Home » Analize »Politica & Doctrine »Reactie rapida » Citesti:

Ce l-a apucat pe președinte să o respingă pe Rozalia Biro?

Brindusa Armanca august 8, 2014 Analize, Politica & Doctrine, Reactie rapida
24 comentarii 2,408 Vizualizari

Refuzul propunerii UDMR pentru Ministerul Culturii de către președinte a fost motivată sumar: persoana nu știe bine limba română. Farsa de la Radio Zu căreia Rozalia Biro i-a căzut victimă a făcut repede turul Internetului și, evident, a ridiculizat-o. Cum să nu râzi când viceprimărița municipiului Oradea declară că nu are bipezi în familie și, mai mult, că bipezii s-au rărit în oraș grație Poliției comunitare ! Radio Zu a mizat pe informația locală că doamna Biro are scăpări în cunoașterea limbii române. Dar nu asta e problema! Rozalia Biro are ca limbă maternă maghiara, a făcut studii preponderent în limba etniei sale, iar scăpările sunt inerente. Problema este alta: ajunși în diverse funcții, oamenii politici cred că devin subit competenți, atoateștiutori. Ridicați în rang, desfid dicționarele și enciclopediile, adoptă discursuri complicate, riscând ridicolul pentru care niciun demnitar nu a fost pedepsit. Politicienii uită să spună ”nu știu” (ridică din umeri doar când este vorba de faptele lor reprobabile), uită să întrebe, evită să cheme oameni competenți, specialiști și experți când este de rezolvat o problemă. Li se pare o vulnerabilitate. Doamna Biro avea o cale simplă de a strica farsa lui Buzdugan: să pună întrebări, să se lămurească în privința unui termen neclar. Mai mult, dându-i termenului de ”biped” conotația de ”handicapat-cerșetor”,  viceprimărița a acceptat pe loc să participe la o emisiune tematică. Nici aici n-a avut prea multe îndoieli: oare se pricepe, are cum să acopere subiectul, știe ceva despre asta? A preferat un bla-bla, cum fac în general politicienii, mai ales când au ajuns în funcții importante. Un bla-bla spre hazul tuturor, punctat cu un regret la final, că emisiunea nu se ține.Totuși.

Dar mai este o problemă. Mult mai gravă. Felul cum își selectează partidele politice cadrele pentru a le pune în funcții. În ultimii ani, mecanismul a degenerat într-atât, încât se poate spune că politicul a eradicat (în sfârșit!) criteriile competenței și ale integrității în acordarea de demnități, funcții și poziții de conducere. De sus până jos. Ca să fii director la o deconcentrată județeană, e destul să fii membru de partid, să contribui cu bani și să îți arăți admirația față de lider. Prinde bine dacă ai o rudă în guvern sau la partid. Ca să fii ministru, trebuie mai mult din toate acestea, plus să faci parte din anturajul premierului, să fii om de casă, să execuți gudurături, figuri libere și impuse. Mai trebuie să fi avut poziții aprige față de adversarii politici, să dovedești că poți să îi faci albie de porci în presă. Un dosar penal, o incompatibilitate pot fi adevărate garanții. Așa au ajuns miniștri Relu Fenechiu, Mariana Câmpeanu, George Copos, Codruț Sereș, Tudor Chiuariu, Zsolt Nagy, Avram Mureșan, Decebal Traian Remeș și alții condamnați sau în curs de cercetare, împreună cu încă vreo 40 de parlamentari penali, vreo 30 de primari și președinți de consilii județene etc. Un premier în persoana lui Adrian Năstase stă la închisoare pentru corupție. Așa au ajuns în Parlamentul European neveste, odrasle, nași și cumnați. Există și excepții, Monica Macovei fiind cazul atipic de demnitar.

Pe Rozalia Biro ca potențial ministru al culturii, au apărat-o atât premierul Ponta când a transmis propunerea la Președinție, cât și șeful ei de partid sau colegii din UDMR. Argumentele lor au fost că la minister nu e necesar un om de cultură, e destul un manager. Doamna e economistă, așadar e numai bună. Argumente false, care arată din nou că domeniul culturii este disprețuit de actuala guvernare. Distrugerea ICR, desființarea TVR Cultural, lovitura dată Muzeului Literaturii Române sunt câteva dovezi. La Ministerul Culturii se examinează proiecte culturale sofisticate, se fac evaluări sub semnătură de ministru, se întrețin relații culturale internaționale, așadar un strop de prestigiu cultural și o cunoaștere a domeniului ar fi necesare. Nu cerem un Andrei Pleșu, un Ludovic Spiess, un Marin Sorescu sau un Ion Caramitru, foști miniștri după 1990 (ce vremuri!), nu mai putem avea astfel de pretenții azi. Șirul de miniștri care s-a perindat timp de doi ani în cabinetele Ponta I, II, III  spune ceva despre importanța dată instituției: 7 mai 2012-25 iunie 2012: Mircea Diaconu,

2 iunie 2012 – 21 decembrie 2012: Puiu Hașotti, 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2013: Daniel Barbu, 17 decembrie 2013 – 26 februarie 2014: Gigel Sorinel Știrbu, 26 februarie 2014 – 5 martie 2014: Mihnea Cosmin Costoiu (interimar), 5 martie 2014 – până în prezent : Kelemen Hunor. Politicieni sau politruci, au făcut varză ministerul. Nici nu li s-a cerut altceva. În acest context de glorie culturală, Rozalia Biro, a șaptea la număr, e foarte potrivită. Ce l-o fi apucat pe președinte să o respingă?

Articol aparut si in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Radu Popescu spune:

    Aceeasi tragedie e si la industrii, agricultura sau finante. Oameni fara nicio chemare, fara apetenta in domeniu sunt pusi sa fure si sa faca trafic de influenta cat mai mult in favoarea lor si a partidelor care i-au numit. Nu tu planuri de dezvoltare, strategii pe termen lung, directii consecvente de urmat… Eh, cultura, vai de capul ei.

  2. F. P. spune:

    Ca sa administrezi cultura unui popor, trebuie in primul rand sa fii un contributor activ in domeniu, o personalitate culturala de anvergura, respectata si respectabila. De fapt, a administra nici nu este verbul potrivit, a stimula este mai aproape de ceea ce ar trebui sa faca un ministru al culturii, ceea ce ne trimite din nou la subiectul de personalitate a domeniului. A ignora aceasta cerinta fundamentala nu poate avea decat o singura consecinta, o intoarcere ametitoare la era culturnicilor.

  3. make spune:

    Mai frate, dar ce au ungurii cu cultura romana ? Par batuti in cuie la cultura si la sanatate, astea-s ministerele de care se agata, plus uneori mediul, ca e vorba de paduri. Conform partidelor romanesti si UDMR a ajuns la fundul sacului in materie de cadre competete. Daca au asemenea propuneri delirante e clar ca UDMR e romanizat pana in maduva. De fapt asta se vede in tot ce fac, atat la nivel central prin ministere si parlament pana la nivel de primari si consilii locale. Varza, eventual a la Kolozsvar !

    • Radu Popescu spune:

      Domnu’ Make, ungurii, incepand cu 1918, sunt romani, daca nu stiai. Daca regatenilor le- trebuit Ardealul, atunci trebuie sa-l luati si cu locuitorii lui.

      • Lavinia spune:

        Ziceți că ungurii sunt români. Atunci să învețe și limba română, să nu și-o mai treacă în cv ca limbă străină. Ce credeți că dacă era un agramat de etnie română era mai potrivit ca ministru al culturii? La alt minister merg astfel de scăpări, chiar la cultură, nu merg.
        Dar interesați-vă la Oradea desrpe activitățile doamnei…

        • Radu Popescu spune:

          De ce generalizati, sunt foarte multi unguri care stiu romaneste, cum tot asa sunt si valahi care nu stiu romaneste.

          • Eu spune:

            @Radu Popescu:

            Valah este in cel mai bun caz un exonim, neutilizat de romanii insisi. El are in limba maghiara conotatie depreciativa. Este cumva ceea ce doriti sa transmiteti de la inaltimea ‘superioritatii’ civilizatiei maghiare?

            Si mai vorbeati de independenta Transilvaniei, chipurile dorita si de romani daca nu ar fi fost manipulati de ‘regateni’.

      • Eu spune:

        @Radu Popescu:

        Ardelenii au vrut ei insii Unirea.

        Curios dar nu numai romaniii nu au mai vrut sa faca parte din Ungaria Mare, indiferent daca au avut sau nu cu cine sa se uneasca. Sa fi fost oare aceasta datorita superioritatii civilizatiei maghiare?

        • Radu Popescu spune:

          De unde stiti aberatia asta, din istoria invatata sub comunisti? Nu s-a facut niciun referendum pe aceasta tema, la vremea respectiva.

          • Radu Popescu spune:

            Si inca o chestie pe care n-o stiti, Ardealul nu a facut parte din Ungaria Mare ci a fost principat autonom in imperiul austro-ungar.

            • Eu spune:

              Dupa Compromisul Dualist, Transilvania a fost incorporata in Ungaria. A fost perioada in care opresiunea a fost maxima.

          • Eu spune:

            Adunarea de la Alba Iulia si altele similare tot comunistii le-au introdus in istorie?

            A existat cumva ceva similar dar contra separarii de Ungaria la romani, slovaci, cehi, sirbi, croati sloveni? A existat cumva vreodata vreo tendinta a acestora de revenire la Imperiul Austro-Ungar? Exista astazi astfel de miscari cit de cit relevante?

            Si daca s-ar fi facut un plebiscit in toata regula, cum credeti ca ar fi votat totusi romanii dupa secole de oprimare?

            • Radu Popescu spune:

              Domnule, vorbim discutii, zau asa. In 1867 nu exista Ungaria, de-abia dupa primul razboi s-a infiintat acest stat. Iar Adunarea de la Alba Iulia nu tine loc de referendum, acolo s-au adunat cateva zeci de mii de valahi (in mare parte manipulati de propaganda valaha de dincolo de munti si speriati de tendintele hegemonice ale noului stat ungar) iar Ardealul, avea in aceea vreme peste 5 milioane de locuitori. Parerea mea este ca un referendum ar fi dat castig solutiei de autonomie a Ardealului. Dar, cum vointa poporului este intotdeauna ultima de care se tine cont, marile puteri au hotarat sa acorde Ardealul drept prada de razboi Regatului, iar chestia asta sta la baza proastei intelegeri de catre romanii din regat a relatiilor interetnice din Ardeal si acum dupa 100 de ani. Si acum, de Ziua Nationala, ziua unirii, cantam “treceti romani, batalioane carpatii” si “c-asa-i romanul” in loc sa cantam, cel putin din cand in cand, cate-un ceardas sau cate-o polca, ca si ungurii si sasii sunt romani ca toti cetatenii nascuti in Ardeal. Si chestia asta o facem noi, majoritarii, ce sa ne mai miram ca secuii isi cer autonomia, chestie aberanta din pdv istoric.

            • Eu spune:

              @Radu Popescu:

              Nu vorbim chiar discutii domnule.

              Ati punctat totusi foarte bine tendintele hegemonice ale Ungariei. Ati spus la fel de bine ca Ungaria si-a recapatat independenta dupa primul razboi mondial. Totusi, Ungaria Mare se revendica cel putin de pe timpul Dualismului si atunci ingloba Transilvania. Cred ca stiti ca drapelul monarhiei K&K avea banda de jos rosu-verde, deci o combinatie intre steagul Austriei si al Ungariei.

              Vorbiti de manipularea romanilor ardeleni de catre cei din afara sa. Probabil ca stiti totusi ca termenul corect este roman nu valah, care, in limba maghiara si nu numai, are conotatie depreciativa. Dincolo de faptul ca la Alba Iulia au fost mai multi decit citeva zeci de romani, si asta nu este propaganda comunista asa cum recurgeti dumneavoastra atunci cind argumentele va lipsesc, nici o alta nationalitate din Ardeal nu a mai acceptat dominatia maghiara ci toate au sustinut unirea cu Romania. Nu Marile Puteri au decis acordarea Transilvaniei ci doar au luat act de decizia majoritatii populatiei.

              Vorbiti de posibilitatea de autonomie a Transilvaniei. Chiar si asa, elementul majoritar ar fi fost tot cel romanesc. Ce rost si-ar fi avut existenta unei entitati statale distincte intr-un timp al marilor uniri? Trebuiau romanii sa urmeze o cale diferita de cea a Italiei sau Germaniei? Mai mult decit atit, insasi o parte din clasa politica a Ungarie a cerut sa formeze o uniune sub sceptrul regelui Ferdinand dar exact transilvanenii au refuzat aceasta.

              In fine, unde este neintelegerea ‘regatenilor’ fata de ardeleni, cind ungurii se bucura de drepturi pe care nicaieri o minorite nu le are si asta cind respectul reciproc aproape ca nu exista? Apropo de cintece, se aud de des si ceardas si polca si calinca si altele, din pacate se aud chiar cintece sovine maghiare, de exemplu cele ale formatie Karpatika. Oare Franta sau Polonia sau Cehia ar tolera sa se cinte Deutschland über alles pe teritoriul lor?

  4. Decebal spune:

    E bine ca un ministru sa fie putin contabil, putin administrator si sa stie conduce oameni. Dar ar trebui sa stie si “cu ce se mananca” activitatile patronate de respectivul minister. Mai ales ca oamenii de cultura, artistii, filosofii pot fi oameni “dificili”, ne-ancorati in material, care “plutesc in sfere inalte”, pot fi mai greu de inteles.

    Cat despre limba romana, observ ca domnul Iohannis vorbeste o romana curata. Putin sacadata, poate, dar curata. O fi mai usor pentru etnicii germani sa invete limba romana, decat pentru etnicii unguri? E germana mai aproape de latina, poate? Sau nu e vorba doar de putintza ci si de vointza?

    Oricum, educatia si cultura au fost, intr-un fel sau altul, victime ale mai tuturor guvernelor post-decembriste.

  5. mariusmioc spune:

    SUA are minister al culturii?
    Marea Britanie are minister al culturii?
    Oare chiar e nevoie de un minister al culturii? Avem nevoie de cineva care să administreze cultura poporului? Sau e nevoie doar de subvenționarea de la buget a anumitor elite culturale, chestie care în țările cu cultură performantă nu se întîmplă?

  6. Eu spune:

    Biped este, ca multi alti termeni stiintifici, cuvint international. Gafa doamnei Biro nu se datoreaza necunoasterii limbii romane ci inculturii.

    Nu vad nici un impediment ca la cultura sa fie numit un etnic maghiar, cu conditia ca acea persoana sa fie un autentic om de cultura. Implicit, acesta va respecta cultura romana. Sa ne amintim de Bela Bartok care sigur nu este singurul.

    • iosiP spune:

      In principiu, un ministru administreaza fondurile alocate ministerului pe care il conduce. Intrucat aceste fonduri nu sunt niciodata suficiente, administrarea se face pe baza unor prioritati, stabilite dupa consultarea echipei de consilieri (experti).

      De curiozitate, chiar credeti ca doamna ministru Rozalia Biro s-ar grabi sa aloce fonduri unei monografii intitulate “Istoria Transilvaniei – Dovezi ale perenitatii romanilor in arcul Carpatic”? Sau cine stie, poate ar face-o, tocmai ca sa demonstreze ca maghiarii sunt impartiali?!

      • Eu spune:

        Cel mai probabil, nu, desi un autentic om de cultura, adica un om bine educat, ar urma principiul: nu sint de acord cu opinia ta dar iti permit sa ti-o exprimi liber. (Cu parere de rau, dar acest principiu nu e urmat nici de platforma Contributors, intrucit unii autori cenzureaza din greu.)

        Esenta comentariului meu anterior era ca respectiva doamna nu pare a fi deloc o personalitate culturala, deci nu este adecvata postului.

  7. A. spune:

    “Refuzul propunerii [...] a fost motivată sumar”. Doamna vorbesc româneșt? Este biped?

    • iosiP spune:

      Sumar estem articolul, ca doamna are griji cu paiele din ochii altora… la barna, desigur, o lasa doar pe Nadia Comaneci :)

  8. Red spune:

    Motivatia a fost oarecum meschina. Luati prin surprindere probabil ca peste jumatate din romani care au crescut vorbind doar romaneste nu stiu ce inseamna biped.

    • iosiP spune:

      Daca a fost o gluma, cred ca-i puteati adauga un “zambaret” la urma.
      Daca a fost “pe bune” stau sa ma intreb in ce mediu ati crescut, si va compatimesc sincer.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)