorului ca este „licita”. Fiscul nu este insa „justitie”. Ei controleaza si pot „determina” erori sau chiar falsuri in declaratii de avere dar e treaba parchetului sa descoperirea la decizie „judecatoreasca”. Nu exista stat UE in care sa iti fie considerata averea „by default” ilicita.

  11. Toate bune si frumoase, numai ca daca toate astea nu sunt reflectate in constitutie si legislatie, totul ramine cladit pe nisip. Pentru ca orice decizie trebuie sa aiba temeiul legii.(elementar draga Watson!).Pina nu vom demola actualul cotet legislativ si nu-l vom inlocui cu un edificiu clar si coerent, orice propuneri politice vor fi ca agronomul fara ploaie.Si se pare ca putini sunt constienti de asta in Romanika. O zi buna !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro