vineri, martie 29, 2024

Chișinăul a distorsionat rezultatul alegerilor locale

La Chișinău duelul electoral între primarul Dorin Chirtoacă, candidat la realegere reprezentând Partidul Liberal (PL), și rivalul său Igor Dodon, candidat al Partidului Comuniștilor (PCRM) atinge cote de intensitate fără precedent în cei 20 de ani de independență ai  Republicii Moldova.

Cei doi candidați au adunat împreună aproape 95% din sufragiile exprimate de alegătorii din Capitală (48% Dodon, 46,5% Chirtoacă), un rezultat care reflectă lupta crâncenă între actuala putere – Alianța pentru Integrare Europeană, din care fac parte, pe lângă PL și Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul  Vladimir Filat, și Partidul Democrat (PDM), condus de președintele interimar, Marian Lupu, și opoziția comunistă, condusă (încă) de Vladimir Voronin.

Această competiție pentru primăria Capitalei a atras nu doar atenția disproporționată a jurnaliștilor (comozi ca întotdeauna, majoritatea nu văd mai departe de alegerile pentru primar la Capitalei), dar a și distorsionat rezultatul pe țară al alegerilor locale.

Votul de primar la Chișinău a fost unul pentru personalități, dar și unul politic. Alegătorii au optat pentru cei doi candidați cu șansele cele mai mari încă din turul I, neirosindu-și voturile pentru alți candidați. De altfel, și la votul pentru Consiliul Municipal, partidele celor doi candidați au cumulat peste 3/4 din voturi (PCRM 46%, PL 31%), iar Comuniștii vor  deține pentru prima oară majoritatea – 26 de consilieri din 51.

Dar acest rezultat umbrește și chiar distorsionează rezultatul alegerilor pe țară. Dacă privim rezultatul votului politic (procentul de voturi obținut decele patru mari partide la totalul însumat pe țară la cele 32 de consilii raionale și două municipale – Chișinău și Bălți) observăm că PCRM este în continuare pe primul loc, cu 36,8%, urmat de PLDM, cu 22,5%, PL 16,2% și PDM cu 15,4%.

Dacă comparăm acest rezultat cu cel de la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 (PCRM 39,2%, PLDM 29,4%, PDM 12,7%, PL 10%) am putea concluziona că PL a înregistrat cea mai semnificativă creștere, iar PLDM cea mai semnificativă scădere, AIE deținând în continuare majoritatea absolută a voturilor. O singură diferență – în rezultatul de la locale nu este inclusă Găgăuzia, unde nu se alege consiliu raional.

Trebuie însă să remarcăm că din acest total, PL a obținut aproape jumătate din voturi la Chișinău, unde lista sa de consilieri municipali a fost trasă în sus de “locomotiva Chirtoacă”. Pe ansamblul țării, deși a obținut mai multe voturi decât PDM, PL are doar 130 de consilieri raionali și municipali (PCRM are 435 din totalul de 1118, PLDM 299, iar PDM 227).

Rezultatul foarte bun al PCRM la Chișinău maschează de fapt declinul în continuare al partidului lui Voronin, care obține un rezultat mai slab pe ansamblul țării (fără Chișinău, unde acum patru ani avea un candidat catastrofal în persoana lui Veaceslav Iordan) decât în 2007.

Comuniștii dețin acum majoritatea absolută în șase consilii raionale (Basarabeasca, Dondușeni, Dubăsari, Edineț, Ocnița și Taraclia) și în consiliile municipale Chișinău și Bălți. AIE deține majoritatea absolută în restul de 26 de raioane, PLDM s-a situat pe primul loc în șase raioane (Criuleni, Hâncești, Ialoveni, Orhei, Rezina și Telenești), iar PDM a fost în frunte la Leova și Nisporeni.

Așadar tendința de scădere continuă a PCRM din 2009 încoace a fost doar încetinită, iar partidele din AIE, cu toate divergențele dintre ele, au arătat că guvernarea din ultimii doi ani nu le-a erodat poziția în electorat (din nou trebuie să facem abstracție de rezultatul de la Chișinău).

Pe ansamblu acest scrutin a confirmat cvadripartidismul din Republica Moldova (cele patru mari partide au obținut împreună peste 90% din voturi și peste 97% din consilierii raionali și municipali) și au demonstrat anacronismul împărțirii teritoriale de sorginte sovietică în 32 de raioane în care într-unul singur – Orhei – numărul de votanți a depășit 50000.

Atenția observatorilor politici va fi reținută în continuare de scrutinul din 19 iunie, în care experiența de patru ani a tânărului Chirtoacă se confruntă cu hiperagresivitatea unui comunist deghizat în straie noi. Dar, deși e important cine câștigă primăria Chișinăului, tendința de declin a PCRM este clară și, poate pentru prima oară în ultimii 20 de ani, există șansa ca Moldova să se scuture de nostalgia pentru un regim care nu i-a adus nimic bun în ultimii 70 sau chiar 200 de ani.

Articol aparut si in revista Acum

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Bun si necesar articol – o sinteza si punere in perspectiva care sper ca va fi citita si diseminata dupa cum merita. Sper din toata inima ca Chirtoaca va castiga in 19 Iunie, fie si numai pentru valoarea simbolistica, si ca PCRM va isi va continua marsul inexorabil spre groapa de gunoi a istoriei. In continuare insa sunt mistificat de cum pot romani (aproape 80% din populatie) sa voteze pentru un partid sovietic si anti-romanesc (rusi+ucrainieni max 15% din populatie). Cum se explica?

  2. Din gîndirea politică a lui Igor Dodon, candidatul comunist:
    „Susţinuţi din gros,şi financiar, şi ideologic, şi logistic de către patronii politici de la Bucureşti, promotorii lichidării statalităţii moldoveneşti flutură pe străzile Chişinăului steagurile unui stat străin, scandează slogane xenofobe, mărşăluiesc de rând cu grupările neonaziste române şi sfidează în mod obraznic identitatea moldovenească a populaţiei Republicii Moldova. (…)
    În orice altă ţară din lume, aşa gen de imixtiuni, anticonstituţionale şi antistatale, ar fi fost sever taxate, iar vinovaţii de subminarea statalităţii şi identităţii ar fi fost aspru pedepsiţi conform legii şi supuşi oprobriului public. Noi însă suntem mult prea toleranţi şi lăsători. ”
    http://dodon.md/2011/03/unire-moldoveni/

  3. D-le autor, Moldova e o chestie, e parte a Romaniei din toate pdv,
    Republica Moldova sau mai bine ar fi moldoveneasca, este ceea despre care scrieti in articol.
    Asa ca va rog pt conformitate, istoricitate, inteligibilitate si consistenta: Republica Modova

  4. Domnule Vasilache, alegatorii de la est de Prut sunt mai putin pasionati de discutia identitara care se poarta printre romanii care nu provin din Republica Moldova. In plus, efectul a doua secole de dominatie ruseasca nu pot disparea peste noapte si nici chiar in doua decenii. Multi dintre romanofonii din Republica Moldova (multi, daca nu majoritatea nu vor fi de acord sau chiar se vor supara daca-i numiti „romani”) sufera de sindromul Stockholm in raport cu Rusia si colonizatorii rusi. Dar nu asta-i subiectul articolului. Ce ma deprima este acest reflex pavlovian al romanilor din afara Republicii Moldova de a reveni la chestiunea identitara.

    • Multumesc pentru raspuns. Cifrele va dau evident dreptate in aceasta perioada, altfel PCRM ar fi trebuit sa dispara demult cu discursul sau anti-romanesc, agresiv si primitiv. Respect dreptul dvstra de a fi neplacut impresionat de chestiunea identitara dar la acest capitol sunt complet in dezagreement. Romania ca si stat modern nu ar fi existat daca generatii si generatii de patrioti nu ar fi mentinut vie chestiunea identitara de-a lungul secolelor. Principalul motiv pentru care Romania de azi include majoritatea provinciilor istorice romanesti este exact reflexul pavlovian al romanilor de a se tine de neamuri si de a dori sa traiasca impreuna in aceeasi tara. Uitati-va si la unguri, de exemplu, cu cata ferocitate si disciplina isi urmaresc telul identitar desi batalia lor de secole pentru Transilvania are probabil sanse mult mai mici decat batalia romanilor pentru Basarabia.

      • Inca o observatie, recunosc empririca. Majoritatea covarsitoare a intelectualilor romani originari din Basarabia, care fie au studiat fie si-au facut o cariera in Romania (si sunt zeci de mii), sunt pro-romani si pro-AIE. Pana la urma acesti oamen si prietenii lor care inca locuiesc in Basarabia vor fi formatorii de opinie in urmatorii zeci de ani, nu credeti? Ce parere aveti de cartea Stelei Popa „100 de zile” – eu interpretez viziunea dansei (care presupun ca o imparte cu multi intelectuali romani) ca fiind foarte intens romaneasca.

        • Domnule Vasilache, pe nimeni nu mă interesează naționalismul așa cum vă interesează pe dumneavoastră, inclusiv obsesia cu Transilvania și ungurii. Eu am făcut o analiză detașată, făcând ceea ce orice jurnalist serios ar fi trebuit să facă – am luat datele de pe pagina Comisiei Electorale Centrale și le-am agregat, ceea ca jurnaliștii-muieți-s-posmagii din România (și de fapt și din Republica Moldova) nu au făcut, și am ajuns la concluziile pe care le-am exprimat în acest articol.

          Pe Stela Popa o consider o jurnalistă mediocră – i-am și spus acest lucru direct – și o propagandistă politică.

          Și să mai spun un lucru, pentru că văd că fetișizați AIE (care de fapt este un fel de iluzie): Partidul Democrat este condus de Marian Lupu, care se consideră moldovean și consideră că vorbește moldovenește (același lucru ca și Dumitru Diacov, fondator al acestui partid). Electoratul acestui partid nu este pro-românesc, este un electorat cu fundul în două luntri, între Comuniști și cele două partide, hai să le zicem pro-românești, PLDM și PL (atenție, niciunul dintre ele nu este declarat unionist, deși Ghimpu și nepotul său Chirtoacă se declară cu titlu personal unioniști, dar nu fac tam-tam pentru că știu că asta nu aduce voturi în Republica Moldova).

          Adunați deci voturile PCRM cu cele ale PDM și veți ajunge la o majoritate anti-românească sau neutră la adresa românismului.

          Îmi pare rău că ajungem la aceste plicticoase discuții în lipsa tratării realității din Republica Moldova distinct de cea din România (cu care se aseamănă de altfel destul de puțin).

          Știu că îmi bat gura de pomană, dar îmi lipsesc reflexele pavloviene naționaliste ale majorității.

          • Domnule Clej

            Pozitia dstra este clara dar nu cred ca va bateti gura de pomana. Dimpotriva, apreciez analiza electorala la justa ei valoare. Diferim intr-adevar in ceea ce priveste viziunea pe termen lung a Basarabiei dar putem sa „agree to disagree”. Situatia chiar si pe termen scurt pare volatila cu loialitatea alegatorilor destul de fragila -ce mai bun exemplu fiind chiar rezultatul slab al candidatului PDM la primaria Chisinaului. In opiniea mea (de observator amator dar interesat) al situatiei politice din Basarabia trend-ul pe termen lung corespunde cu afirmatia celebra a regretatului Grigore Vieru „Reunirea o vor face doi viitori preşedinţi: sărăcia, care se va abate peste Basarabia şi înflorirea economică a Ţării Româneşti”

  5. Fiecare interpreteaza dupa cum ii este interesul. Domnul Clej vede ce vrea sa vada, dar aceeasi realitate are mai multe dimensiuni. Ce uitati Dvs este ca AIE este la putere, deci a putut sa foloseasca resursele administrative dupa cum a considerat. In plus, Alianta a pierdut marile orase, ceea ce este foarte ingrijorator in perspectiva, pentru ca banii in R. Moldova (ca si in Romania, de altfel) nu se produc in mediul rural. Ce este grav este ca oamenii educati din urban au votat PCRM, ceea ce nu s-a intamplat in trecut. Asa ca hai sa nu ne imbatam cu apa rece, din pacate acum comunistii sunt pe val in Basarabia…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro