Home » Analize »Politica & Doctrine » Citesti:

A fi „secui” şi statul român

Bakk Miklos ianuarie 19, 2016 Analize, Politica & Doctrine
57 comentarii 3,694 Vizualizari

De 1 decembrie mai toate canalele de televiziune au dat ca ştirea zilei că la Târgu-Secuiesc a fost arestat un „terorist” şi a fost deconspirată o grupare extremistă maghiară care plănuia un act terorist pe ziua naţională. Zgomotul mediatic care a urmat acestei ştiri a reconfigurat cei doi poli, deja cvasifixaţi şi cu manifestările obişnuite, ai opiniei publice: pe de o parte o majoritate indignată de „aroganţa” şi „inadecvarea” secuilor din „aşa zisul” Ţinut Secuiesc, pe de altă parte un grup de opinenţi care vedea în cele întâmplate o maşinaţiune a DIICOT-ului în colaborare cu SRI. Opţiunea precaută propusă a fost să aşteptăm rezulatetele investigaţiei, stabilirea „faptelor” în puritatea lor neutră de către cei îndrituiţi, adică de autorităţi.

Numai că demonstraţiile ulterioare pe plan local – neluate până acum în considerare de autorităţile centrale (numai de către SRI) – arată un lucru grav: opinia publică locală (secuiască, din HarCov) nu are încredere în funcţionarea neutră a autorităţilor. Demonstraţiile care au loc de atunci (şi vor urma şi în continuare) la Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe şi Odorheiu Secuiesc reflectă această neîncredere endemică în timp ce interpretarea lor în opinia publică românească este cea de „susţinere a terorismului”.

În cele ce urmează, voi dori să analizez fundalul şi consecinţele acestei neîncrederi endemice.

O primă remarcă preliminară: s-ar putea obiecta imediat la constatarea acestei neîncrederi prin diagnoza, demult stabilită (confirmată şi de sondaje), cum că nici cetăţenii de etnie română nu au încredere în autorităţile statului român. Este adevărat. Însă există o diferenţă fundamentală între cele două neîncrederi. Cea „etnică românescă” izvorăşte din performanţa slabă a elitelor de a face autorităţile statului să devină furnizoare de servicii performante; performanţa slabă a acestora nu este pusă, însă, pe seama incapacităţii statului român de a asigura bunurile simbolice necesare integrităţii comunităţii politice (a „poporului român”), de a proteja în mod continuu identitatea comunităţii politice. În schimb, neîncrederea „etnică secuiască”, pe lângă această componentă de antiestablishment statal (generatoare de contestări şi înspre partidul etnic UDMR, văzut deseori la complicitate cu elita centralizatoare) mai înglobează şi o componentă de nesiguranţă colectivă: lipsa asigurării publice a orizontului identitar, adică refuzul „prezenţei” în stat prin structuri „proprii”. Cât de motivată şi legitimă este această nevoie de prezenţă colectivă-structurală în alcătuirea statului, poate fi şi ea o dezbatere legitimă, dar refuzul ei stă categoric la baza neîncrederii endemice amintite.

Desigur, problema se transpune acum în întrebarea – formulată de mulţi – privitoare la funcţionarea autonomiei locale. De ce autonomia locală existentă la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna nu poate suplini aceea siguranţă identitară publică? De ce nu reprezintă puterea locală democratic aleasă în aceste judeţe identitatea comunităţii în modul revendicat? Răspunsul este unul paradoxal: modul de integrare a acestor judeţe în managementul statalităţii române, aşa cum ea s-a realizat (atât în mod administrativ-practic, cât şi în privinţa bunurilor simbolice), promite, pe de o parte, securitatea colectivă, dar, pe de altă parte, chiar amplifică neîncrederea endemică.

Etnologul Tánczos Vilmos, într-un studiu scris în 1998, a caracterizat situaţia etnopolitică a celor două judeţe printr-o „structură de putere dedublată”: pe de o parte, autonomia locală a permis constituirea unui bloc de putere cuprinzând toate instituţiile subordonate autorităţilor locale alese, pe de altă parte s-a constituit un „pol statal” în jurul instituţiilor deconcentrate, conduse de prefect. Această linie de front instituţională este teatrul coliziunilor simbolice între două nation-building-uri. Cel românesc operează cu resursele statale şi apare personificată prin prefect, cel secuiesc prin instituţiile locale şi puterea mobilizatoare a acestora. Faptul că este vorba despre un clivaj mai adânc, legat de construcţii naţionale paralele şi nu de logica politică putere-opoziţie (eventual în circumstanţele unei coabitări politice), apare şi prin faptul că UDMR-ul, chiar cooptat în diferite coaliţii guvernamentale, nu a reuşit niciodată să obţină şi funcţia prefectului.

Coliziunea simbolică dintre cele două fronturi instituţionale este expresia unui raport prin esenţă expus dezechilibrelor. Ea este vizibilă şi în cotidian prin etnicizarea angajărilor în sectorul public. Angajaţii statului, mai ales ai instituţiilor de „importanţă naţională” sunt preponderent români, în timp ce etnicii români pătrund mult mai greu în celălalt sector public, al instituţiilor cu subordonare locală. În timp ce în alte judeţe conflictul între prefect si preşedintele de consiliu judeţean face parte din logica coabitării şi a jocului politic al poziţionării interpartinice sau este, pur şi simplu, dezamorsat prin coaliţii locale transpartinice (fenomenul „baronizării”), în HarCov relaţia româno-secuiască – în dimensiunea coliziunilor simbolice – face parte dintr-o tectonică mult mai întinsă, aş spune, de dimensiuni geopolitice. Slăbirea controlului european (transpunerea lui din domeniul drepturilor fundamentale în cel al securităţii) a mandatat elita politică centralistă (a partidelor mainstream) în testarea unei noi etape de nation-building românesc, HarCov-ul fiind primul teren de test.

Este o întrebare legitimă: de ce nu pot fi integraţi secuii nu numai politic (prin integrarea reprezentării lor politice în sistemul de partide românesc), dar şi identitar, prin oferirea/acceptarea unor bunuri simbolice comune? De ce nu pot deveni ei „buni cetăţeni români” în accepţiunea larg legitimată de opinia publică românească?

Cred că merită să examinăm această problemă şi dinspre oferta identitară a cetăţeniei române. Charles Tilly într-o lucrare din 1996 (Citizenship, Identity and Social History) susţine că construcţia cetăţeniei moderne are loc în două dimensiuni. O dimensiune este cea „exclusiv”–„inclusivă”; cealaltă definită ca axa „primordială”–„învăţată”. Avem, astfel, a structură de categorisire tip matrice în felul următor: 1) cetăţenie exclusiv-primordială (exemplu: Israel); 2) cetăţenie inclusiv-primordială (exemplu istoric: Imperiul Otoman); 3) cetăţenie exclusivă-învăţată (Franţa, Turcia kemaliană); 4) cetăţenie inclusivă-învăţată (exemplu: Statele Unite ale Americii).

Primordialitate în acest model înseamnă o relaţie trainică şi mutuală (o identitate preexistentă) cu poporul respectiv ca condiţie de bază a cetăţeniei (Israel), sau acceptarea „politică” a diferitelor identităţi de grup, preexistente şi ca reguli şi mod de trai, în cadrul unei structuri imperiale mai largi (exemple premoderne: imperiile istorice). Ceea ce este important din punctul nostru de vedere este caracterul „exclusiv” şi „inclusiv”, care nu se referă la „permisivitatea” în a primi noi cetăţeni, ci la modul de condiţionare. Cetăţenia „inclusivă” înseamnă acceptarea unui set minimal de reguli (în cazul Statelor Unite acest set minimal este cuprins în „crezul american”, cum a descris Huntington în cartea sa Who are we? The Challenges to America’s National Identity despre identitatea americană), cea „exclusivă” conţine (am putea spune: în plus) impunerea unui model cultural public. Franţa, modelul clasic al cetăţeniei „exclusiv-învăţate”, impune un model strict al „felului de a fi francez” (în timp ce SUA în urma imigrărilor a trebuit să renunţe la hegemonia modelului WASP).

Nu necesită demonstraţie aparte faptul că modelul românesc al cetăţeniei este tot cel „exclusiv-învăţat”. Există un mod de manifestare cultural public, cum să fi român, chiar dacă aceasta nu înseamnă neapărat etnicitate. Klaus Iohannis este român, pentru că şi-a asumat acest model cultural public, a formelor de loialitate personală faţă de bunurile simbolice ale statului român. Nemaiavând în spate comunitatea săsească cu tradiţia ei, cel a republicanismului săsesc (al autonomiei în mai multe trepte), el a apărut în viaţa publică ca o exemplificare clară a caracterului „învăţat” al cetăţeniei române. Nu mai trebuie subliniată utilitatea acestui exemplu pentru nation-buildingul românesc.

Secuii, în schimb, au modelul lor cultural public propriu de aparteneţă la comunitatea lor. Este un model puternic, pus în evidenţă tocmai de tendinţele regionaliste care nu sunt, contrar accepţiunii larg răspândite în România, pur politice, ci fac parte din matricea civilizaţională a Europei. Trebuie să admitem că acest model al secuilor este greu de înţeles în România. Ori este privită şi văzută ca un fenomen al naţionalismului modern, subsumat naţionalismului maghiar, deci potrivnic statului şi ideii naţionale române, caz în care trebuie contracarat cu mijloacele celui care stăpâneşte teritoriul statal, ori este văzut ca ceva depăşit de modernitate, chiar retrograd, o încercare de resuscitare a unei realităţi premoderne şi atunci trebuie abordat cu o „pedagogie naţională” în numele valorilor democratice „mai moderne”.

Coliziunea dintre cele două modele nu promite azi nici o soluţie reciproc avantajoasă (de tip win-win). Secuii nu pot renunţa la modelul lor, sunt puternic conectaţi la propria lor istorie şi au mers mult în direcţia reconstrucţiei acestui model. Iar modelul românesc al cetăţeniei nu poate să se schimbe de azi pe mâine, transformarea lui poate să se producă numai prin schimbarea fundamentală a raportului cetăţean–stat din România, un proiect care azi este mult prea slab şi difuz ca să aibă viitor previzibil. Momente re-fondatoare în istoria statelor sunt puţine şi, de obicei, nu apar planificat. Însă o reformulare pozitivă a „problemei secuieşti” este posibilă numai în urma unei re-fondări pe care secuii n-au cum să iniţieze.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "57 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Eu inclin sa cred ca neincrederea in acest caz este cauzata doar de dezinformarea constanta din presa maghiara. Cum etnicii maghiari nu mai urmaresc de ceva timp canalele mass-media romanesti, s-a creat o prapastie semnificativa la nivel informational – SRIul anunta cazul si probele, secuii afla din presa maghiara ca un vecin a fost arestat pentru ca avea niste artificii in dulap…

    • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

      Problema este, in oglinda, ca maghiarii/secuii spun: toata presa romana este o dezinformare. Si cum romanii nu citesc presa maghiara (nici atita, cit maghiarii citesc presa romana), prapastia persista. Eu cred ca nu ar trebui sa invinuim obiceiurile de consum al presei, ci sa ne gindim, de unde provine aceasta prapastie a perceptiilor.

    • Robert spune:

      Domnule PH, mă bucur că presa românească informează corect. Mai ceva ca BBC-ul. Problema e că, până acum nici SRI, nici DIICOT nu a produs dovezi care să și sprijine acuzațiile. Nici la Beke, nici la Szocs (parca as ail cheama pe ala arestat in decembrie). Doar niște convorbiri, de fapt traducerea lor în română. Originalele nu sunt date publicității. Asta, în condițiile în care la arestările unor politicieni, curg îbnregistrările în presă mai ceva ca Dunărea după topirea zăpezii.
      Mai mult, există voci din Secuime, români get beget, care declară același lucru: că totul e o făcătură.
      Trist e că mișcarea celor din servicii – ce a avut un scop evident de a forța mărirea bugetelor – ne costă dublu. Pe de o parte, se distrug poduri construite cu greu și în ciuda împotrivirii multora, pe de altă parte peste câțiva ani, când România va fi condamnată la cEDO pentru această porcăcrie, vom plăti cu toții din buzunar despăgubirile.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Nu doar romani din secuime au suspectat ca episoadele sunt o facatura.
        E foarte vizibil ca buna parte din elita de opinie la Bucuresti, demonstrabil sceptica la adresa serviciilor, a primit cu mare rezerva anunturile si a comentat in bascalie umflarea in pene a SRI si DIICOT (care nu uitati, este si intr-un razboi pentru imagine si utilitate cu mult mai vizibilul DNA). Haide sa nu tragem granite prea apasate intre etnii acolo unde nu sunt, FB si alte retele sunt pline de comentarii exact in sensul celor de aici. Nu confundati opinia publica a majoritarilor cu trompetele catorva televiziuni controlate de servicii.

        • Titus N. spune:

          E foarte vizibil ca buna parte din elita de opinie la Bucuresti, demonstrabil sceptica la adresa serviciilor, a primit cu mare rezerva anunturile si a comentat in bascalie umflarea in pene a SRI si DIICOT (care nu uitati, este si intr-un razboi pentru imagine si utilitate cu mult mai vizibilul DNA).

          Elita de opinie de la Bucuresti a primit cu mare rezerva anunturile si a comentat in bascalie umflarea in pene a SRI si DIICOT.

          Elita a comentat in bascalie. (!)

          Pai, glorie EI, ELITEI, in cazul asta!

          Doi oameni nevinovati sint arestati, toata lumea vede abuzul, iar elita…? Ce face elita? Comenteaza in bascalie.

          Asta e elita de opinie de la Bucuresti. Si ne mai miram de starea natiunii.

          Domnule Ionita, intr-o zi s-ar putea sa va ascunda unii si pe dvs tot asa, pe baza unei facaturi. Ati fi incintat sa aflati de dupa gratii ca elita a comentat in bascalie abuzul caruia i-ati cazut victima?

      • pehash spune:

        Problema nu este ca nu “a produs probe”. Probele exista, au fost aduse in fata judecatorilor si decizia de arestare a fost confirmata. Probele nu se fac publice. Nu facem justitie televizata…

        Daca ar fi intr-adevar sa cautam o “problema”, aceea este ca justitia din Romania nu se misca atat de repede pe cat ne-am dori. Un proces rapid si echitabil ar fi fost ideal.

        • Titus N. spune:

          Probele exista, au fost aduse in fata judecatorilor si decizia de arestare a fost confirmata.

          Pe ce te bazezi cind spui ca probele exista? Le-ai vazut?

          UNJR vrea sa dea in judecata CSAT, iar Seful cancelariei prezidentiale, Dan Mihalache zice:
          1. “CSAT nu are capacitatea de a “umbla dupa ofiteri acoperiti”
          2. “CSAT nu are instrumente la dispozitie pentru a verifica 23.000 de magistrati.”

          Cu alte cuvinte, UNJR suspecteaza ca exista ofiteri acoperiti printre judecatori, dar pehash nu are nici o problema cu aspectul asta. Ce daca judecatorul e subordonatul SRI-istului care “a produs probele” si a primit, odata cu “probele”, si decizia pe care superiorii lui din SRI ii ordona sa o ia?! Ete scirtz!

          Probele nu se fac publice.

          De cind? De cind l-au arestat pe Beke?

          Nu facem justitie televizata…

          In numele cui vorbesti? Sinteti mai multi? Reprezinti SRI-ul? Justitia? Guvernul? Parlamentul?
          Bucurestenii? Trollii de pe Contributors?

          • pehash spune:

            Cred ca nu ti-e clar unde traiesti. Romania este o democratie care se bazeaza pe separatia puterilor in stat. Justitia este o putere a statului roman. Justitia este independenta. Nu decide Titus (care deja s-a pronuntat in comentarii ca sun nevinovati fara sa stie macar ce dovezi exista) daca probele sunt sau nu valide. Decid judecatorii.
            Despre probe.. citeste articolul 277 din Codul Penal.
            Stapanesti foarte bine vocabularul limbii romane, dar uneori ratezi sensul… Uniunea Judecatorilor vrea sa dea in judecata CSAT pentru ca nu face publice metodele si normele in baza carora a verificat si afirmat ca nu exista ofiteri acoperiti.

      • Titus N. spune:

        De acord, cu doua mici obiectii.

        1. Pe de o parte, se distrug poduri construite cu greu și în ciuda împotrivirii multora

        Parerea mea e ca aceasta nu e o consecinta nedorita, ci chiar unul din scopurile urmarite (pe linga umflarea bugetului). Nu e greu de inteles de ce.

        2. peste câțiva ani, când România va fi condamnată la cEDO pentru această porcăcrie, vom plăti cu toții din buzunar despăgubirile.

        Aceasta, da, e o consecinta nefericita, insa nu pentru toti, ci doar pentru contribuabili. Deci nu SI pentru servicii.

    • Titus N. spune:

      Eu inclin sa cred ca neincrederea in acest caz este cauzata doar de dezinformarea constanta din presa maghiara.

      M-ai facut curios. Ce ziare maghiare citesti si la ce posturi tv maghiare te uiti in mod obisnuit? Ai niste link-uri care sa dovedeasca “dezinformarea constanta din presa maghiara”? Poti sa exemplifici cu ceva CONSTANȚA DEZINFORMĂRII din presa maghiara?

      Dar intelegi macar limba maghiara, ori despre CONSTANȚA DEZINFORMĂRII din presa maghiara te-au informat presa romaneasca si comunicatele oficiale ale SRI care, stim bine, nu dezinformeaza niciodata?

  2. dum spune:

    Nu inteleg de ce acest “nation building” este atata de important pentru oameni. Natiunea a luat fiinta in imaginatia nemtzeasca prin epoca luminilor. Ideea de natiune a facut probabil mai multe victime decat toate celelalte idei in istorie luate impreuna.

    Clasificarea dumneavoastra este putin cam prea drastica, si romanii, chiar si ungurii au un nation building inclusiv. Statele romanesti si unguresti vechi sunt diverse etnic nu doar din intamplare, ci pt ca istoric asta a fost spiritul pe locurile astea, lumea a cautat cai pentru a trai impreuna.

    Nation buildingul romanesc si unguresc este si primordial, pt ca exista in ambele state un concept de etnie. Ambele state si-au construit natiunea moderna pe criterii primordiale. Ca exemplu de stat in care idea de natiune este invatata, in Franta orice esti numit francez daca impartasesti valorile republicane. In Finlanda de pilda, oamenii nu inteleg de loc conceptul de etnie, (nici macar minoritatea suedeza.) Un roman nu il va numi pe un secui roman, sau pe un sas, sau pe un tigan, desi din punct de vedere legal acestia sunt romani.

    Eu unul, sunt roman din Ardeal, am trait in Ungaria, Italia, SUA si Suedia. Nu m-am simtit mai altfel in toate aceste state decat in Romania. Cred ca identitatea oamenilor ar trebui sa sada in alte idei, mai moderne. Daca UE ramane puternica atunci idea nationala va pali in importanta, si statele constituente se vor regionaliza in timp ce populatiile se vor integra intr-o identitate comunitar-umanista ( si nu exclusiv europeana, mai ales ca populatia oricarui stat UE va fi 50% alogena). Sigur ca daca tatucii din USL, Fidesz si maica Rusie ajung sa isi faca jocurile pana la capat atunci intreaga zona va face un mic regres, inspre concepte nemtzesti din epoca luminilor..

    • Grammaticus spune:

      si eu cred ca ideea de natiune a facut enorm de multe victime, dar mai tirziu fata de momentul conturarii ei in spatiul european. Totusi, are ceva adevar – si cel valoros este mai ales cultural – si o functie destul de clara.

  3. spune:

    Asa cum puneti problema, nu are solutii de rezolvare. In nici-o tara de pe pamint in timpurile moderne. Problema trebuie abordata din alt unghi. Romania nu vrea ca ungurii (secuii) sa paraseasca locurile lor natale. Este loc pentru toti si credem ca putem convietui in continuare. Romanii si ungurii sunt deceptionati de politicieni in aceasi masura, asa ca sta in mina lor sa-i schimbe. Nu o va face altcineva. Frecusurile etnice, ura, desconsiderarea, abordarea neprincipiala nu atrag investitori. Puterea unei societati in a decide consta in puterea ei economica. Stabilitatea economica va face zona atractiva si va aduce si dorinta locuitorilor de a ramine acasa. Cind unii lideri au agenda revansarda, si traiesc cu imaginea Trianonului in fiecare primavara nu fac decit sa otraveasca sufletele de ambele parti. Un proverb romanesc spune ca cine seamana vint culege furtuna. Pe de alta parte va afirm ca am prieteni secui pe care ma bazez la fel ca pe cei romani. Ma doare ca o parte au plecat si ii roade dorul de locurile natale. Increzator intr-un viitor mai bun, sa auzim numai de bine.

    • MolnáR spune:

      Au plecat ca nu se simteau respectati,egali sau numai dupa bani cum se declara si despre sasi si svabi?In fine de ce au ramas atatea secole,ca si inainte se castiga mai mult in vest sau in America!

      • spune:

        @ MolnáR Intrebarea corecta ar fi de ce nu se intorc. Pentru ca au pensii acolo, pentru ca frictiunile interetnice ii deranjaza, pentru ca au copii ancorati in alte realitati si as putea continua. De altfel este valabil si la romani.

      • Rodica spune:

        De obicei politicienii unguri deplang depopularea judetelor Harghita si Covasna si pun drept cauze fie politica de asimilare a statului roman, fie nerespectarea cetatenilor de etnie maghiara de catre statul roman, lipsa de investitii in zona, etc. Oamenii obisnuiti spun simplu ca nu e de munca.

        As vrea doar sa mentionez ca acest fenomen de migrare a secuilor nu este unul nou. Avea loc si in timpul Ungariei mari si cauzele erau considerate a fi cu totul altele. Am fost surprinsa sa citesc in cartea a 2 a din Trilogia transilvana a lui Miklos Banffy despre un congres al secuilor destinat tocmai gasirii unor solutii pentru a opri depopularea regiunii inainte chiar de 1900. Autorul vorbeste de exemplu despre propuneri din partea guvernului central al lui Daranyi in sensul distribuirii gratuite de animale, consiliere tehnica in metode moderne de agrigultura sau, asa cum propune personajul principal, Balint Abady, schimbarea legii mostenirii pamantului astfel incat pamanutul sa nu se mai imparta in mod egal intre totii copii din familie pentru ca pamantul sa nu se mai faramiteze.

  4. victor L spune:

    dle Bakk Miklos,
    duse sint vremile cind intr-o urbe banateana eram uniti cunoscindu-ne acelasi inamic comun.
    Apoi, s-o spunem pe cea intrimplata, v-ati aliat si cu dreaqu si cu tat`su numai pentru a fi la putere. Si, din mincatori de carne cruda, cum se glumea, ati ajuns unii mari mincatori de paduri, cum se intimpla acum.
    Nu v-ati stiut decit interesul meschin cit ati fost la guvernare.
    Avreti marota “autonomiei”, ba teritoriale, ba culturale, dar nu v-a preocupat dezvoltarea economica a judetelor Harghita si Covasna. Nu v-a interesat dezvoltarea economica a judetelor, tocmai pentru a putea acuza Statul Roman. Dar voi, UDMR-ul, cit ati fost la guvernare, reprezentind statul, ce ati facut inafara de defrisari?
    Cereti doar autonomie pentru 552 de secui?
    Din ultimul paragraf am inteles ca “Secuii nu pot renunţa la modelul lor, sunt puternic conectaţi la propria lor istorie”,
    Inteleg: noi trebuie sa ne schimbam functie de 552 “conectati la propria lor istorie”.
    Aferim.
    NB,
    dar e posibil ca, peste ani, urmasii de pe aceste meleaguri disputate sa se salute cu Salam Alekum Are grija mama Angela :P

    • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

      Stimate D-le VictorL, cred ca v-ati gresit mie, nu sunt UDMR-ul.

      • Vele Vasile spune:

        Nu, stati linistit domnule Bacc, oamenii stiu ca sinteti.Pe de alta parte pentru rezolvarea problemelor aparute in comunitatea maghiara este necesar constientizarea ca sint inainte de orice ,cetateni Romani,etnia trebuie sa ramina in plan personal.Este singurul lucru corect .

        • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

          Ma cheama Bakk. Se pare ca stiti mai bine, decit mine, cine sunt. In rest: secuii/maghiarii stiu ca sunt cetateni romani. Dar sunt, se pare, foarte ingamfati si cred ca si ei au dreptul sa spuna, in ce mod doresc sa fie cetateni ai acestei tari. Au luat egalitatea in serios?

          • Vele Vasile spune:

            Da domnule stiu,este tipic udemere.Iar problema cu drepturile ,este asa cum o spuneti si dumneavoastra ,maghiarii nu se multumesc cu aceleasi drepturi ca cetateni Romani ci doresc altele mai speciale ca etnici.

    • victor L spune:

      dle Bakk Miklós,
      va stiam implicat in UDMR.
      Daca ati facut un pas in spate, e o nereusita.

  5. dusu spune:

    remarcabila analiza !
    de ce oare nu gasesc sa citesc astfel de articole scrise de indivizi de etnie romineasca ? ca p aci sint destui foarte apreciati de comentatori care dau in Orban sa creasca pieptul de arama al rominului. spun asta ptr ca in romania autorul ungur are deja un handicap din pornire.
    la Iohanis nu i s a sters chiar tot nemtzismul, fapt ptr care regateni sint contrariati doar ca ” Nemaiavând în spate comunitatea săsească cu tradiţia ei, cel a republicanismului săsesc (al autonomiei în mai multe trepte), el a apărut în viaţa publică ca o exemplificare clară a caracterului „învăţat” al cetăţeniei române.”, ori azi statul rominesc lucreaza tot in directia asta sperind ca Janos sa ramina singur.
    si totusi ! care i situatia teroristilor din Tinutul Secuiesc ? tot in pushcaria rominilor ? ca de moldoveanul butnariu care si batea copii urla toata tara romineasca, da de ashtia nu se aude nimic ! ashtia nu au familie? sau e teroristi ?

  6. DanT spune:

    N-am înţeles care ar fi propunerea autorului. Ce anume, concret, ar trebui să iniţieze românii pentru ca secuii să nu mai fie (auto)marginalizaţi?
    În opinia mea nu există nici o soluţie la problema neîncrederii reciproce între români şi maghiari. Tot ce se poate face este ca frustrările maghiarilor să fie menţinute la un nivel redus, pentru a nu degenera în violenţă.
    În mare, continuarea politicii actuale.

  7. batranul spune:

    Interesant ca ati pus “secui” in ghilimele. Poate subconstient are legatura cu presiunea pusa de UDMR/PMP etc (prin primari, deputati samd) asupra locuitorilor din zona pentru ca la recensamant sa se declare maghiari si nu secui? In Romania sint cateva sute de secui, care nu -au temut de primar si s-au declarat ca atare. Restul (“nu avem voie sa spunem ca sintem secui, asa ne-a spus primarul”)…pana la prima intrunire, mars etc cand sint din nou secui. Incercati sa vedeti cine a fost principalul agent de deznationalizare a secuilor din ultimii 26 de ani si de ce a facut-o./

    • victor L spune:

      @ batranul,
      un amendament, caci pari tinar: la ultimul recensamint PMP nu exista.
      De unde “presiuni”?

  8. gonzi spune:

    am inteles, pozitile sunt ireductibile, nimeni nu e de vina. de acord ca statul roman e slab, de acord ca lucrurile “asa au cazul” dpdv istoric (ghinion!).
    dragoste cu sila nu se poate.
    dar ar fi fost interesant sa ne spuneti cum ar trebui sa fie un stat in care secuii sa se poata integra. si sa ne dati o solutie legata de situatia noastra actuala. Ca sa nu fie analiza degeaba.
    si o privire “birds eye”: vecinii de la rasarit, prin ungaria, si probabil si direct, intretin aceasta stare de “incompatibilitate” in translivania.
    va incumetati la o analiza similara a minoritatii romane din ungaria?
    romanii de acolo or avea si ei “un model cultural puternic…care face parte din matricea civilizationala a Europei”?
    si ungaria este inclusiv-primordiala, nu i asa?

    • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

      Da, aveti dreptate, articolul se cam termina fara sugerarea unei solutii… Solutia (pe care n-am expus-o aici, pentru ca la ora actuala nu-i vad sansele) ar fi o reforma cu un regionalism asimetric. Adica: o regionalizare a Romaniei care ar tine cont de acest specific istoric al Tinutului Secuiesc. Iar la modul mai general: ar tine cont mai mult de structurarea istorica a teritoriului Romaniei. Asimetria in aceasta solutie ar fi o specificare de competente aparte pentru regiunea Tinutul Secuiesc. La noi foarte multi vad solutiile asimetrice ca un fel de derapaj de la idealul modernist al administratiei teritoriale. Nu este asa: cam o treime din tarile membre UE utilizeaza solutii asimetrice. Pot sa va ofer o lectura in acest sens: http://www.ispmn.gov.ro/uploads/53302a83-8d8c-43e2-ba79-0d644e604109-WP54%2024-01.pdf
      In privinta romanilor din Ungaria ar fi de mentionat ca au autonomie culturala institutionalizata, au dreptul de a folosi insemnele nationale (a se cauta pe internet poze cu Primaria din Micherechi sau Bedeu – comune locuite de romani in Ungaria, cladiri cu steagul romanesc pe frontispiciu). E drept, problema lor este alta: asimilarea rapida a populatiei ramase. Dar acest lucru este deja o “legitate sociologica”. Rata de asimilare a romanilor din Ungaria este similara cu rata de asimilare a maghiarilor din Banat, regiunea – cum s-ar spune – cea mai toleranta a Romaniei.

  9. Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

    De acord, cu o mica nota istorica ignorata de ambele parti:
    Cand se vorbeste azi de “autonomia tinutului secuiesc” situatia e prezentata ca si cand ar fi vorba de o recastigare a unuit statut pierdut in 1918. In special naratiunea pe partea minoritara infatiseaza lucrurile asa.
    In realitate, autonomia secuiasca s-a pierdut prin reforma administrativ teritoriala din 1876, urmarea “pactului” care a dus la formarea imperiului Austro-Ungar in 1867. Scaunele secuiesti au fost desfiintate, fiind vazute ca ceva perimat si disfunctional iar zona a fost integrata uniform in sistemul de comitate al Ungariei. Practic, nationalistii moderati maghiari, care erau liberali si modernisti, au creat in a doua jumatate a sec XX o Ungarie omogena administrativ in cadrul Imperiului, cam cum e si Romania azi. Acesta era proiectul de viitor. Autonomia secuiasca era out of question, vazuta ca un medievalism, o frana in calea dezvoltarii.
    Desigur, descriptivul nu e neaparat normativ. Daca astea sunt faptele istorice, nu rezulta musai ca acest tip de regionalism n-ar putea fi reinviat azi, cu alt continut si rol, in cu totul alt context european. Deci dezbaterea e normal sa continue.
    E totusi deranjant nivelul de ignoranta istorica de ambele parti in asemenea dezbateri, motiv pentru care ele nici nu ajung nicaieri decat in poezie patriotica perimata si manifestari ridicole. Dealtfel similara este ignoranta in materie de administratie publica, fiscalitate, etc, lucru usor de costnatat in autismul si infantilismul proiectelor care apar din cand in cand (de regula, pe 2 pagini)

    • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

      Perfect de acord, d-le Sorin Ionita. Un singur lucru m-ar irita un pic in interventia Dvs., si anume, daca m-ati include intre “ignoranti”. Scopul articolului meu nu a fost sa faca o incursiune in istoria administratiei din Transilvania (nu am facut nici o referire la contexte in care a existat si apoi a incetat sa existe autonomia Tinutului Secuiesc). Despre aceste chestiuni am scris in alte locuri, e drept in maghiara, si numai un pic in romana, germana si engleza. Oricum, cei care doresc sa citeasca despre autonomia Tinutului Secuiesc, atit despre aspectele istorice, administrativ-teritoriale, cit si despre cele mai recente (proiecte si concepte de autonomie elaborate), le recomand grupajul de studii scris de geograful Elekes Tibor si de mine in Noua Revista de Drepturile Omului, nr.1/2013.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Nu, voiam sa spun ca in disputa politico-mediatica acest unghi al problemei lipseste cu desavarsire. Si e pacat, ca nu-i unul nerelevant in chestiune, as zice.
        Este o mare ignoranta in special pe partea romana privind istoria Ungariei moderne, dincolo de mituri si clisee, privind curentele politice si de idei, planurile de viitor pe care le avea elita maghiara, etc.
        Chiar pe aici prin comentarii apare ilustrata ideea cum la recensamant UDMR incearca sa combata declararea identitatii secuiesti. Nu e foarte diferit de situatia din sec XIX cand Budapesta incerca sa forjeze o natiune moderna ceva mai omogena, fara asemenea particularitati regionale. La fel ca si azi, din motive mai curand pragmatice.

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          In rest, interpretarea pe care o dati rezervei pe care o au maghiarii fata de autoritatile centrale romane mi se pare corecta. Si se aplica tuturor maghiarilor din Romania cred, nu doar secuilor. Situatia lor speciala este doar aceea ca sunt mai grupati teritorial

  10. brusture brusturel spune:

    L-as intreba pe dl.Miklos Bakk daca poate raspunde cati locuitori ai judetelor Hargita si Covasna s-au declarat secui? Sau dansul lupta pt. autonomia Tinutului secuiesc din care lipsesc chiar secuii.Interesele cui le apara atunci?

    • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

      Este o intrebare foarte simpla cu raspuns simplu. Secuii sunt atit secui, cit si maghiari. Orice intrebare care forteaza un raspuns ori-ori, forteaza o decizie identitara nenaturala. Daca printr-un recensamint fortam locuitorii Olteniei sa spuna daca sunt “romani” sau “olteni”, ajungem intr-o situatie oarecum similara. Dar nu vreau sa banalizez chestiunea: totusi, situatia secuilor difera de relatia oltean-roman. Desi etnic (dar etnicul inteles in gindirea de azi, adica limba, obiceiuri) secuii sunt maghiari (cind au aparut si au inceput sa lase urme in istorie, ei deja vorbeau limba maghiara), totusi, daca luam etnicul intr-un sens mai larg – sens de care etnologia romaneasca nu a fost nevoita sa se ocupe -, si anume, incluzind traditii de autoorganizare, constiinta juridico-politica aparte etc., atunci ei sunt, mai corect: au fost, o etnie aparte. De fapt: au fost o natiune premoderna aparte, diferita de cea maghiara. Elementele determinante ale acestei situatii aparte definesc de fapt, si nu etnicitatea in sens modern, granitele Tinutului Secuiesc. Pentru ca se poate stabili foarte clar, care sate au fost secuiesti (de oameni liberi cu traditii militare) si care au fost de iobagi (chiar daca spre perioada moderna s-au produs niste amestecari de stari sociale). Aceasta diferenta este o diferenta mentala puternica si nu peste tot face disociere etnica. Adica, in baza acestei traditii secuii se delimiteaza si de unguri (delimitare in zona de contact intre sate secuiesti si cele unguresti sunt, mai ales, in Cimpia Transilvana la nord-vest de Tg.Mures). Nefiind cunoscut istoria secuilor pe la noi, opinia publica romaneasca judeca regionalismul secuiesc conform perceptiei romanesti asupra diferitelor grupuri dialectale-regionale ale romanilor, situatii in care aceasta componenta de traditie juridica generatoare de etnicitate nu este prezenta sau este mult mai putin relevanta.

  11. B.T.Alexandru spune:

    Felicitari Contributors pt ca a adus acest subiect in dezbatere! Intr-o zi plina cu articole , acesta este cel mai vizitat si cel mai comentat. Autorul ne poate indica unde, in media romaneasca , se poarta dezbateri decente pe acest subiect. De obicei se discuta despre “minoritati” atunci când evenimente fierbinti aduc tema in actualitate. De regula aceste momente sunt incarcate de emotie+dezinformare+ preconceptii si ineficiente pentru dialog. “Majoritatea” ( nepotrivite notiunule acestea de majoritate-minoritate) treneaza abordarea temei dupa principiul ca este bine si asa ( vom mai vedea ) iar ” minoritatea” aduna frustari care potentiaza neîncrederea.
    Apreciez articolul pt ca recunoasterea si discutarea neincrederii endemice este un pas in construirea increderii. Discutia trebuie sa continue si pe tema ce trebuie facut pentru castigarea increderii.

  12. abc spune:

    Cred că articolul este bine argumentat şi scris cu o bună intenţie . de a deschide porţi de dialog şi de a înţelege problematica locală a regiunii Harcov.

    Dl Miklor are perfectă dreptate şi chiar dacă multora nu le place, Statul Român a practicat la nivelul administraţiei centrale o politică de non-incluziune, non-promovare a localilor , secui, diferiţi de majoritate, ceea ce merge contrar interesului fiecărui cetăţean indiferent de etnie.

    Părerea mea e că a practicat o politică de cadre discriminatorie, de frica pierderii controlului regiunii.

    Tot din frică, a plasat unităţi militare permanente chiar în preajma centrelor urbane cu o demografie mai mare din secuime, pe care sistematic le-a alimentat în permanenţă cu cadre şi soldaţi ostili din alte zone rurale îndepărtate diferite de realitatea convieţuirii interetnice.Oameni îndoctrinaţi sistematic împotriva propriilor concetăţeni de etnie maghiară. Paranteză , nu mai departe am auzit şi cunoscut un comandant de batalion care beat ordona culcat, în picioare , apoi cita din Platon şi mai ales revizionişti. Se pare că mai multe vieţi umane de soldaţi în perioada comunistă au fost pierdute din neglijenţă sau abuz fizic şi psihologic dar…foarte curios nici până în ziua de astăzi anchetele nu s-au finalizat, unele familii au rămas fără copiii.Iar respectivii comandanţi de unităţi, asemeni torţionarilor (nu mă refer neapărat la secuime) au beneficiat bine-mersi de posturi în partidele politice şi beneficiază de pensii ruşinoase…fără un act de bravură real pe un teatru de război.

    Deci asta era politica oficială.
    Şi poate că această politică dacă era diferită, ieşea din şablonul unui naţionalism identitar monolitic la revoluţie , nu aveam situaţii de haos social , când anumiţi cetăţeni secui care percepeau organele de ordine publică…. mai degrabă ca şi un gen de Gestapo de ocupaţie..au comis acte reprobabile în orice sistem de drept…

    Dar îngrijorător nu e ce se întâmpla atunci. Morţii cu morţii, vii cu vii.
    Şi ce se întâmplă azi.

    Un traducător, o etapă extrem de normală şi banală într-un proces în justiţia de alte ţări occidentale oferit chiar pentru infracţiuni minore penal, să spunem trecerea pe lumina roşie, tocmai pentru ca acuzatul să înţeleagă deplin gravitatea acuzaţiilor şi să-şi formuleze propria apărare cât mai eficient, a fost refuzat într-un caz de o seriozitate maximă, acuzaţie de terorism.

    Mai apoi, tot într-o perspectivă de drepturi individuale, e ruşinos că într-un stat europeean nu se acordă unui deţinut dreptul de a fi vizitat de familie, mai ales că aceasta a depus o cerere scrisă…tratată cu maxim sictir de procuror fără răspuns. Traducerea, te iau mascaţii…şi ai dispărut ca şi la canal.
    Dacă ar fi fost victime reale, ok din motive procedurale am putea vorbi.
    Ori aşa când dacă se reuşeşte să se dovedească intenţia actus rheus dar nu şi actul propriu zis comis de terorism, mens rea, eu cred că e inadmisibil şi probabil acuzaţii pot merge până la CEDO cu oarecare şanse de a câştiga.

    Recapitulând.

    Ori cetăţeanii de diferite etnii sunt parte integrantă a naţiunii române şi atunci drepturile individuale ar trebui respectate ca pentru toţi, de exemplu
    -cele de a aplica la nivel de competenţe egale cerute de post de exemplu în servicii, prefectură justiţie

    -cele legate de a avea un tratament egal în justiţie, tot în paranteză de ce ultimele cazuri au fost transferate de la nivel local la nivel de capitală..ca şi cum justiţia locală n-ar avea capacitatea de judecată de a produce rechizitoriul de acuzare sau capacitatea de a judeca drept un gest antisocial. Deci o crimă e diferită în secuime de una din Bucureşti…iar domnii de la Bucureşti au mai multă capacitate de discernământ…(mda din acţiuni nu a reieşit, sincronizarea de roman prost de spionaj, radicalizarea şi mai extremă a grupului vizat, plus ralierea populaţiei locale la cauza lor).

    Pentru că nu, ceea ce oferă majoritatea română maghiarilor, poate cere Statelor care au minorităţi române semnificative. Dublul discurs, nu funcţionează.

    Pentru că bineînţeles când e vorba de succese simbolice mediatice, imediat majoritatea asimilează cu mândrie nume ca Jenei, Boloni ,Kovacs, Bartok etc lista e foartă lungă, ca fiind români get-beget.

    Şi poate că transformarea ar trebui să înceapă cu mici gesturi, gen alegerea unei zile naţionale care să poate să fie sărbătorită cu bucurie de toţi românii(nu pentru unii să fie mumă, pentru alţii ciumă), cu mai puţine tancuri şi tehnică militară pe străzi,, mai puţine grupuri aduse cu autocarul în turism sponsorizat, .

    Poate mai multe steguleţe, chiar şi din cele locale şi mai multe familii, la un picnic relaxant, la activităţi pt copii, cu concerte ar fi mai indicat

    Şi poate că lumea ar trebui să iasă din şablonul supercalităţilor asociate unei culturi anume. Iar românii să fie mai puţin stresaţi că Harcov fuge în Ungaria.

    A fugit de mult, la muncă populaţia locală, rămasă fără oportuniţăţi, dar dacă se întorc contribuie cu bani şi prosperitate nu numai la bugetele locale ci şi la cele naţionale, din alea din care se plătesc armata și serviciile. Iar maghiarii mai puţin obsedaţi de reconstruirea unui sentiment de naţie măreaţă pe baza unui aparent sentiment de superioritate culturală…sunt attitudini care nu servesc nici oamenilor , nici leului local.

    • dusu spune:

      daca sinteti regatean, va face cinste comentariul si demonstraza ca nu toti e la fel
      cred ca stim cum a fost construit acest stat; tot ce s a intimplat in Transilvania in ultimi 97 ani
      un tinar ungur ardelean imi spunea : noi in romania sintem bozgori, iar in Ungaria sintem tigani romini. poate din Transilvania cei mai napastuiti nu au fost evrei si germani vinduti( ei au gasit un suport) ci unguri.cind statul rominesc duce o astfel de politica ipocrita si jmekera fata de o comunitate etnica, nu ar trebui sa mire pe nimeni ca oameni isi indreapta speranta spre statul origine.
      si apropo de acte reprobabile ( am retinut: intr un stat de drept) la marea revolutie a rominilor ; oare stiti cum se purtau militieni adusi din regat sau chiar tzaranoi din Ardeal facuti militieni , cu localnicii ? rudelor lor din Ardeal le era rusine de ei.sint prea multe de spus….da ce sa mai zici de comunitatea roma !?
      intr un oras mare englez se cauta personal in politie ; populatia orasului cuprinde si o comunitate insemnata de pakistanezi.afise mari publicitare cu imaginea unui politzist englez de etnie pakistaneza promoveaza subiectul

  13. garett spune:

    Deunazi ma contram virtual cu un secui care sustinea mortis ca Romania “este un stat agresor” care “i-a invadat”!
    Cam cata incredere se poate avea intr-o persoana care gandeste astfel si ce fel ce “cetatean loial” al Romaniei il putem considera?
    Doi la mana: toti manifestantii de la Tg. Secuiesc si toata “hipsterimea” a bagatelizat povestea cu Beke comentand vis-a-vis de “artificii” omitand convenabil cantitatea: aproximativ 2kg de explozibil! Va urez succes daca aveti de gand sa va jucati cu 2kg de explozibil fie el si “banaul” praf de pusca!
    Trei la mana: Si Beke si celalalt arestat fac parte dintr-o organizatie numita “a celor 64 de comitate”. presupun ca nu este cazul sa va explic despre ce comitate e vorba! Si o fac in calitate de cetateni romani. Cetateni romani care militeaza nu pentru o mai buna integrare a etnicilor maghiari/secui in Romania ci pentru destructurarea statului roman. Cu ei s-a solidarizat un oras intreg…
    Si atunci repet: ce fel de “cetateni romani loiali” sunt niste persoane care militeaza, si se solidarizeaza cu cei care militeaza pentru destructurarea statului, ruperea unei parti a teritoriului si refacerea a ‘nspe comitate?

    • abc spune:

      Ok, vedeți pornind de la petarde, avem mai multe scenarii.
      Unul în care petardele erau destinate să provoace mutilări, pierderi de vieți omenești, iar altul ca să provoace frică..consecințele reale nu pot fi aceleași. Este normal, ca să eviți asemenea situații in-extremis, dar este de datoria unui judecător să stabilească o gravitate în funcție de elementele de probă și cele circumstanțiale.

      Ce atribuim acuzațiilor, intenția de a provoca victime umane sau intenția de a strica o atmosfera de sărbătoare pentru a manifesta un dezacord civică…extremă.Sunt nuanțe diferite.

      Prima, orice om normal la cap, ar condamna-o vehement, e inacceptabil, a doua variantă ar intra mai mult la un capitol de perturbare a ordinii publice mai degrabă și în acest caz, poate că toți cei care folosesc petarde în ajunul Crăciunului și Anului Nou ar trebui transportați cu duba la București, direct de la Sala de Urgențe.Sau galeriile de huligani după meciuri, tot grupuri organizate.

      Si bine, sa spunem nici macar extremistii si activistii maghiari nu au prea multa imaginatie in a-si sustine civic cauza. O coloana in chiloti tricolori de 1 decembrie, pentru a-si manifesta dezacodul ar fi fost la fel de percurtant să spunem.

      Deficiența am mai spus-o constă în filozofia instituționale din instituțiile de securitate publică. Există o parte a mentalității care bantuie de pe vremea Securitatii.

      Cel mai simplu ar fi aplicarea articolelor Constituției referitoare la egalitatea în drepturi individuale și mai ales a conceptului de hate crime.

      Cred că nu ar fi nici o problemă nici pentru secui și pentru romani să accepte că Beke Istvan sau altii care îndeamnă la violență comit acte asociate..cu condiția să fie judecați local, dar și în alte părți, cei care îndeamnă la hate crime împotriva unor minorități(definiți ca și speciali) să fie judecați tot local, la fel. Uniunea Europeeană are deja legislația respectivă . https://www.ibls.com/internet_law_news_portal_view.aspx?s=latestnews&id=2422

      Ei, dacă instituțiile ar acționa cu consistență și perseverență, fără part-pris-uri, nimeni nu s-ar juca cu ura prin societate, diferențele de limbă și cultură ar fi acceptate din perspectiva unui plus, a unei bogății pentru comunitățile respective și fiecare și-ar vedea pașnic de treabă. Economie, educație și familie.

      Dar cat timp indivizi ca și Vadim erau trimiși pe post de parlamentar în UE, alții ca și Roncea practică un discurs de ură…fără a fi sancționat defel (eh, libertatea de exprimare a unui jurnalist) la ce să te aștepți…incoerență totală în ordinea și securitatea publică.

      • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

        abc – punct de vedere foarte corect. Hate crime-ul definit foarte precis poate fi acel instrument care, aplicat tehnic si corect, ar putea fi o masura neutra si corecta. Astfel, atit lozincile “Trianon e nedreptate !”, cat si “Basarabia – pamint romanesc” sunt manifestari ale libertatii constitutionale de exprimare (ambele iredentiste, desi nu suna ambele la fel de “placut” pentru opinia publica din Romania), ele devin hate crime daca se asociaza cu instigare concreta la ura. In acest sens a fost mult mai mult hate-crime ce a facut Noua Dreapta in decembrie 2014 cind a marsaluit in Sf.Gheorghe strigind “afara, afara cu ungurii din tara!”

  14. Miles Teg spune:

    Buna ziua,

    cum spunea un cititor si comentator al articolului mai sus, conceptual de “natiune” a adus dupa sine razboaie si pierderi enorme de vieti omenesti.

    Dar poate ca acest concept nu este nimic altceva decat un pretext (precum nenumarate altele) folosit de conducatori pentru a atrage loialitatea celor condusi pentru proiectele de dobandire si sporire a puterii primilor. Soldatii marsaluiesc voiosi spre front, animati de spiritual nationalitatii lor “superioare”, intalnindu-se la mijloc, in drumul spre moarte, cu soldatii celeilalte natiuni.

    Printre alte pretexte folosite de conducatori pentru a trimite la moarte oameni s-au numarat “dreptul divin” de a conduce (regii unsi ai lui Dumnezeu) sau chiar “divinitatea” asumata de lideri in virtutea careia au cerut altora sa moara. Ori, poate, cate o carte in care tot un lider – unul religios – a scris cu, mana lui sau a altuia, ca razboinicul se umple de glorie si rasfat in “viata de apoi” daca isi da suflarea in mod violent, pentru “telul suprem”.

    Bineinteles ca stimulentul nationalitatii sau cel “divin” nu sunt suficiente si lor li s-au alaturat unele mai “mundane”: prada de razboi – inclusiv femeile adversarilor, razbunarea pentru moartea de mana unor apropiati de mana invadatorior straini, frica de vecinii agresori etc.

    Revenind, natiunea este un concept creat pentru a sluji scopurilor conducatorilor.

    Acest concept are la baza, de regula, limba vorbita in comun de membrii unei comunitati mai mari ori mai mici (uneori doar o simpla “enclava”).

    Rasa (sau “sangele”), dupa cum s-a dovedit stiintific, nu are un fundament real – dpdv genetic toti membrii specie umane sunt inruditi indeaproape (daca nu suntem toti frati si surori, macar veri tot suntem).

    Daca vrem sa avem un viitor ca specie razboiul, sper ca e clar, trebuie sa dispara (stiu, pare o utopie, dar nu este una lipsita de sanse). Si, ca urmare, sa dispara si pretextele acestuia.

    Natiunea, ca pretext pentru razboi, trebuie sa devina ceea ce este in realitate: un simplu concept, fara alt rol in viitor decat acela de a umple un anumit numar de pagini in cartile de istorie.

    Primii pasi in aceasta directie, cel putin la nivel european, s-au facut: crearea unei Uniuni fara granite interioare intre “natiuni”. Unii percep drept artificiala aceasta Uniune si cred ca ea nu are viitor (si incearca sa o distruga, dinauntru sau dinafara). Altii zic ca este un compromis intre diverse interese divergente pentru a aduce pacea pe un continent scaldat in sange secole in sir. Eu zic ca este o necesitate absoluta si ca uniunea politica si ecomonica trebuie sa se consolideze si sa devina inca si mai profunda pana la disparitia complete a “natiunilor”, enclavelor entice si tuturor mini- comunitatilor tribal – primitive.

    Poate ca, pentru a preintampina, in viitor, renasterea natiunilor revansarde si razboinice urmatorul pas care trebuie facut este instituirea unei limbi unice, de invatat obligatoriu in scoli si folosit in institutii. Oricat de utopic si imposibil pare acest lucru. Pentru ca limba, cum spuneam, este singurul lucru care separa oamenii pe acest continent (si nu numai).

  15. Decebal spune:

    Romanul are o vorba: fara foc, nu iese fum. Sa lasam Justitia (in care se pare ca poporul roman are incredere) sa-si faca treaba, fara sa comentam de pe margine, intr-o directie sau alta, aiurea-n tramvai.
    E clar ca exista diferente si diferende. Pot accepta ca adevarul este undeva la mijloc. Nu catre romanii din Romania, nu catre ungurii din Romania (care tot romani ar trebui sa se considere), ci undeva la mijloc. Trebuie facuti pasi din ambele “tabere”.

    Romanul mai are o vorba: cum iti asterni, asa dormi.
    Zic eu ca un minim semn de respect este cunoasterea limbii oficiale a tarii in care traiesti. Sunt englezi, belgieni, francezi, spanioli, italieni care, dupa 2-3 ani de locuit in Romania, vorbesc o romana mai curata decat multi cetateni nascuti si crescuti in Romania. Este imposibil ca aceasta stare de fapt sa nu gerereze neincredere, reticenta, animozitate.

    Deocamdata, ungurii din Romania beneficiaza de o organizatie constituita pe baze etnice, organizatie care se bucura de beneficiile unui partid, desi (de jure) n-ar fi un partid. Daca asta e discriminare, as zice ca e pozitiva. Si, culmea!, e posibil ca aceasta stare de fapt sa se datoreze (blamatului) SRI. :)

  16. dusu spune:

    regateni nu au dezvoltat un simt al tolerantei, iar anexarea Transilvaniei a impins aceasta provincie in urma cu 100 ani,nu doar economic cit social

  17. Dinu spune:

    @dusu
    nici tu nu pari sa ai vreun sentiment al tolerantei prea dezvoltat, ma intreb ce eveniment traumatic ar ar explica lipsa ta de respect pentru citeva milioane de oameni pe care nu ii cunosti. “Anexarea” Translvaniei este o simpla lozinca iredentista, procesul unirii Transilvaniei cu Regatul Romana fost complex si nu poate fi descris asa cum o faci tu decit din ignoranta sau reavointa.

    • dusu spune:

      anexarea este ptr dvs o simpla lozinca care va suna iredentist !?, cind de fapt a avut loc un proces al uniri ! si cind a inceput procesul ? cind spioni regateni tratau cu banda tradatorului maniu ptr care scaunul promis la bucuresti conta cel mai mult? sau cind bratianu a oprit armata regatului rominesc la Sibiu( nu l i se impotrivea nimic atunci sa poata inainta !), pina maniu o adunat pe cei mai fara judecata din munti la Blaj ?
      stiti unde e proces ? in ani imediat dupa anexare: evrei nu au primit acte ptr noul stat infiintat , apoi au urmat germani. in locul lor au fost trimisi regateni care din chirpici au intrat in casele unor oameni civilizati ce nu puteau fi rominizati. acum au mai ramas unguri.
      cum sa simt toleranta fata de frati de peste munti care au venit sa ma scape de iobagie ? trebe sa i iubesc mai ales ca acum Transilvania arata ca intreaga rominie

      • Decebal spune:

        Romanii sunt foarte toleranti. Uneori, poate, prea toleranti. Asa ca se gasesc destui care sa li se urce in cap. Cu mult inainte de “casele unor oameni civilizati”, au fost cetatile – dacice, romane.
        Multe neamuri au venit, s-au stabilit si si-au castigat traiul in Romania, de-a lungul timpului.
        O istorie (cel putin) bimilenara, pe aceleasi pamanturi, inseamna ceva. Ca istoria asta-i deranjeaza pe unii adusi de vanturi, de te-miri-unde, nu-i vina poporului roman.

        Nu exista padure fara uscaturi si fiecare neam isi are pacatele sale. Nu cred ca-i neamul romanesc cel mai pacatos, cel mai avar, cel mai apucator dintre toate. Prin partile astea, calul tragea plugul sau carul cu fan pentru animale, nu-si purta stapanul in zari, intru cotropire. Cu 500, 1000 sau 1500 de ani in urma…

  18. ana spune:

    Dle Bakk,dincolo de expimarea dvs. atat de elevata,si de meandrele socio-politice ale problemei secuilor,as vrea sa va invit in realitatea cotidiana,unde nici un intelectual nu se duce sa-i dea in cap la altul orice natie ar fi, iar oamenii simplii, daca nu sant manipulati de tot felul de “facatori de bine “- ca sa nu zic lideri de partide,isi vad de treaba, cresc copii., isi fac case,si sant cat se poate de pasnici si toleranti., intre Carpati sau in afara lorChiar conteaza atat de mult ca vorbim limbi diferite sau ca dincolo de gardul nostru alti oameni iubesc ,traiesc si mor ca si noi , dar hai sa le aratam cum se face?Lasati-ne…prezentul trece pe langa noi pasnic ,santem iruditi o parte cu alte natii.Asteptam sa avem scoli moderne , pot fi si in lb. chineza din partea noastra,sa faceti propaganda si dezbateri pe teme economice, pe proiecte regionale, fara discriminare-v-o spun in numele meu, a prietenilr mei, Zsuzsa,Ilona,Pali, Dughita,Ildi,s.a. care gandim la fel.Pusi draga!

  19. ana spune:

    Nu vreau sa se creada ca bagatelizez problemele autorului art.,asa ca revin asigurandu-l ca am citit f. atent tot.Deci luand-o pas cu pas ia sa vedem:
    In conditiile in care amenintarile teroriste sant la ordinea zilei,se cuvine sa acceptam ca si baiatul arestat ptr. simpatizare si intentie de afiliere la islamism,precum si d-l cu intentia de a speria oamenii cu o bomba artizanala nu sant in regula si trebuia sa se ia masuri,pentru a nu se creea precedente ,de ex.si ptr. siguranta noastra.Am fost la A.Iulia de 1 Dec. si nu mi-ar fi placut sa explodeze cosul de gunoi de langa mine si atatia copiii din jur.nici macar din joaca.Org. 64 de comitate e un fapt real si nu militeaza ptr. scopuri pe care le putem accapta,s-o spunem pe aia dreapta.
    Pe fundalul neincrederii edemice ,nu a fost arestat nici un secui sau ungur ca si-a fluturat steagul sau a cantat alt imn pe la manifestatii, iar orizontul identitar nu poate cobori chiar pana acolo ca sa le vedem pe primarii ,pe prefecturi,atata timp cat tara se numeste Romania,nu Federatia romana, deocamdata.In aceeasi ordine de idei, da , avem elite cu servicii neperformante,cu nimic mai prejos decat cele din Ungaria, nu,dar ati facut parte din ele, la cultura ,la mediu ,la secretari de stat s.a.,v-ati impus limba materna si functionari in primarii,predati o istorie in scoli,a cui va convine , dar intradevar nu aveti prefecti.Lipsa autonomiei locale, cred ca va confera niste drepturi la fondurile bugetare pe care judetele mai instarite le varsa la oala comuna si de care beneficiaza si cele mai sarace
    Modelul cultural public al secuilor, parte din matricea civilizationala a Europei sa intelegem ca nu se poate manifesta fara tablita aia de la intrare in tinutul secuiesc care sa delimiteze regiunea,dracu” sa ne ia de pedagogi nationalisti si democrati moderni,ce santem.

  20. Garett spune:

    @dusu: Dumneata ai un singur hobby: jignirea natiunii române cu orice ocazie, indiferent de tema articolului!

  21. osm spune:

    Stimate domnule Bakk Miklós, as avea o singura remarca, in jud.Covasna a existat si prefect UDMR, pe nume György Ervin. Nu imi mai amintesc perioada, dar in mod cert a fost prefectul de Covasna. Evident dansul se afla intr-o situatie schizofrenica, fata in fata cu liderii locali maghiari…

    • Bakk Miklos Bakk Miklós spune:

      Corect. Si nu numai György Ervin. In 1990 au mai fost prefecti, sefi de judete maghiari, numiti de guvern. Atunci inca era perioada in care nu era institutionalizata “structura de putere dedublata” (cum o numeam in acest articol). Iar György a fost prefect pentru o perioada mai scurta, la apogeul influentei UDMR. Dar este exceptia care intareste regula.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bakk Miklós


Bakk Miklos

Inginer de calculatoare, deţine un doctorat în filosofie de la Universitatea Babeş-Bolyai. A lucrat în presă (săptămânalul de limba maghiară A Hét din Bucureşti, apoi re... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Apreciez toate comentariile, pe cel al doamnei doctor Virginia Batog indeosebi. Este si raspunsu...

de: Prof. Vasile Ghetau

la "Revenind la Sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității pe cauze de deces?"

Cauta articole

octombrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)