Home » Politica & Doctrine » Citesti:

Ai dreptul la democraţie?

Dragos Manac noiembrie 30, 2014 Politica & Doctrine
22 comentarii 1,692 Vizualizari

Săptămâna trecută am petrecut-o în România. Oriunde am mers, la masă la restaurant, pe stradă, în cafenele, în tren, în Bucureşti sau în provincie, am auzit fie discuţii despre politică, fie discuţii despre tehnologie. M-a surprins nivelul lor ridicat şi emoţia celor implicaţi. Îmi amintesc anii în care discuţiile erau invariabil despre specula cu terenuri şi maşini.

Desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ne-a lăsat cu aparenţa faptului că democraţia funcţionează, că spiritul civic a renăscut, că tinerii şi Facebook-ul schimbă totul şi sunt viitorul societăţii româneşti. Am foarte mari rezerve în ceea ce priveşte aceste “adevăruri”, aşa că am căutat o metodă de a le verifica.

Subiectul partidul Facebook denotă incompetenţa tehnică şi sociologică. Vorbim de o reţea socială şi de un mediu de comunicare. Tehnologia face comunicarea mai simplă şi ajută la răspândirea ideilor. Folosind tehnologia poţi avea informare, mobilizare şi chiar manipulare mult mai eficientă. Groaza “pundiţilor” este comunicarea multora către mulţi (mesh), spre deosebire de modelul consacrat “puţini şi aleşi” către mulţi (broadcast). Efectele mobilizării online au amplificat frica de tehnologie în rândul celor care ţineau frâiele comunicării. Ca rezultat, apar erori grave — se confundă mediul cu comunicatorii şi cu efectele acţiunilor comunicatorilor.

Am spus-o şi în trecut: Nu cred în democraţie. Votul majorităţii active dă impresia de consens şi oferă o justificare morală pentru acţiunile unui grup restrâns de oameni. Sistemul democratic este pus în funcţiune o dată la 4–5 ani pentru a se cumpăra acceptul popular şi pentru a-şi demonstra propria utilitate şi legitimitate. Cu propagandă intensă şi interminabile dezbateri o parte din public este făcut să voteze, în numele democraţiei şi al alegerii personale. Democraţia este prezentată ca ordinea firească a libertăţii, iar votul ca o obligaţie faţă de societate.

Ideea că împreună dezbatem, votăm, iar rezultatele alegerilor noastre devin tema de lucru pentru un grup de aleşi este profund viciată. Văd frumuseţea utopică a conceptului: toţi suntem egali, împreună ştim mai bine, suntem capabili de a discuta şi de a afla împreună cea mai bună soluţie pentru toţi. Realitatea este cu totul alta. Nu avem aceleaşi interese, preocupări sau valori — de aceea mulţi nici nu votează. Nu suntem capabili să discutăm şi să ne armonizăm părerile, tocmai pentru că avem interese şi valori contrare. Nu putem afla cea mai bună soluţie universală prin dezbateri democratice pentru simplul fapt că nu există o soluţie mulţumitoare pentru toată lumea, ci N soluţii mulţumitoare pentru fiecare în parte.

În realitatea cotidiană câţiva oameni pasionaţi de politică sau de jocuri de putere se zbat pentru a câştiga puterea politică. Accesul la puterea politică este scopul declarat al oricărui partid. Având puterea, tu, cel ales, poţi da legi şi poţi face reguli. Natural, regulile sunt în folosul tău, al prietenilor tăi şi al celor care te-au susţinut în drumul spre putere. Chiar dacă politicienii ar avea cele mai bune intenţii, accesul la putere i-ar pune în poziţia de a lua decizii în numele tuturor. Aşadar, ar face cum consideră ei că e mai bine pentru fiecare şi ne-ar priva de capacitatea de a decide individual. Am avea din nou o soluţie obligatoriu bună pentru toată lumea, nu N soluţii mulţumitoare pentru fiecare în parte. Logic vorbind, nu ar trebui să existe puterea de a decide cu forţa asupra vieţii altora — de aceea însăşi ideea de sistem politic din care nu poţi ieşi este împotriva omului de rând.

Exerciţiul democraţiei devine un concurs de popularitate politică prin care se împarte puterea. Pentru a câştiga concursul toţi concurenţii promit orice pot da din bunurile altora în schimbul voturilor. Apetitul pentru putere şi competiţie politică este natural restrâns, foarte puţini oameni fiind interesaţi permanent de acest joc. Ei însă ajung să fie cei care au pe mâna puterea şi ne influenţează sau decid viitorul fiecăruia dintre noi. Din nou, soluţia logică este diminuarea sau eliminarea puterii politice coercitive şi înlocuirea ei cu un sistem voluntar. Într-un astfel de sistem omul politic va fi un manager sau un vizionar, iar noi ne-am înscrie în formaţiunea sa pentru a fi conduşi. Practic, am cumpăra un serviciu de management al vieţii, făcut de o persoană sau de un grup pe care îl considerăm mai abil şi mai eficient decât noi.

Dar, să presupunem că mă înşel eu şi că democraţia funcţionează, cetăţenii participă, spiritul civic a renăscut, toţi ne dorim un sistem democratic bazat pe reprezentativitate individuală. Ce e de făcut?

În loc să aşteptăm o lege a votului electronic sau a votului direct, în loc să tânjim după aprobarea şi binecuvântarea statului şi a oamenilor politici, putem să ne creăm propriul sistem de vot şi să ne facem vocea auzită!

Imaginaţi-vă o asociaţie în care te poţi înscrie şi care să-ţi livreze ultimele propuneri legislative sau idei publice în dezbatere, într-o platformă online. Practic ai putea să vezi şi să votezi, participând direct la orice decizie de interes public. Toate acele subiecte care azi sunt decise de parlamentari sau aleşi ar putea fi votate de fiecare cetăţean în parte, inclusiv de tine. Ce poate fi mai reprezentativ?

Să zicem că nu ai timp să analizezi fiecare propunere legislativă în parte. Atunci îţi poţi delega votul către o altă persoană sau un grup care îţi respectă ideile. Sau le poţi doar consulta părerea şi poziţia oficială. Oricum, ai lua mereu decizia, direct sau cu ajutorul oamenilor în care ai încredere.

Rezultatul ar fi o imagine clară a alegerii cetăţenilor în fiecare şi orice subiect. Nu vorbim de o poziţie comună. Voturile din asociaţie vor fi multiple, simultan da, nu sau abţinere. Aşadar, rezultatele vor fi reprezentative. Nu va “câştiga” grupul cu cele mai multe voturi, ci alegerile tuturor vor fi publice. Nu vorbim de acapararea puterii si nici măcar de promovarea unei ideologii, ci strict de o construcţie aplicată pentru democraţia participativă.

Evident, cu nişte resurse de sondare a pieţii se pot extrapola alegerile. Poţi afla uşor care este opinia generală a românilor, cât şi specific opinia celor implicaţi în procesul de analiză şi alegere.

Presupunând că există câteva sute de mii de participanţi, această asociaţie poate propune legi şi va fi o voce imposibil de ignorat, chiar dacă nu are putere politică directă de la bun început. Mecanismul intern va fi cel dorit de la un stat ideal, în care deciziile sunt luate cu adevărat democratic şi fiecare cetăţean alege, oricând e o alegere de făcut.

Dacă democraţia şi spiritul civic funcţionează, nimic nu poate opri avântul cetăţenilor către construcţia unui sistem care să-i reprezinte. Nu există nicio barieră legislativă împotriva înfiinţării unui asemenea sistem de vot. Sunt sigur că până şi preşedintele va fi atent la deciziile luate în acest sistem reprezentativ. Practic, opinia publică va emite voturi şi opţiuni, nu va fi doar un murmur în diverse medii pe care le poţi suspecta de nerelevanţă.

Aş fi dispus să lucrez la construirea unui astfel de sistem, alături de miile de români democratici gata să muncească pentru a-şi croi un viitor civic şi politic mai bun. Aş vrea să-l văd funcţionând şi să fiu nevoit să accept că m-am înşelat atunci când am spus că democraţia e nefuncţională.

Comentatorii, ziariştii, intelectualii cu opinii publice nu acţionează direct, ci doar într-o pseudo-realitate în care ei trăiesc şi care e relevantă strict pentru ei. De aceea, influent este domnul Vanghelie, nu ziaristul şi nici sociologul de serviciu, cu toată pretinsa lor înţelegere şi capacitate de analiză. Deoarece mergem spre un mediu online în care toată lumea poate să producă informaţie, nu doar să consume, impactul actorilor din mediile tradiţionale este cu mult redus, iar poziţia lor redefinită. Spun asta deoarece presa tradiţională e văzută că fiind câinele de pază al democraţiei — şi nu este.

Tragedia democraţiei este că doar cei care fac ceva pot mişca sau schimba lucrurile. Tocmai de aceea, personal, nu cred că există dreptul universal de a decide prin vot pe munca altora, cum nu există nici obligaţia de a respecta deciziile arbitrare ale unor grupuri, câtă vreme nu încalci proprietatea sau libertatea semenilor.

Cu siguranţă democraţia nu e un drept, cât e un dat al momentului, supus îmbunătăţirii. Aşadar, mi-ar plăcea fie să demonstrăm că democraţia funcţionează, fie să căutăm un sistem mai bun. Altfel, ne rezumăm la vorbe goale, un sport la care românii pot fi sigur campioni mondiali.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "22 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Cred ca e vorba de disperarea celor care vad ca sistemul clasic de organizare sociala, cel piramidal, pe care se bazeaza si statul si stratificarea sociala, cel in care cei din paturile de sus dirijeaza paturile de jos din punct de vedere informational, economic, monetar, decizional, tehnologic incepe sa se transforme in unul matricial in care fiecare individ preia functiile rezervate pana acum doar unui cerc restrans si privilegiat.

    Lipsa controlului aduce dupa sine disperarea si cautarea unor solutii, care cum altfel se bazeaza in fapt pe mutarea centrului si crearea unui nou sistem piramidal.

    Eu cred ca orice sistem piramidal are un potential nociv. Acolo unde exista si o bruma de control, oricat de mica ea va fi folosita exact si intocmai pentru manipulare si control. Moderarea comentariilor pe forumurile “publice” este in sine folosita pentru manipularea opiniei publice, moderatorii “uitand” ca scriu acolo in interes public si nu in interes personal si ca subiectivitatea nu isi are locul atunci cand e vorba de a auzi opinia publica.

    Sistemele de control in genere nu respecta principiul proprietatii private si se sustin pe legi viciate care lasa ca aceste sisteme de control sa existe. Sistemele de control sunt tehnologice, software, bazate pe algoritmi decizionali care influenteaza obiectivitatea participantilor. Prin orice mijloace se doreste aservirea tehnologica a individului. NIMENI nu doreste ca individul sa fie liber , sa gandeasca autonom, sa beneficieze real de deciziile proprii si sa devina independent din punct de vedere economic, tehnologic, biologic si informational.

    De la sclavia instaurata prin forta s-a trecut la cea ideologica apoi urmeaza subtil sclavia informationala (producatorii si consumatorii de informatii impreuna cu algoritmii decizionali, de cautare si gasire a informatiilor) si apoi sclavia biologica ( OMG, medicamente bioaugmentative, generarea indivizilor speciei prin procese de inginerie genetica supuse bineinteles controlului).

  2. euripide spune:

    vad acelasi text (articolul de mai sus) sub titluri diferite
    sper ca am facut asociere corecta
    Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru raspindirea ideilor Copernicane si altor adevaruri, mai tirziu vizibile si de pe Luna ! ceea ce azi pare evident pentru putine perechi de ochi – minciuna cu democratia ca punct terminus al organizarii umane – miine numarul “believerilor” va creste.
    politrucul (papusa) si cel care l manevreaza (papusarul / sforarul) nu mai au controlul informatiei. pot manipula prin televiziune, dar ea devine irelevanta pe zi ce trece. ar vrea sa inregistreze telefoanele si calculatoarele, precum in trecut bolsevicii masinile de scris. too late – nu mai pot prin “manevre” democratice

    • DanT spune:

      Giordano Bruno nu a fost ars pe rug “pentru raspindirea ideilor Copernicane si altor adevaruri”. E un mit. Se face o confuzie cu persecutarea lui Galileo Galilei. Bruno chiar era eretic: influentat de religiile antice (greaca, egipteana), nega dogme fundamentale ale Bisericii Catolice. A fost condamnat pentru NEADEVARURILE pe care le promova, care erau altele decat neadevarurile Bisericii Catolice.

      • euripide spune:

        @dant
        domnule, n am fost contemporan cu copernic sau galilei asadar va las placerea sa i asezati la locul meritat. cert este ca mii de ani pamintul a fost plat pentru ca mai apoi in citeva zeci sa se produca salturi uriase. minti luminate sa despice atomul s au sa zboare pe luna. fred si barney “alesi democratic” pot fi eventual reprezentativi (pentru cine ? este alta poveste), dar asta nu inseamna ca sint intr atit de utili sau vizionari incit sa fie considerati “elite” si sa se protapeasca n virful piramidei sociale. i as numi mai degraba functionari, platiti sa va serveasca. daca nu dovedesc competenta si corectitudine sa li se arate simplu usa (daca n au rusinea sa se retraga de bunavoie). oamenii care va incalta sau va pun in mina smartphonul nu sint alesi prin vot popular. la multi ani romaniei si romanilor de pretutindeni !

        • DanT spune:

          Off, nici Pamantul n-a fost plat mii de ani. E alt mit. Columb si-a propus sa ajunga in Asia spre Vest, traversand Oc. Atlantic. Stia ca Pamantul e rotund. Si stiau si suveranii Spaniei care au aprobat calatoria. Stiau toti oamenii cat de cat instruiti. (Suntem inainte de calatoria lui Magellan). Las-o incolo de istorie.

          • euripide spune:

            @dant
            :) mea culpa
            trebuia sa va graiesc in latina sau greaca veche nu n gibberish.
            hint (ca sa pricepeti) : personajele principale sint fred si barney nu magellan si copernic.
            altfel, bine ziceti : oul lui columb nu era rotund

  3. Kata spune:

    Ideea unui asemenea “partid” al internautilor si nu numai, exista de mult pe internet. Unii au contestat ideea cum ca nu ar fi democratica deoarece nu toata lumea are calculator, dar membrii celorlalte partide pe baza caror criterii adera la organizatiile lor? Asadar, daca esti interesat de miscarea internautilor, iti iei calculator si participi inregistrandu-te ca si pe un forum oarecare. Apreciez toate ideile expuse in articol si sunt dispus sa sprijin cum si cat pot acesta miscare, asadar aveti cel putin un adept. Voi trimite link-ul acestui articol tuturor colegilor mei. Astept cu interes evolutia subiectului. Din pacate resursele si timpul grupului nostru nu permite o organizare la scara nationala a unei asemenea miscari, dar asta nu ne impiedica sa sprijinim orice initiativa serioasa. Cu putina imaginatie si determinare ii putem bate pe politicienii clasici la propriul joc. Scopul nu este sa-i inlocuim cu alte personaje mai mult sau mai putin dubioase. Delegatii vor avea mandat clar sa voteze conform deciziei de pe forum. Daca nu o fac vor fi revocati imediat nu dupa 4 ani. Ma opresc aici si astept alte pareri… Salutari!!!

  4. dorin valeriu spune:

    Din asemenea “meditatii” s-a nascut la noi miscarea legionara si in alte tari alte miscari totalitare de dreapta. Nu ne-a ajuns ? Vreti sa repetam greselile istoriei ?

  5. iosiP spune:

    Domnule Manac, dezvoltarea sistemului pe care il propuneti ar duce, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, la inlocuirea democratiei reprezentative printr-o democratie participativa.
    Desigur, ar fi un pas inainte dar tot democratie am avea si tot majoritatea ar decide. Eu unul prefer un stat minimal cu atributii limitate strict la domeniul apararii (fata de pericole interne si externe) si reprezentarii internationale. De restul are grija piata libera! Aceasta ar fi singura metoda reala de a asigura cele N solutii diferite despre care vorbeati.

  6. Harald spune:

    Delegarea votului, despre care se vorbește în articol, este însăși esența democrației reprezentative: îi delegi votul parlamentarului care te reprezintă și pentru legea propriu-zisă votează el, nu tu.

    În rest, meritul democrației nu este acela de a face ca societatea să meargă într-o direcție mai bună, ci de a asigura mai multă pace socială. Atât timp cât există alegeri libere, cei aflați la putere nu au nevoie de forță militară pentru a se menține la putere și nici opoziția nu are nevoie de forță militară pentru a-i înlocui.

  7. Abigail spune:

    E o idee buna care merita incercata. After all, there is a begining for everything. S-ar putea sa mearga, dar pana nu se incearca, e greu de spus ce efect va avea. Procesul de votare este important, dar tot atat de importante sunt metodologia de implementare a legilor si urmarirea aplicarii legilor. Am citit ca Dna Monica Macovei planuieste sa infiinteze o asociatie civila, poate ar fi bine sa luati legatura cu dumneaei si sa va oferiti ajutorul- sunt sigura ca ar putea sa foloseasca know-how ul Dvs.

    • Harald spune:

      Și astfel de asociații, inclusiv cea despre care e vorba în articol, nu sunt de fapt chiar partidele?! Iar reinventăm roata, iar ne facem democrație originală de Dâmbovița?

      Că partidele românești actuale nu prea mai au legătură cu scopul lor original, e adevărat. Dar nu e cazul să revoluționăm democrația cu ”asociații” în loc de partide și ”delegați” în loc de parlamentari. Ar fi suficient să facem lucrurile cum trebuie.

      • Abigail spune:

        @ Harald

        Diferenta intre un partid si o asociatie civica este scopul existentei lor : partidul urmareste castigarea puterii politice, in timp ce asociatia nu are astfel de ambitii.

        Cand spuneti ca “ar fi suficient sa facem lucrurile cum trebuie” la cine va referiti? La mine, la dumneavoastra? Intuitia imi spune ca va referiti la partidele politice si daca asa este, ma intreb ce anume ar convinge politicienii romani ” sa faca lucrurile cum trebuie” in acceptiunea pe care presupun ca o dati dumneavoastra acestui ” cum trebuie”. Poate ca pentru politicieni, situatia actuala este ” cum trebuie” si nu au ganduri prea serioase sa schimbe mare lucru- doar asa si-au condus afacerile partidului de 20 si ceva de ani si n-au ajuns prea rau, nu-i asa? Atata timp cat societatea civila romaneasca nu va avea suficienta forta sa induca schimbarea in clasa politica, aceasta nu se va schimba doar de dragul schimbarii.
        Iar forta societatii civile vine din unitate si coerenta. O platforma ca cea propusa de Dl.Manac ar fi ca un loc de intalnire virtual al oamenilor care reprezinta diferite grupuri sociale cu interese specifice. Intr-un timp foarte scurt si cu cheltuieli minime, diferite grupuri pot discuta chestiunile in care sunt de acord si negocia chestiunile cu care nu sunt de acord pana cand ajung la un compromis care este acceptabil pentru toti cei implicati. Aceeasi platforma poate fi folosita pentru educarea populatiei in chestiuni civice. Se pot posta tutoriale care sa explice pe intelesul tuturor continutul unei legi, ce implicatii ar avea aprobarea legii si ce implicatii ar avea respingerea legii, ce grupuri sustin legea si ce grupuri se opun. In acest mod, se face si putina educatia civica a cetateanului de rand, astfel incat atunci cand voteaza, stie ce voteaza, este mai greu de manipulat de catre clasa politica si transforma societatea romaneasca intr-o democratie participativa.
        Ideea este ca trebuie inceput de undeva iar Domnul Manac are suficienta noblete sa-si puna priceperea in slujba interesului public. Iar eu personal ii multumesc.

    • Harald spune:

      @Abigail – stimată doamnă, atât timp cât Monica Macovei candidează la președinție, nu înseamnă că vrea tocmai puterea politică? Ce asociație civică vrea să organizeze?

      E adevărat că PSD-ul întreține niște ONG-uri pe care le prezintă drept ”societate civilă”, e adevărat că UDMR-ul nu e partid, deși candidează mereu la alegerile parlamentare, dar totuși nu e cazul ca nevroza asta să se generalizeze. Există destule altele deja generalizate în societatea românească.

      Există SAR, de exemplu, dar nu i-am auzit nici pe Sorin Ioniță, nici pe AMP să candideze. Monica Macovei a candidat.

  8. Anonim IT spune:

    In articol spuneti ca “…îţi poţi delega votul către o altă persoană sau un grup care îţi respectă ideile…”. Care ar fi atunci diferenta fata de sistemul politic actual? Si acum un partid politic (se presupune ca) ” respectă ideile ” membrilor sai de partid. Si in forma de acum membrii isi “delega votul” catre figura politica promovata de partid. Si atunci?

    • Dragos Manac Dragos MANAC spune:

      Diferenta este majora si evidenta. Azi iti delegi votul o data la 4-5 ani catre un grup. In sistemul de care vorbeam il delegi oricand e o decizie de luat si oricui doresti – adica per alegere. Daca punem egal intre sistemul actual si unul in care alegi de fiecare data cand e o alegere de facut, putem pune egal (folosind aceleasi rationament), intre vot la 4 ani si vot la 100 de ani.

      Cat despre meditatii si miscarea legionara – gasesc amuzanta si ridicola afirmatia. E la fel de adevarata ca si afirmatia: Din asemenea “meditatii” s-au nascut bolile de piele sau petele solare.

      Observ ca toti vor democratie, insa in particular toti stiu mai bine: masele intai educate, nu votam chiar la orice, votantii nu au capacitatea de a vota permanent (doar la cativa ani devin destepti si pot vota), s.a.m.d. Aceste pozitii nu subliniaza decat ipocrizia emitentilor care se declara pro-democratie, plus nesustenabilitatea sistemului democratic.

      • Harald spune:

        @ Dragoș Manac – părerea mea este că nu înțelegeți consecințele propunerilor pe care le formulați. Vreți să creați un fel de super-mandatari, al căror vot să valoreze sute de voturi? Pentru că asta propuneți de fapt.

        În rest, dacă sustenabilitatea democrației a fost demonstrată timp de peste 200 de ani în US și UK, chiar nu e cazul să reinventați roata. Încercați să înțelegeți ”filozofia” democrației reale și o să vedeți în ce constă butaforia oferită în RO pe post de democrație. Asta trebuie corectat în RO, nu inventat un nou sistem politic. Numai Iulian Urban mai venea cu asemenea idei originale.

      • Cetatean spune:

        DEX ’09 (2009):

        DEMOCRATIE, s. f. Forma de guvernare in care suprematia apartine poporului.

        In consecinta, calitatea unei democratii depinde de calitatea “poporului”, MAI ALES daca vorbim despre democratia participativa, unde nu se aleg oameni ci se voteaza legi (cu o mare incarcatura tehnica – astfel, afirmatia dvs.: “doar la cativa ani votantii devin destepti si pot vota” este manipulatorie). Deci, in cazul democratiei participative, deciziile legislative nu mai sunt luate de reprezentantii alesi (a caror competenta este, totusi, mai mare decat competenta medie a cetatenilor care voteaza). In ceea ce priveste masa de cetateni inculti, este mult mai usor sa demasti impostura unor candidati o data la patru ani (vezi cazul Ponta) decat sa ii faci sa inteleaga esenta legilor pe care urmeaza sa le voteze (cu regularitate). Rezulta ca acestia vor fi mult mai usor de manipulat. Dupa cum spuneam mai jos, dreptul de a “delega votul” (unor “binevoitori”) il vor avea si cetatenii saraci si inculti. Aceasta “delegare” va fi inca si mai putin transparenta si mai masiva decat manipularea si furtul voturilor, practicate in conditiile actuale. In conditiile in care jumatate dintre cetatenii Romaniei traiesc la tara, iar dintre cei de la oras un procent semnificativ nu foloseste Internetul, cum veti contracara influenta retelelelor de “binevoitori” care vor merge din casa in casa (in comunitatile mici de la sate)?

        P.S. Eu cred ca nu eu sunt ipocrit ci dvs. sunteti naiv (sau poate ca sunt eu naiv, atunci cand va cred naiv?). Si da, “masele intai educate” si apoi democratie participativa.

  9. Cetatean spune:

    Intr-un comentariu anterior, Dorin Valeriu spunea: “Din asemenea «meditatii» s-a nascut la noi miscarea legionara si in alte tari alte miscari totalitare de dreapta. Nu ne-a ajuns ? Vreti sa repetam greselile istoriei ?” Cred ca are dreptate.

    Solutia prezentata de dvs. reprezinta o schimbare de forma, nu de fond. Ideea poate sa fie foarte periculoasa intr-o societate cu un procent foarte mare de oameni saraci si inculti. Spuneti ca: “Sa zicem ca nu ai timp sa analizezi fiecare propunere legislativa in parte. Atunci iti poti delega votul catre o alta persoana sau un grup care iti respecta ideile”. Imaginati-va ca acelasi drept il vor avea si cetatenii saraci si inculti care isi vor “delega votul” unor “binevoitori”. Aceasta “delegare” va fi inca si mai putin transparenta si mai masiva decat manipularea si furtul voturilor, practicate in conditiile actuale. De acolo si pana la dictatura nu va mai fi de facut decat un mic pas (ganditi-va ca 47% dintre romani nu au votat – oare ce procent dintre acestia isi vor “delega votul” unor “binevoitori”?).

    Nu aceasta este solutia corecta, ci educarea maselor si ridicarea nivelului de trai al tuturor romanilor (la un nivel decent), astfel incat sa nu mai exista o masa mare de manevra pentru politicienii corupti. Democratia participativa (la care va referiti de fapt) nu este posibila decat atunci cand cetatenii sunt independenti financiar, cuti, informati si cu dorinta de a se implica civic.

  10. Stelian Ene Stelian Ene spune:

    O să trec peste “manualul micului libertarian” din prima parte a articolului, nu fără a observa că tocmai esența jocului social o reprezintă negocierea și stabilirea regulilor comune la care indivizii trebuie să achieseze pentru ca societatea să funcționeze. Dacă postulăm că pot exista soluții individuale, “manageri privați” și independenți ai vieții fiecăruia, atunci negăm chiar problema pe care am pornit să o rezolvăm și pentru care democrația reprezentativă este una din soluții.

    La partea a doua, propunerea nu e nouă (liquid democracy) și are câteva probleme practice majore. În primul rând, nu sunt convins că are vreo importanță ce crede majoritatea despre X sau Y problemă publică. De exemplu, e de așteptat ca majoritățile să fie imposibil de reconciliat în problemele taxelor și a infrastructurii. Mult mai importantă este o politică coerentă (taxe mari + infrastructură publică / taxe mici cu infrastructură privată) și niște lideri care să și-o asume, capabili totodată să o pună în practică. Abia apoi ne punem problema democrației, de fapt redescoperim democrația reprezentativă.

    În al doilea rând, chiar dacă concluziile “scrutinului” online ar fi relevante, de unde ideea că sunt “imposibil de ignorat” ? Vor fi ignorate cu brio de actualul sistem politic până vor atinge o masă suficientă încât să catalizeze acțiune politică concretă, oameni care vor candida sub platforma “voi promova toate inițiativele venite din mediul online prin platforma democratiei lichide”. E extrem de greu de atins acest nivel într-un sistem electoral uninominal, care favorizează partidele mari cu reprezentare locala puternica.

    In sfârșit, când aceasta masa critică va fi atinsă si platforma va avea reprezentanți în parlament, primării, etc. va deveni o țintă foarte gustoasă. Dacă deputatul X votează cum îi spune Internetul în problema măririi pensiilor, atunci e extrem de tentant pentru cei 600.000 mii de activiști PSD să dea năvală în sistem pentru a-și impune punctul de vedere. Poate fii chiar o sarcina de partid, vezi postacii de pe la organizațiile de tineret.

    Altfel spus, mi se pare că un asemenea sistem online, întruparea practică a unui “partid Facebook”, este născut mort pe partea de acțiune politică concretă, de schimbare pașnică a regulilor prin canalele tradiționale. Vorbim mai degrabă de un forum avansat de discuții.

    Oricum, sunt deschis la argumente pro/contra și mi-aș dori să pun umărul în orice fel la slăbirea monopolului absolut pe care o clică foarte restrânsă de oameni – vasta lor majoritate oportuniști ai anilor ’89-’90 – îl au asupra puterii în România.

  11. Mihai Popa spune:

    Punctul de plecare al raționamentului dlui Dragoș Manac pare a fi rational: ”Votul majorităţii active dă impresia de consens şi oferă o justificare morală pentru acţiunile unui grup restrâns de oameni.”
    Dânsul propune un al tip de ”grup restrâns”: Grupul de Dezbatere OnLine.

    Presupunând că este îndeplinit un set minim de Criterii:

    1 – un astfel de tip de asociere în urmărirea unui Obiectiv clar definit este fezabil din toate punctele de vedere (începând de la cele de Natură a Omului și încheind cu considerente privind Jurisprudența și Statul de Drept);
    2 – Portalul OnLine asigură protejarea Grupului de atacurile destructive ale Opoziției față de Obiecti;
    3 – Constituția Statului adoptă Grupul de Dezbatere OnLine ca un agent al Statului de Drept (ceea ce impune cu necesitate obligativitatea înregistrării acestor tipuri de grupuri într-un Registru Național garantându-le astfel statutul de Personalitate Civică, asemănătoare statutului de Personalitate Juridică.)

    atunci este foarte posibil ca într-o perioadă foarte scurtă de timp un astfel de Grup să acumuleze un consistent Capital Electoral dacă rata de succes a Obiectivelor realizate efectiv depășește nivelul mediei.

    O problemă esențială în viabilitatea unui astfel de Grup o constituie TIMPUL. Volumul de activitate cerut de procesul validării versiunii finale a Obiectivului cere implicarea continuă în timp a membrilor. Nu cred că ar avea success dacă membrii ar efectua această muncă în timpul lor liber.

    În concluzie, mi se pare o idee foarte bună. Merită investigată fezabilitatea.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Manac


Dragos Manac

Antreprenor IT, pasionat de afaceri si dezvoltare sociala. Adept al unei societati voluntare, promotor al libertatii individuale si legii private. Sustinator activ al miscarii O... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)