Consens PSD-PNL pe legile electorale. (Fostul?) USL va controla 90% din România

Pachetul de legi electorale adoptate sau în curs de adoptare de către Parlamentul dominat de PSD şi PNL este, în acest moment, cel mai mare pericol pentru democraţia din România. Câteva milioane de cetăţeni care vor participa la procesul de alegere a viitorilor primari, consilieri locali şi parlamentari se vor trezi că nu sunt reprezentaţi de nimeni. Vom avea localităţi conduse de edili complet nereprezentativi pentru comunitate. Sute de mii de români care muncesc în străinătate, dar îşi doresc să fie parte a procesului electoral pentru a se putea întoarce în ţara pe care şi-o visează, vor fi descurajaţi să voteze şi vor fi subreprezentaţi în viitorul Legislativ. Câteva grupări de nomenklaturişti de la Bucureşti vor controla Parlamentul şi preşedinţii de consilii judeţene. În sfârşit, noua lege a finanţării partidelor nu va opri cu nimic banii negri care se scurg de la clientela politică la candidaţi, bani care apoi sunt returnaţi prin contracte publice. Am să explic aceste acuzaţii serioase.

–        Cheia anului politic 2016 sunt alegerile locale, unde s-a instituit un mecanism care-i favorizează pe primarii în funcţie şi îi elimină din joc pe independenţi. Vă invit să vă uitaţi pe rezultatele din 2012, când am mai avut acelaşi sistem de alegere a primarilor într-un singur tur: sunt nenumărate localităţi unde votul s-a împărţit între trei candidaţi, aproape în mod egal. La o prezenţă de 60%, un primar ales cu 30-35% din voturile exprimate are de fapt susţinerea a mai puţin de un sfert din alegători. M-am uitat doar pe rezultatele din judeţul Hunedoara, unde sunt cel puţin trei oraşe importante, Orăştie, Hunedoara şi Aninoasa, unde a fost o astfel de situaţie. În municipiul Hunedoara, primarul a obţinut puţin peste 11.000 de voturi, din cei peste 60.000 de locuitori cu drept de vot (datele AEP)!

–        Pragul electoral rămâne la 5%, pentru accederea în consiliile locale sau judeţene, este cel mai ridicat din Europa! Doar Turcia şi Rusia au praguri mai ridicate. Practic, rămâne lipsită de conţinut prevederea care permite apariţia unor partide mici, locale sau regionale.

– Alegerea indirectă a preşedinţilor de consilii judeţene, prin votul consilierilor care, dacă sunt daţi afară din partid îşi pierd mandatul, nu face decât să întărească puterea nomenklaturii de partid şi să fure un drept al alegătorilor. Credeţi că partidul va lua decizii mai bune decât alegătorii şi vom avea preşedinţi de CJ mai cinstiţi şi mai competenţi? Eu nu cred.

–        Dacă PSD şi PNL vor controla structurile locale, practic sunt închise alegerile generale, dar, preventiv, şi legea alegerilor generale conţine o serie de prevederi nedemocratice şi instituie bariere care să blocheze o concurenţă reală în faţa acestui oligopol. Se menţine şi la alegerile parlamentare pragul de 5%. În Europa, Lichtenstein, Rusia şi Turcia au praguri mai mari. Sunt şi alte ţări care au bariera de 5%, dar există portiţe care permit accesul în Legislativ şi a unor partide mai mici.

–        Diaspora rămâne cu patru deputaţi şi doi senatori, în condiţiile în care minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, vor avea 18 deputaţi. Cei 18 parlamentari reprezentând aceste minorităţi au strâns, în 2012, circa 200.000 de voturi, împreună. Ovidiu Gant, de la Forumul Democrat German, a avut cele mai multe voturi, 39.175, Gheorghe Firczak, de la Uniunea Rutenilor, cele mai puţine, 5.265. În turul doi al prezidenţialelor, în străinătate s-au prezentat la vot 379.116 persoane. Alte câteva mii sau zeci de mii nu au putut vota. Dacă se va introduce votul prin corespondenţă, probabil că prezenţa ar putea fi chiar mai mare. Vom avea deci senatori de diaspora aleşi cu 150-200.000 de voturi, în timp ce, în ţară, se vor câştiga mandate cu o treime sau un sfert din aceste voturi.

–        Nu se respectă referendumul din 2009 privind parlamentul unicameral şi reducerea la 300 a numărului de parlamentari. Suntem de acord sau nu cu acel referendum, el rămâne valid, nu are termen de expirare. Nu am nici un dubiu că legea va pica la Curtea Constituţională, doar că nimeni nu o va ataca…

–        Legea finanţării partidelor nu rezolvă nimic din cea mai mare problemă: banii negri veniţi de la clientela partidelor. Raportul GRECO – un organism afiliat Consiliului Europei – atrăgea atenţia asupra „entităţilor” ataşate partidelor, prin care se rulează banii de campanie. Nu s-a făcut nimic în această direcţie. Finanţarea de la buget, de care vor beneficia doar structurile care obţin peste 3% din voturi, la nivel naţional, favorizează formarea unui oligopol. Şi, de fapt, de ce trebuie să finanţeze statul partidele? Am citit estimarea unui ONG care aprecia că se vor oferi de la buget circa 500 de milioane de euro pentru campaniile partidelor. Mi se pare enorm pentru o ţară ca România. Sunt dispuşi cetăţenii români să ofere o jumătate de miliard de euro pentru nişte asociaţii extrem de controversate şi, mă tem, sursă primară a corupţiei?

Sunt şi alte probleme majore în pachetul legilor electorale, elaborate într-o totală lipsă de transparenţă şi fără o dezbatere publică reală. PSD şi PNL vor să fie singurele partide de pe piaţă, după 2016, cu un bonus pentru UDMR, partid balama. Milioanele de români care se vor simţi excluşi de la procesul electoral vor reacţiona. Cum? Nu ştiu. Poate vor protesta pe Facebook, poate vor emigra, poate vor ieşi în stradă, poate îşi vor pierde speranţa în mecanismele unui stat de drept şi vor căuta soluţii radicale…Aceste legi anti-democratice trebuie schimbate în lunile care au rămas până la alegeri.