Home » Politica & Doctrine » Citesti:

Audierea domnului Hellvig în Parlament trebuie să fie un exemplu de democraţie

Constantin-Octavian Oana februarie 24, 2015 Politica & Doctrine
4 comentarii 4,597 Vizualizari

Parlamentul României, instituţia de stat în care, din păcate, românii au cea mai puţină încredere, are ocazia ca, la numirea viitorului şef al SRI, să arate că îşi reintră în atribuţii. Aşa cum scria domnul George Mioc, unul din românii care trăiesc în SUA, dar care este extrem de implicat în viaţa publică din România, este momentul ca Legislativul României să îşi exercite misiunea de control asupra serviciilor secrete, pe fondul numeroaselor acuzaţii la adresa acestor structuri. Dacă aceste suspiciuni sunt adevărate sau false, vom vedea, important este ca Parlamentul să acţioneze temeinic. Ar face un bine atât SRI, arătând că instituţia se află sub control civil, cât şi propriei imagini, afectată de acuzaţiile de corupţie la adresa unui număr tot mai mare de deputaţi şi senatori.

Aşa cum probabil ştiţi, preşedintele Klaus Iohannis l-a propus pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig să preia conducerea puternicului şi controversatului Serviciu Român de Informaţii. Domnul Hellvig are în spate un trecut pe care l-aş defini drept oarecum „controversat”, în special datorită faptului că, între 2004 şi 2008, a fost parlamentar al Partidului Conservator. Partidul era condus în acea vreme de domnul Dan Voiculescu, un mogul din media şi fost informator al securităţii care acum ispăşeşte o pedeapsă de zece ani de închisoare, pentru fapte de corupţie. Nu ştim toate detaliile relaţiei politice dintre domnul Voiculescu şi candidatul la conducerea SRI, de aceea cred că este important ca domnul Hellvig să o lămurească. Cred că românii îşi doresc ca în fruntea SRI să fie numită o persoană ataşată luptei cu corupţia. Din această perspectivă aş dori să punctez mai multe elemente legate de procesul de validare, în Parlament, a viitorului şef al serviciului de informaţii.

În primul rând, aş cere ca domnul deputat Sebastian Ghiţă, urmărit penal într-un dosar de corupţie, să se retragă din comisie. Domnul George Mioc, pe care l-am citat anterior, a arătat, într-un articol pentru site-ul contributors.ro, că majoritatea membrilor comisiei au un trecut gri. De exemplu, domnul Ghiţă, înainte de a avea probleme penale, era un abonat al contractelor cu instituţiile de stat din domeniul siguranţei naţionale, inclusiv cu SRI. Majoritatea contractelor erau atribuite netransparent, aş mai menţiona.

În al doilea rând, aştept ca audierea domnului Hellvig în comisia SRI să fie în două etape: una secretă, cu uşile închise, şi alta deschisă. Nu văd nici un motiv ca domnul Hellvig să nu explice public atât aspectele legate de trecutul său, cât şi opiniile sale despre legislaţia din domeniul siguranţei naţionale.

În ceea ce priveşte legislaţia din domeniul siguranţei naţionale, sper că domnul Hellvig va exprima o serie de opinii publice legate de:

-        Legislaţia privind securitatea cibernetică: reamintesc că, recent, Curtea Constituţională a respins un proiect de lege a securităţii cibernetice, stabilind, printre altele, că autoritatea de control în domeniu nu poate fi ataşată vreunui serviciu secret. În prezent, în cadrul SRI există un centru de cybersecurity. Care va fi viitorul său? Cum se va adapta SRI deciziei CCR?

-        Cum afectează decizia CCR în cazul legii securităţii cibernetice faptul că România are statut de „leading nation”, în cadrul NATO, în efortul de sprijinire a Ucrainei în întărirea securităţii cibernetice? Din comunicatele SRI deduc că aceasta este instituţia din România care are cel mai important rol în acest proces.

-        Legislaţia privind retenţia datelor a căzut şi ea la CCR. Care este poziţia domnului Hellvig în ceea ce priveşte armonizarea viitoarei legislaţii cu reglementările europene şi cu decizia Curţii?

-   Legea care reglementează funcţionarea SRI este din 1992. Trebuie schimbată sau nu?

-   Ce părere are domnul Hellvig despre demilitarizarea SRI?

-   Trebuie prevăzut în legislaţie că SRI nu are dreptul să aibă defăşoare activităţi comerciale, respectiv „firme sub acoperire”, ca să folosesc un limbaj mai clar? Dacă răspunsul său va fi „Nu, SRI trebuie să aibă acest drept”, aştept explicaţii legate de modul în care aceste activităţi vor fi controlate pentru a nu fi generatoare de corupţie şi pentru a nu distorsiona piaţa. În 2006, reamintesc că PNL a depus la Parlament un proiect de lege care interzicea SRI să desfăşoare activităţi comerciale. Proiectul a fost semnat, printre alţii, de actualul consilier prezidenţial George Scutaru, care se ocupă de siguranţa naţională.

M-aş bucura dacă domnul Hellvig ar exprima o opinie principială despre ofiţerii sub acoperire. Nu aştept de la dânsul să deconspire activităţi secrete – dacă are cunoştiinţă de ele – ci să ne spună dacă este necesară o limitare a zonelor în care SRI foloseşte astfel de cadre. Cazul domnului Ponta, acuzat de fostul preşedinte Traian Băsescu că ar fi fost ofiţer sub acoperire în cadrul SIE, nu trebuie să se mai repete. În situaţia domnului Ponta, ne-am confruntat cu acuzaţii serioase de încălcare a Constituţiei de către SIE, prin racolarea unui magistrat, dar nu am primit un răspuns clar la aceste suspiciuni. Nici un serviciu nu poate spune că apără ţara încălcând Constituţia.

Sunt doar câteva elemente legate de audierea viitorului director al SRI, nu vreau să fiu prea exhaustiv. Mai insist doar pe faptul că audierea publică a domnului Hellvig ar trebui să clarifice şi elementele discutabile legate de trecutul său.

Aş vrea să închei spunând că, în condiţiile agresiunii ruse asupra Ucrainei, cu un domn Putin tot mai iraţional şi imprevizibil, România are nevoie de servicii de informaţii puternice, care să dispună de instrumente – inclusiv de natură legislativă – care să le permită să contracareze ameninţările la adresa securităţii naţionale. Dar numirea la conducerea serviciilor secrete a unor persoane nepregătite, cu legături în zona politicienilor corupţi, ar însemna să slăbim, poate chiar să dăm o lovitură mortală siguranţei naţionale a României. De aceea, cu tot respectul pentru opţiunea preşedintelui Klaus Iohannis, aştept ca Parlamentul să procedeze temeinic în audierea domnului Hellvig.

Spre binele României, îmi doresc ca toate aceste suspiciuni şi semne de întrebare să se lămurească

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    - “Nu ştim toate detaliile relaţiei politice dintre domnul Voiculescu şi candidatul la conducerea SRI, de aceea cred că este important ca domnul Hellvig să o lămurească.”
    - la fel cum a lamurit presedintele Iohannis “toate detaliile” actiunilor sale din vara lui 2012.
    Lasati orice speranta cei ce ati votat linistea! si “lucrul bine facut” in acceptia unui presedinte care a participat activ la demolarea Statului de drept, iar acum ne predica moralitatea cu Mihalache si Helvig.
    Cit despre apelul la parlamentari, o vorba poporala spune ca “din cocos nu faci gaina, nici din c…a gospodina”

    • victor L spune:

      Apel la parlamentari?
      “Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis marţi că primarii, consilierii care au trecut la alte partide ca urmare a aplicării Ordonanţei 55/2014 declarată neconstituţională de CC, nu-şi vor pierde mandatele”.
      Curat constitutional, coane Fanica! (“ne doare-n cot de legile voastre!”).

  2. cladob spune:

    Romanii nu au incredere in deputati si senatori si nu in Parlamentul Romaniei, ca institutie. Atata timp cat parlamentarii vadit se opun urmaririlor penale ale deputatilor sau senatorilor corupti, atata timp cat sunt votate legi mai mult dupa cum dicteaza un partid sau altul si nu dupa puterea demnitarilor conferita prin mandatul dat de popor, atat timp cat referendumul din 2009 privind forma de organizare a Parlamentului Romaniei nu este respectat, oamenii nu au cum sa aiba incredere in deputati si senatori .. Poporul ii alege, pe el trebuie sa-l slujeasca si nu interesele unui partid sau ale unor grupuri de interese.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin-Octavian Oana


Constantin-Octavian Oana

Vicepresedinte relatii internationale / Secretar international Partidul National Taranesc Crestin si Democrat. Membru al conducerii de land EAK al Uniunii Creștin Democrate Lande... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)