joi, martie 28, 2024

Campania electorala pe Facebook – 11-30 noiembrie 2016

Cu zece zile inainte de finalul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Romania, am analizat cum se desfasoara campania pe cea mai populara platforma de socializare din tara, Facebook. Am colectat peste 72.000 de statusuri si comentarii de pe paginile oficiale a cinci dintre cele mai mari partide politice (PSD, PNL, USR, ALDE si PMP), precum si de pe paginile publice ale liderilor lor. Analiza care urmeaza se axeaza pe:

a. felul in care partidele politice si liderii lor folosesc Facebook;

b. reactiile pe care postarile lor le genereaza in randul publicului;

c. continutul efectiv al mesajelor si comentariilor postate pe aceste pagini.

Cat si cum comunica partidele pe Facebook?

De la inceputul oficial al campaniei electorale si pana pe 30 noiembrie, la zece zile de la incheierea sa, cele cinci partide si liderii lor au postat in total mai mult de o mie de mesaje pe Facebook. Cel mai activ partid a fost pana acum PSD, cu peste 370 de mesaje postate pe paginile sale, urmat fiind de USR si PNL. In acelasi timp, PSD se distinge de celelalte partide prin doua caracteristici. In primul rand, publicul poate posta direct pe pagina liderului, si majoritatea statusurilor de pe pagina apartin intr-adevar altor persoane. In al doilea rand (si ca o consecinta directa a faptului ca multe din statusuri au ca autori membrii publicului), mai mult de jumatate din mesajele de pe pagina PSD sunt statusuri simple, care nu includ elemente media sau link-uri. Numarul de statusuri simple pentru celelalte partide este mult mai mic, in jur de 10% pentru USR si ALDE, 5% pentru PMP si doar 2% pentru PNL. In schimb stusurile care includ elemente media predomina in randul acestor partide, reprezentand in total 84% din mesajele PNL si 62% din cele ale USR. PMP si PSD posteaza mai multe filme, ALDE mai multe poze, iar PNL si PSD posteaza un numar aproximativ egal de filme si poze. Link-urile externe reprezinta intre 13 si 23% din totalul mesajelor.

Diferente exista si intre numarul de postari de pe pagina oficiala a partidului, si numarul de postari de pe paginile liderilor. Figura 1b arata ca diferenta intre numarul total de statusuri PSD si numarul de statusuri alte celorlalte partide e de fapt data de volumul foarte mare de mesaje postate pe pagina liderul PSD, Liviu Dragnea. 335 din cele 373 de mesaje ale PSD se afla pe pagina lui Dragnea, ceea ce explica si proportia mult mai mare de statusuri simple in masura agregata. Pe de alta parte, doar 75 din aceste mesaje par sa vina direct de la liderul partidului, restul fiind statusuri postate pe pagina sa de catre alte persoane. Disproportionalitatea intre numarul de mesaje de pe pagina partidului si cel de pe pagina liderului se mentine insa chiar daca luam in considerare doar mesajele scrise de Dragnea (75 vs. 38). Situatia e inversa in cazul PMP, unde pagina oficiala a partidului are de patru ori mai multe mesaje postate decat cea a liderului, Traian Basescu. Pentru celelalte partide, numarul de mesaje e aproximativ egal pentru ambele tipuri de pagini.

Reactia publicului

Figura 2a prezinta reactia publicului la diferite tipuri de postari, pentru toate cele cinci partide. Inaltimea barelor reprezinte numarul mediu de reactii, iar procentele interioare reprezinta proportia ce corespunde fiecarui tip de reactie (comentariu, like sau share), in cadrul fiecarei categorii de mesaj. Postarile care includ poze genereaza cele mai multe reactii din partea publicului. In medie, un mesaj cu poza primeste mai mult de 1100 de like-uri, e redistribuit de aproape 200 de ori si genereaza aproximativ 100 de comentarii. Filmele sunt redistribuite in proportie mai mare decat pozele -26% vs 14%- dar primesc mai putine like-uri, in medie aproximativ 800. Statusurile care nu includ niciun fel de elemente media sau link-uri genereaza cel mai redus raspuns agregat din partea publicului, mai putin de 250 de reactii agregate. Filmele si pozele genereaza si cel mai mare numar total de comentarii.

Publicarea preponderenta a mesajelor ce includ elemente media e una din cele mai de succes strategii pentru a genera implicarea publicului pe retelele de socializare. Este, dupa cum am vazut mai sus, strategia adoptata de PNL, si pare sa functioneze. Partidul cu cel mai mare numar mediu de like-uri si share-uri pe postare in aceasta campanie este PNL, cu un numar mediu de aproape 1,100 de like-uri pe mesaj postat, si ale carui mesaje sunt redistribuite in medie de 317 ori. PNL e de asemenea partidul care genereaza cel mai mare volum de discutie in randul publicului, cu un numar mediu de 147 de comentarii pe postarile de pe pagina oficiala a partidului si a liderului sau. Numarul mediu de like-uri pe postare pe paginile ALDE, PMP si USR e in jur de 700, iar pe pagina PSD e in jur de 392. Din nou, in cazul PSD, mediile sunt puternic reduse de faptul ca unele din statusurile postate pe pagina liderului apartin altor utilizatori, iar aceste statusuri genereaza mai putina implicare din partea publicului larg. Daca excludem aceste postari, PSD are mai multe like-uri in medie decat PNL, 1170, dar ceva mai putine comentarii, 131 in medie.

Figura 3 prezinta evolutia in timp a reactiilor publicului la postarile partidelor. Am ales ca punct de start ziua alegerilor locale, 5 iunie 2016, iar mediile sunt calculate pentru fiecare zi. Ziua alegerilor locale si ziua startului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare sunt marcate cu linii verticale punctate. Graficele prezinta numarul mediu de like-uri si comentarii pentru statusturile postate pe paginile partidelor care au cele mai bune scoruri pana acum in sondajele de opinie: PSD, PNL si USR. USR se situeaza deasupra celorlalte doua partide pentru mare parte a acestei perioade, atat ca numar mediu de like-uri cat si ca numar mediu de comentarii. In schimb, PNL a recuperat recent si a avut aproape in fiecare zi din campanie mai multe like-uri si mai multe comentarii decat celelalte doua partide. In timp ce PNL si USR prezinta un grad ridicat de variatie in numarul de aprecieri de la o zi la alta, PSD genereaza in medie un numar ceva mai mic de reactii, dar care nu fluctueaza la fel de mult, sugerand prezenta predominanta a sustinatorilor fideli.

In perioada campaniei (dupa 11 noiembrie 2016), in topul celor mai populare zece postari, sase apartin PNL, doua sunt ale liderului USR, Nicusor Dan, si doua ale co-presedintelui ALDE, Calin Popescu Tariceanu. Cea mai populara postare ca numar de like-uri (32,186), redistribuiri (3,426) si comentarii (4,226) apartine PNL-ului, si a fost publicata pe 17 noiembrie. Mesajul este “Pentru că în 2016 România a avut cea mai mare creştere economică din UE, PNL îl susţine pe Dacian Cioloş să continue ca prim-ministru. #RomaniaInainte”, iar postarea include afisele electorale ale PNL cu poza lui Dacian Ciolos si statistici economice. A doua postare ca popularitate in aceasta perioada apartine tot PNL, a fost postata in aceeasi zi, are peste 19,000 de like-uri, si are un continut similar: “#RomaniaInainte Pentru că a deschis şantierele de lucru pe toate tronsoanele noi, PNL îl susţine pe Dacian Cioloş să continue ca Prim-Ministru. Dintre realizările guvernului Cioloş în INFRASTRUCTURĂ: construcţii deblocate – 300km de autostradă; 500 km de autostradă şi 336 km de drumuri aflaţi în procedura de lansare.”. Cel mai popular status al PSD din campanie se afla pe locul 12, cu 6061 de like-uri, 358 de redistribuiri si 257 de comentarii. Este o fotografie electorala a lui Liviu Dragnea, postata pe pagina sa.

In perioada dinainte de inceperea campaniei, cele mai apreciate postari sunt cele ale USR. Partidul si liderul sau au cel mai ridicat nivel de popularitate imediat dupa ce isi anunta sustinerea pentru premierul Ciolos, pe 19 octombrie. Mesajul initial de sustinere a adunat 13,400 de like-uri, 1,400 de redistribuiri si peste 1000 de comentarii. Textul mesajului este: “Uniunea Salvați România susține platforma #România100, lansată de premierul Dacian Cioloş. Am regăsit în această platformă foarte multe dintre principiile pe care le-am propus și noi în programul USR. În zilele următoare îi vom înainta premierului o serie de completări pe care USR dorește să le aducă platformei #România100. Ne dorim ca această platformă să stea la baza viitorului program de guvernare al României. Așa cum am spus în repetate rânduri, USR are încredere în premierul Cioloș. După alegerile de pe 11 decembrie, în măsura în care acesta va fi desemnat, USR îl va susține pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat de prim-ministru. Dacian Cioloș a arătat că România poate fi guvernată și altfel – transparent, onest și cu foarte mult bun simț. Noi vrem ca această guvernare să continue.” Pozele cu familiile liderilor de partid sunt populare in retelele de socializare, o astfel de postare fiind cea care a generat varful de like-uri pentru USR pe 17 iulie, ajutata fiind si de faptul ca a fost singura postare a partidului din ziua respectiva.

Inainte de inceputul campaniei electorale, cel mai popular status al PSD, cu 8,722 de like-uri, 1,308 de redistribuiri si 994 de comentarii ii apartine lui Liviu Dragnea, si a fost postat pe 9 septembrie. Postarea include o fotografie a sa impreuna cu Victor Ponta, alaturi de mesajul: „Victor Ponta a venit aseară la mine acasă. Am vorbit despre România, despre PSD și despre viitor. Va lupta alături de mine și de colegii din partid pentru ca familiile din România să aibă o viață mai bună. Victoria din decembrie o să fie victoria românilor!”

Intre 11 si 30 noiembrie postarile de pe paginile partidelor si liderilor au generat un numar total de 72,667 comentarii. Cele mai multe comentarii sunt pe paginile PNL, in total 24,618. PNL este urmat de PSD, cu 16,428 de comentarii totale si PMP cu 13,555 comentarii totale. Numarul de persoane care au postat aceste comentarii difera si el intre partide. Numarul de utilizatori unici care au comentat in aceasta perioada pe pagina PNL este de 14,011. Pentru PMP si PSD numarul de comentatori e in jur de 7000, iar pentru USR si ALDE e in jur de 5000.

Figura 4 prezinta distributia numarului de persoane, in functie de numarul de comentarii lasat pe paginile partidelor. Pentru toate partidele, cele mai multe persoane au comentat o singura data, dar forma distributiei difera de la un partid la altul. Comparat cu celelalte partide, PSD are cei mai multi comentatori fideli, diferenta intre numarul de persoana care au comentat o singura data si numatul de persoane care au comentat de mai multe ori fiind mai mica decat diferentele corespunzatoare pentru celelelate partide. PNL si PMP au in schimb un numar foarte mare de vizitatori care comenteaza o singura data. Pentru fiecare partid, exista si comentatori dedicati. Numarul de persoane care au comantat de cel putin 50 de ori in cele douazeci de zile de campanie analizate este de 17 pentru PSD, 10 pentru PNL, 7 pentru USR, 1 pentru ALDE si 8 pentru PMP. Cel mai mare numar de comentarii apartinand unei singure persoane este pe paginile PNL, unde o singura persoana a comentat de 350 de ori. Maximul pentru PSD e de 155 de comentarii postate de un singur utilizator, diferenta fata de PNL fiind reprezentata partial de numarul total mai mic de comentarii de pe paginile PSD.

Continutul textului de pe paginile partidelor si liderilor

Un aspect important, si care a fost studiat mult mai putin (in principal din cauza dificultatilor ridicate de colectarea si analiza datelor), este continutul textului prezent pe paginile partidelor si liderilor lor. Folosind un set de metode computationale si de prelucrare automata a textului, am colectat si analizat continutul a peste 70.000 de mesaje de pe paginile partidelor si liderilor lor. Textul a fost procesat pentru a elimina semnele de punctuatie si cuvinte foarte des intalnite in limba romana, precum prepozitiile, conjunctiile si pronumele. Am calculat apoi frecventa cu care sunt folosite cuvintele in textul fiecaruia din cele cinci partide politice. Cele mai folosite cuvinte sunt prezentate in tabelul de mai jos. Marimea cuvintelor e data de frecventa lor – cuvintele mai mari sunt folosite mai des, cele mai mici sunt folosite mai rar. Imaginile de pe prima coloana reprezinta cei mai frecventi termeni in general, in timp ce imaginile din a doua coloana reprezinta cei mai frecventi termeni care sunt specifici unui partid, si care nu sunt frecvent folositi de catre celelalte partide.

In imaginile de pe prima coloana, cele mai comune cuvinte sunt numele partidelor politice si ale liderilor lor, cuvintele ce tin de alegeri si campania electorala precum sloganurile electorale, numele de institutii si functii, precum guvern, parlament, ministru. Nu toate comentariile de pe paginile partidelor sunt pozitive, si de multe ori comentariile fac referire la multiple partide politice. Vedem asta in cazul PNL, pe pagina caruia cuvantul “PNL” e mentionat aproape la fel de des ca “PSD”, si pe pagina USR, unde Dragnea e mentionat aproape la fel de des ca Nicusor Dan si Ciolos. Basescu si Ciolos sunt des mentionati si de catre PSD si ALDE. Multe din cuvintele cele mai mai folosite sunt aceleasi pentru toate cele cinci partide. Adunand cele mai comune o mie de cuvinte pentru cele cinci partide obtinem un vocabular total de doar 1800 de cuvinte unice (am fi obtinut 5000 daca cele 1000 de cuvinte frecvente ar fi fost complet diferite intre partide). Multi din termenii comuni sunt verbe: “a face”, “a vota”, “a crede”, “a da”, “a fura”. Alti termeni comuni sunt urarile precum, “succes”.

Si mai interesant ar fi insa sa aflam care sunt cuvintele si subiectele de discutie specifice fiecarui partid. De exemplu, vrem sa aflam ce se discuta mult pe pagina PNL dar nu se discuta la fel de mult pe paginile celorlalte partide. Imaginile din a doua coloana prezinta termenii cei mai des folositi de un partid, dupa ce am eliminat din textul partidului primele 500 de cuvinte care sunt cel mai des folosite de catre fiecare din celelalte partide. Eliminam astfel termenii comuni, precum cuvintele legate de campanie.

Rezultatul reprezinta o imagine ceva mai clara a temelor care corespund fiecarui partid. Temele economice si cele ce tin de politici publice sunt discutate pe larg pe paginile PNL, si mult mai putin pe paginile celoralte partide. Printre cele mai comune cuvinte sunt “crestere” (dar si “saracie”), “TVA”, “salarii”, “buzunare”. Pe pagina PSD predomina sloganul electoral, si termenii legati de organizatiile teritoriale, precum “judetul”, “Dolj”, “Craiova”, precum si nume asociate cu organizatiile judetene, precum Olguta Vasilescu si Claudiu Manda. Numele lui Nicusor Dan nu se afla printre cele mai folosite 500 de cuvinte ale niciunuia din celelalte partide, fiind insa cel mai des intalnit termen pe pagina USR, alaturi de “Clotide” si “Ghinea”. Alte cuvinte des folosite doar de USR sunt “cinstiti”, “UDMR” si “coruptie”. Tema principala pentru USR este schimbarea, sintagma cel mai des intalnita fiind “in sfarsit”.

Tema principala a PMP care nu este adresata si de catre celelalte partide reiese clar in ultima imagine din cea de-a doua coloana. Pe pagina PMP si a lui Traian Basescu se discuta despre Republica Moldova si Rusia, recentele alegeri din Moldova, Igor Dodon si Maia Sandu. “Unire” si “unirea” sunt termeni frecventi, care nu se regasesc in aceeasi proportie pe paginile celorlalte partide. Termenii specifici ALDE sunt numele co-presedintilor, cuvinte legate de aparitiile lor media, dar si o serie de termeni negativi, fie generali, fie specifici acestui context, precum “neveste” si “tradator”.

________________________

Nota: Activitatea de cercetare a autorului e finantata de catre ESRC prin schema de finantare NCRM Methodological Research Projects, proiectul EXPONet.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. E interesantă analiza termenilor utilizați de partide. Și, tristă, în același timp, pentru că arată niște partide mai mult sau mai puțin noi, USR și PMP, total dezinteresate de politici publice și oferirea de soluții.

    • Fiind analiza intregului text de pe pagina, ponderea cea mai mare o au comentariile. Partidele seteaza subiectul discutiei, dar mai conteaza si directia in care e ea dusa prin comentarii.

      • Bun, dar asta e valabil pentru toate partidele. Atunci, mai exact, USR și PMP împreună cu simpatizanții (pentru că nu cred că cei care intră să să se afle-n treabă sau să critice modifică substanțial rezultatul) arată prea puțină preocupare pentru politici publice. Ceea ce e la fel de trist. Înseamnă că acest discurs anti-sistem, trecând peste faptul că în cazul PMP e cam schizoid, se reduce la „jos ei, sus noi”. Cam prea puțin pentru a avea așteptări de mai bine.

  2. Din câte înţeleg eu,mesajele PNL şi USR sunt mai prizate de poporul facebook-ist ceea ce este îmbucurător.Dacă mai luăm în considerare şi diaspora unde se pot aduce 500.000 voturi(5,0%) pentru PNL şi USR atunci o victorie catastrofală a combinatei PSD+ALDE este foarte improbabilă.Ba dimpotrivă,dacă feisbuciştii şi diaspora ies la vot real atunci numai PNL şi USR pot face singure o majoritate guvernamentală fără UDMR şi/sau PMP

    • Asta cu diaspora nu-i chiar asa fiindca noi votam o mina de reprezentanti pentru diaspora (numar constant). Chiar daca iesim toti, o sa ia PSDul 0% dar in parlament tot 5 reprezentanti sau citi sint alocati pentru diaspora trimitem. Nu-i ca la presedintie. De data asta tara trebuie sa iasa.

      • Ioana, nu este asa. Voturile din diaspora se aduna cu voturile din tara s dau procentul total al unui partid. Acest procent decide numarul de mandate din Parlament. Daca in diaspora sunt 500.000 de voturi pentru USR si PNL asta inseamna ca procentul USR-PNL creste cu 5-7% ceea ce este mult. Romani din Diaspora, iesiti la vot!

    • Publicul Facebook-ist il vrea pe Ciolos, clar. Ca e PNL, ca e USR, importanta e sustinerea lui Ciolos. Au avut de departe cele mai puternice reactii atat pentru PNL cat si pentru USR cand au anuntat ca sustin Platforma 100.

      Eu vad insa mai mult jumatatea goala a paharului aici: PSD arata inca o data ca are public fidel si dedicat, si o masinarie electorala bine pusa la punct la nivel local si judetean. Lista termenilor ce tin de politica locala e mult mai lunga decat ce apare in grafic, si nu vedem nici pe departe acelasi lucru la celelalte partide. Nimic nou sub soare, dar tot e interesant cat de bine reiese asta doar din social media.

  3. Mintind pe altii incepeti sa credeti in propriile minciuni. Va autoamagiti. Asa ati pierdut si in fata lui Trump. Hint: aveti acces la conturile de utilizator ca sa stiti cate conturi sint reale si unice, cate multiple si cate detinute de servicii si de propagandistii partidelor ? Cati dintre detinatorii civili reali de conturi au implinit 18 ani ca sa poata vota ? Evident ca nu. Va autoamagiti cu sondaje si statistici despre care stiti din start ca sint false.

    • De dragul si grija postacilor aia am inclus graficul cu numarul de persoane care au lasat un anumit numar de comentarii. Cei care au comentat o data, de doua, de trei, nu sunt conturi fictive. Nu e eficient sa creezi conturi false si sa comentezi o singura data (si de fapt e relativ dificil sa creezi multiple conturi.. de ordinul a sute de exemplu). Postacii exista, sunt unii din aia care au comentat in total de mai mult de 50-100 de ori. Desi si la 50 de comentarii, in 20 de zile, sunt doar 2-3 comentarii pe zi, deci pot fi foarte bine oameni reali. Dar tot e interesant CE anume posteaza oamenii astia, chiar daca sunt postaci, si care sunt diferentele intre partide.

      In mod clar nu putem extrapola in niciun fel la sustinerea reala a partidelor in randul electoratului. Facebook-istii sunt in general mai tineri, mai educati, mai bogati, mai oraseni, etc. Stim toate astea, si cu toate ajustarile de pe lume nu putem folosi social media pe post de sondaj de opinie. Mai ales in Romania unde nici nu avem date despre ce si cum ar trebui sa ajustam.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Iulia Cioroianu
Iulia Cioroianuhttp://contributors
Cercetator in centrul de metode cantitative Q-Step al Universitatii din Exeter. Studiaza folosirea social media in scopuri politice, utilizand diverse metode computationale si statistice. In 2015 a obtinut doctoratul in Stiinte Politice de la New York University.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro