Home » Interviu »Politica & Doctrine » Citesti:

Cristian Ghinea, despre relația Renew cu Macron, despre bosumflările PPE si un pic despre Dan Barna. Interviu, partea a doua

contributors noiembrie 1, 2019 Interviu, Politica & Doctrine
14 comentarii 2,367 Vizualizari

Care e relația între Macron și grupul Renew din Parlamentul European? Sistemul alegerii președintelui Comisiei Europene trebuie perfecționat, sistemul Spitzenkandidat e mai democratic, dar modul în care a fost gândit și pus în practică în fapt de către PPE a fost defect. Care a fost impactul anchetei Rise Project asupra campaniei lui Dan Barna?

__________

Lucian Popescu:  Să vorbim acum si despre politica europeana. Renew e văzut ca o formațiune arondată de Macron. E adevărată chestia asta?

Nu e adevărată. Știu că e greu să te bați cu percepțiile care se împământenesc. Renew este o coaliție formată din ALDE și En Marche, și alte formațiuni mai mici, dar acestia sunt cei doi mari piloni. Nu știu dacă e ghinion sau noroc, dar este un fapt, Macron este un lider cunoscut, puternic, charismatic și atunci pare că e despre el povestea asta. Nu e despre el. Dacian Cioloș a fost ales președinte la grupul Renew cu 66 de voturi. En Marche are 21 de europarlamentari. Mai mulți au votat de la ALDE pentru Dacian Cioloș președinte, asta ca să vă dau niște cifre concrete. Noi avem 108 europarlamentari, doar 21 sunt de la En Marche. Nu e ca și cum dă Macron telefon și noi votăm. Sunt chestiuni unde nu suntem de acord. De pildă, nu sunt de acord, vă spun foarte clar, îmi asum chestia asta, cu blocarea deschiderii negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. Mi se pare o greșeală istorică pe care Emmanuel Macron a făcut-o pentru că, mai ales în Macedonia, oamenii au muncit. Factorul, dorința de europenizare încă funcționează. Cum a fost și la noi. Hai să ne amintim cât de mult a contat presiunea pentru aderare, din decembrie 1999 când au început, apoi perioada 1999 – 2004. Inclusiv în ce privește zona anti-corupție. Nu s-ar fi făcut nimic dacă nu se punea presiune și dacă nu exista această dorință de aderare. Cam la fel se întâmplă și acolo. Mai lent pentru că nu mai există perspectiva că intri în următorii cinci ani dacă faci ce trebuie. Dar nici măcar să începi negocierile, aceasta mi se pare o greșeală. Noi cei mai mulți din Renew am votat Rezoluția Parlamentului European referitoare la negocierile cu Albania și Macedonia. Nu vreau să demonstrez că suntem anti-Macron. Vreau doar să spun că suntem o alianță unde, de cele mai multe ori, în 95% dintre cazuri suntem toți de acord cu ceva, pentru că discutăm foarte mult la grupul acesta, se discută ore în șir despre fiecare vot, poziție, rezoluție pe care o avem. Și repet ei sunt 21. Da, contează și faptul că Franța are în Consiliu o voce puternică, prin președintele Macron. Dar sunt și alte state care au șefi de guverne în gruparea Renew, cum ar fi Olanda. Avem și o vice-președintă foarte puternică a Comisiei Europene, tot din partea Renew. Deci Renew este un angrenaj mult mai important care presupune și partidul ALDE și En Marche, și oameni din Consiliu și din Comisie. USR este parte din ALDE, apropos. Nu e ca și cum e despre Macron. Este și despre Macron, dar este despre crearea acestei grupări centriste la nivel European, care, spre surpriza multora, chiar funcționează. A mai fost această temere: acest Parlament European va fi haotic, nu mai există marea pupătură istorică între socialiști și populari, care decid tot, vor veni acum centriștii și schimbă totul. Nu se adeverește. Acest Parlament European este la fel de disciplinat și de coerent ca și până acum. Ba dimpotrivă, grupul Renew a contribuit la stabilitate. Vă reamintesc că am votat învestirea președintei Comisiei Uniunii Europene. Poate spre surpriza altora, noi am fost mai disciplinați decât socialiștii. Toți parlamentarii Renew au votat-o pe Ursula von der Leyen să fie președinta Comisiei Uniunii Europene, spre deosebire de socialiști, spre deosebire de verzi care, deși au negociat cu ea și le-a pus în programul Comisiei Green Deal, au votat tot contra. Noi ne ținem de cuvânt, discutăm, și discutăm pe rezultate. Avem mecanismul de tip MCV pentru toate statele europene. Acesta a fost un angajament electoral al Alianței USR-PLUS, pe care apoi l-am pus în manifestul Renew, care apoi a ajuns în programul de lucru al Comisiei Europene, prin noi ăștia opt europarlamentari. Caz clar, direct, vizibil de influență. Și multe altele cum ar fi schimbarea de balanță în blocajul cu numirea doamnei Kövesi. Faptul că suntem în centru, prin Dacian Cioloș și prin delegația noastră care este puternică, în centrul centrului, ca să zic așa, centrul care face noua majoritate, este un lucru foarte bun pentru România.

Claudiu Zamfir: Doamna Ursula von der Leyen a fost o soluție de compromis la care s-a ajuns tocmai din cauza presiunii lui Emmanuel Macron, deci a grupului Renew. În mod normal trebuia să fie Spitzenkandidat-ul câștigător, al grupării câștigătoare, domnul Weber. Lumea se gândește, dar noi ce-am votat la alegeri și ce-a ieșit?

Aveți mare dreptate într-o bucată a afirmației, și nu aveți dreptate în alta. Lumea se întreabă, într-adevăr. Eu am scris un articol și sper să fie publicat într-un portal european în perioada următoare despre cum putem salva sistemul Spitzenkandidat. Pentru că, într-adevăr, el s-a defectat. Problema lui a fost că era foarte neclar. Ați spus, gruparea câștigătoare. PPE-ul, de fapt, are mai puțin cu douăzeci și ceva de europarlamentari în acest Parlamentul față de Parlamentul trecut. PPE a pierdut voturi. Cea mai mare creștere a fost la fostul ALDE, actualul Renew. Și noi, cei din ALDE, am luat mai multe voturi, apoi s-a făcut alianța cu En Marche și iată că cea mai mare creștere a fost la centriști. Plus uriașa creștere pe care a avut-o Partidul Liberal Democrat din Marea Britanie, care are 16 europralamentari, plus unul din Irlanda de Nord afiliat. Deci cum a câștigat PPE alegerile? Nu are nici majoritate și a avut mai puține voturi decât data trecută.

În aceste condiții nu s-a respectat condiția de bază a unei democrații parlamentare – guvernul este emanația unei majorități. Ar trebui să repetăm și noi chestia asta în România, legat de criza politică. Asta înseamnă, indiferent de cred marii analiști ai neamului, de ce crede presiunea publică, că într-o democrație parlamentară ai un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară. Sau nu ai și atunci mergi la alegeri anticipate. Dar nu vreau să mă duc în politica românească. Au existat niște adăugiri la tratate care au dat Parlamentului European puteri asupra numirii șefului Comisiei Europene. Și în Tratatul de la Maastricht, și cel de la Nisa, și în cel de la Lisabona unde a apărut că numirea trebuie să ia în considerare alegerile europene. Dar ce înseamnă asta concret? Mi se pare evident: trebuie să existe o majoritate parlamentară. Nu bazaconia cu cel mai mare grup și punct, în nici o democrație parlamentară nu e de ajuns. Cum am putea noi să vrem să fim un Parlament care are un cuvânt de spus în numirea sefului executivului neținând cont de această condiție de bază a democrației parlamentare. Dl Weber a fost candidatul PPE și nu a avut o majoritate în spatele său. Pentru că nu l-a susținut grupul Renew niciodată, socialiștii l-au susținut cu jumate de gură, și atunci l-au susținut popularii care nu au nici pe departe o majoritate singuri, ba mai mult au pierdut voturi. Si ei au zis: noi suntem cel mai mare grup, deci Weber sau nimic. După care le-a zis Macron, nu merge Weber. Hai să negociem. Nu, Weber sau nimic. OK, lăsați-l pe Weber, hai să venim cu altcineva că e mai important să luăm funcția decât să negociem. Și s-a stricat sistemul Spitzenkandidat. Lumea uită. În 2014 când a fost numit Juncker, cei din Consiliu, inclusiv Angela Merkel, nu au acceptat Spitzenkandidat-ul ca o chestie sigură, ca un fel de sistem instituit. A fost mai degrabă o idee a Parlamentului care a mers cu ea înainte iar cei din Consiliu au zis, bine, îl acceptăm pe Juncker, îl știm, e simpatic, e de-al nostru, a fost 18 ani prim-ministru. Niciodată n-a fost clar dacă Consiliul a acceptat Spitzenkandidat-ul ca sistem sau l-au acceptat pe Juncker ca persoană. Această neclaritate s-a răzbunat fix acum pe noi. Propunerea mea ar fi să reluăm ideea asta, să nu mai punem Consiliul în situația: vi-l dăm pe ăsta, sau nimeni altcineva. Hai să avem un fel de echipă de candidați, care să fie aleși pe liste transnaționale – o idee pe care Macron a tot promovat-o – și să spunem uite, Renew propune trei, PPE propune doi sau trei sau câți vor ei, acești oameni fac campanie în UE. Am avea cu adevărat o campanie.


Să fim serioși, n-a votat nimeni în România pentru Weber. Așa cum pesediștii n-au votat pentru Timmermans. Asta era altă problemă gravă a sistemului de Spitzenkandidat. Votează pesedistul ca să fie Tmmermans șef la Comisie. Păi, PSD a plătit un cântec folcloric împotriva lui Timmermans.

Mie-mi place sistemul Spitzenkandidat pentru că eu sunt un parlamentarist, am susținut această idee, dar modul în care a fost gândit și pus în practică în fapt de către PPE a fost defect. Hai să avem această echipă de oameni care să tragă dezbaterea în toată UE, să candideze pe liste transnaționale, eu cetațeanul Ghinea votez o listă națională pentru cine să mă reprezinte în Parlamentul European, și o altă listă, transnațională, de posibili candidați pentru șefia Comisiei Europene. Și apoi Parlamentul se duce cu zece nume la Consiliu, și dintre ei, cei care pot să facă majoritate și-n Consiliu, și-n Parlament se ajunge la o listă foarte scurtă. De fapt ca să fii șeful Comisiei Europene îți trebuie o majoritate calificată în Consiliul European și o majoritate simplă în Parlamentul European. Dintre cei zece, se califică cel care le pupă pe amândouă, ca să mă exprim așa mai folcloric. Altfel apare această marotă pe care o are PPE acum, că nu l-am fi ales noi cetățenii pe pe Weber. Când? Unde? Weber că nu a avut majoritate parlamentară, foarte simplu. Cine are majoritate ajunge șef la Comisia Europeane, cine nu, nu. Oricâte bosumflări se petrec la PPE.

CZ: Nu apăram un anumit tip de sistem. Dar lumea s-a uitat la chestiunea asta.

Sunt de acord. Haideți să discutăm rațional despre ce a fost. Și Macron, nu știu cum să zic, el nu a fost parte din povestea asta. În alegerile europene au fost Weber cu PPE, Timmermans cu socialiști, ALDE au avut, atenție, o echipă de cinci candidați – deci într-un fel a prefigurat ce zic eu – iar Macron a participat la alegeri fără să fie parte dintr-o familie europeană la acel moment. Deci nu a susținut nici implicit, nici explicit, nici nu a fost împotriva cuiva dintre Spitzenkandidați. Așa putem spune: niște milioane bune de francezi care au votat cu En Marche, pentru care Spitzenkandidat au votat, că n-au avut niciunul la dispoziție? Din nou, sistemul era mai degrabă defect. Hai să-l facem mai bun si sunt absolut un mare susținător al ideii de a avea aceste dezbateri europene. Dar să le facem serios.

LP: Am convenit că nu vorbim prea mult despre politica internă, dar o întrebare putem pune. De ce e așa de anemică campania lui Barna? Multă lume a observat asta. Eu nu mă fac decât vocea altora. Comparativ cu alegerile europarlamentare pare mai slabă.

CZ: Parcă partidul nu trage pentru el, alianța de fapt, cu totul.

Mă pune pe gânduri această percepție. Eu știu din interior că nu e deloc anemic, dimpotrivă. Dan Barna azi e la Zalău, ieri a fost la Oradea, duminică va fi eveniment la Brasov. Ne e și greu să-l prindem să vorbim cu el, pentru că în fiecare zi este în alt județ. Poate faptul că la europarlamentare eram 15 figuri, cu potențial de a ajunge în PE, ne făcea mai vizibili. Eram peste tot, plus Dan Barna care a fost cu noi peste tot. El este la a treia campanie, după ce a fost și în campania pentru referendum. Omul ăsta are o energie fantastică. El de două luni e în fiecare zi în altă localitate, dacă nu chiar în două, sau chiar în două județe. Pentru că ăsta e stilul de campanie cu care USR-ul a început din 2016. EU am fost în 2016 în campanie în 20 de județe. Că este o decizie luată de noi sau este o decizie forțată de realitate n-aș putea să vă spun, că nimeni nu mai știe. Pur și simplu așa ne-am obișnuit noi să facem campanie. Mai degrabă a plecat ca o decizie forțată, pentru că în 2016, dar și în mai anul acesta, nu aveam acces la televiziuni în măsura în care au alții. ȘI atunci noi mergem să batem străzile, să vorbim cu oamenii. Avem și această avere fabuloasă de activiști care sunt dispuși să se îmbrace în tricoul USR-PLUS să iasă pe străzi cu noi. De aici o percepție că nu-l vedem foarte mult la televizor, decât când îl atacă alții…

LP: Înainte erau la metrou, era un entuziasm, un  spirit…

ȘI acum sunt, o să vă trimitem un film cu colegii mei de la USR sector 3, au fost ieri la Unirii și au pus pancarde cu ”Fericiți în România”, pe tot peronul. Nu am această percepție, într-adevăr au fost niște lovituri foarte dure în campanie, care loveau fix în narativul nostru. Azi am pus un film în care explic cum l-am cunoscut eu pe Dan Barna, când eram ministru al Fondurilor Europene, am avut o intâlnire cu antreprenori, consultanți, ong-iști și m-a impresionat omul. Nu-l știam înainte. Avea o reputație fantastică în lumea fondurilor europene, și de atitudine și de eficiență, și mai ales de capacitate de a-ți păsa nu numai de propria afacere și cum să faci bani, ci și de comunitate. De asta a creat fonduristructurale.ro, de asta a facut multe petiții, discuții.

CZ: Apropos de asta și articolul de la RISE project, si atacurile de după aceea la adresa lui Dan Barna, utilizând investigația din Rise Project. campania lui Dan Barna?

Una este ce s-a scris propriu-zis în anchetă și alte e ce s-a zis despre ce s-a scris. Ce s-a scris, scuzați-mă, e o nimica toată. A creat omul niște întrerpinderi sociale dintre care unele nu mai funcționează? Păi, si? Uitați=-vă la raportul MFE pe linia de finanțare din POS-DRU. Uitați-vă la raportul făcut de doi experți pentru Comisia Europeană, dacă vreți vi-l trimit după emisiune, pe intreprinderile sociale din România. O să vedeți, concluzia este unanimă, acea linie de finanțară a fost prost-gândită și, și mai prost implementată. Întârzierile la plăți, la rambursări au fost enorme, până la un an jumate. Vorbiți cu ong-uri, cu firme care știu situația. Mai e și o problemă, legislația. Legislația care definește întrerprinderea socială s-a schimbat fix în perioada de implementare a proiectului. S-au trezit unii care primiseră tranșe de bani ca întreprindere socială că au schimbat în Parlament legea și nu mai erau întrerprindere socială, nu mai erau eligibilt. Au fost probleme și cu MFE care nu-ți face plățile, ai probleme și cu legislația, și apoi cum ne așteptăm să funcționeze. Ce-a făcut Dan Barna? A fost dintre curajoșii, repet, dintre curajoșii, și-mi asum chestia asta că știu foarte bine cum a fost cu linia de finanțare, care s-au băgat și au propus să se deschidă întreprinderi sociale. Le-a făcut. A creat 15 si cinci funcționează, păi asta este mult pentru peste media altor beneficiari. Mult peste. Asta înseamnnă că omul s-a străduit să le facă funcționale, pentru că sunt alți beneficiari care au zero întreprinderi care mai funcționează în momentul ăsta. Dacă citești cu bună credință articolul din Rise, care n-a fost scris cu bună credință, nu ai ce să-i reproșezi, nimic nu e clar acolo.

CZ: Eu întrebam de impact.

Impactul a fost urât. Deși vedem în sondajele noastre că e mai limitat decât au sperat adversarii, impactul a fost mai degrabă acela că ne-a obligat să consumăm energie cu subiectul. Și capacitatea mașinăriilor politice de a lovi e dezechilibrată. Pentru că toate tunurile au fost pe noi… noi nu avem tunul la fel de mare ca ceilalți. Când zic ceilalți, mă refer la o sfântă alianță, de fapt nesfântă alianță, între toată lumea, Iohannis, Dăncilă, ăia mai mici care vor să roadă de la Barna, tuturor le convine ca acest challenger să nu intre în turul doi. Dăncilă și Iohannis se simt foarte bine între ei în turul doi. Este adevărul. Grupurile media care, știm foarte bine, îi susțin pe oamenii ăștia, la fel. Dar hei, mereu am câștigat cu tunurile pe noi. În 2016 am fisurat sistemul, la europarlamentare am egalat PSD.

Citeste prima parte a ainterviului aici

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Sistemul Spitzenkandidat este butaforia germană vândută cetățenilor pe post de democrație. Rolul lui este tocmai de a putea fi deturnat, strategie imposibilă în cazul unui vot nominal.

    Ursula era pregătită de mult timp, la vremea când în Germania apăruseră sugestii că ar putea prelua șefia CDU declarase că nu mai e interesată de politică. Nu toți ne-am născut ieri.

  2. Alina.a spune:

    Eu nu cred că sistemul Spitzenkandidat este cel mai potrivit. Introdus în fosta RFG în vremurile când cele două partide (foste) mari își împărțeau aproape singure gogoașa electorală, anunțarea candidatului de vârf încă înaintea negocierilor în noul parlament avea scopul de a atrage voturi pentru partidul care îl susține, după logica “îl vreți cancelar federal pe X, atunci trebuie să ne votați pe noi”. Odată cu trecerea timpului și împărțirea gogoșii în tot mai multe porții, cea mai mare dintre ele nemaidepășind nici măcar 30%, varianta Kanzlerkandidat devine tot mai neadecvată. E practic imposibil să fie impus, fără alte negocieri, un cancelar care nu a fost dorit de mai bine de 70% dintre alegători. Chiar interpretarea votului devine imposibilă: a obținut partidul mai multe sau puține voturi din cauza programului sau datorită candidatului pe care îl susține?
    Aceeași situație, ba chiar amplificata, este și la nivel unional. O familie politică ce are nevoie de alte două pentru a forma o majoritate parlamentară își poate impune preferatul fără negocieri? Desigur că nu. Pe de o parte au avut loc alegeri pentru parlament, iar nu pentru executiv, iar pe de alta în fiecare țară membră a uniunii alegătorii și-au votat conaționali. Nominalizarea ante-scrutin a unui candidat unic al familiei de partide ar putea duce fie la schimbarea opțiunilor electorale din alte țări, fie la dezinteresul total față de aceste alegeri.
    Votul uninominal este, într-adevăr, preferabil pentru alegerea administratorilor, dar pentru legislative este indicat votul proporțional, astfel încât interesele cât mai multor cetățeni să fie reprezentate la elaborarea legilor. Din acest motiv ar trebui să se renunțe la varianta, și așa neoficială, a unui “Spitzenkandidat” pentru alegerile europarlamentare.

  3. Cinicul spune:

    Am scris un comentariu la acest articol argumentand ca politicieniii si jurnalisti trebuie sa stie sa scrie scurt. Bizar, dupa ~ 16 ore asteptare in purgatoriu, comentariul a fost sters.

    • Harald spune:

      Welcome to the club! :)

    • Dedalus spune:

      E un interviu, nu un articol.

      Sunt multe subiecte, astfel incat fiecare poate citi doar subiectul de interes, pornind de la intrebare, care e foarte scurta.

      • Cinicul spune:

        Este un interview realiza cu intenția expresa a publicării sale și nu a difuzării in audiovizual. Politicienii si ziaristii trebuie sa stie sa comunice eficient.

        • Dedalus spune:

          Foarte multi “inteleg” ce sunt obisnuiti sa auda, altfel spus altceva decat ceea ce aud in realitate. Din acest motiv este nevoie de multe explicatii.

          Inca si mai multi auditori nu au cultura necesara, asa ca trebuie sa le faci mai intai putina informare si abia apoi sa livrezi mesajul, altfel mesajul nu va fi inteles.

          Avem o rata foarte mare de analfabetism functional – exprimat delicat, de fapt suntem in majoritate analfabeti de-a binelea. Si alte tari au analfabeti, dar deosebirea este ca ai nostri fac pe desteptii.

          Asa ca pur si simplu nu se poate comunica eficient o idee ceva mai elaborata, fara a furniza un cadru mai intai si niste explicatii. Asta conduce la texte lungi.

          +++

          Pe de alta parte, cam asa arata toata viata de astazi: foarte multa informatie, redundante, texte lungi. Trebuie sa stii sa selectezi singur. Este si o problema a educatiei noastre, ce ne obisnuieste cu totul digerat si verificat. Se va schimba si educatia in Romania, peste 20-30 de ani.

  4. AX spune:

    Este greu spre imposibil pentru un USR-ist sa admita ca mai si greseste sau ca a si gresit, asa e? Mai ales cand in 2016, ca Ministru MFE ai demonizat la pachet si POSDRU si implementatorii cu epitete gen “mizerie” si ai inoculat in cultura pupulara si constiinta publica ideea ca “fonduri europene= DOAR smecherii, furt, risipa” si acum, sa o dai la intors, cand s-a aflat ca fix candidatul USR la prezidentiale a avut in implementare…multe multe…POSDRU?!

    Degeaba vii sa o scalzi ca Barna a fost implementator onest, ca performant in acele conditii, ca probleme cu programul, cu statul, ca X, ca Y, nu merge asa, cand pedalezi pe o idee simpla, publicului aia ii ramane in cap, nu are timp, rabdare si nici cultura si educatia sa digere replicile si explicatiile savante, academice cu reguli, probleme, etc etc.

    Logic ca tot omul deja crede ca Barna a facut smecherii/furat fonduri europene, ca asa l-ati conditionat sa creada. Si de aici si caderea lui in sondaje, am prevazut de cand a aparut articolul Rise ca se va duce la vale pe tobogan pana la alegeri si iata ca se intampla (chiar daca va e dificil sa admiteti si asta). Rusinos ca va fi undeva chiar sub analfabeta Dancila…

    Dar asta e, din greseala in greseala, arogante si infatuare, pierdeti pe mana voastra.

    Karma is a bitch, mister Ghinea! invatati sa fiti mai decenti in limbaj si sa nu mai puneti etichete altora care nu sunt de acord cu abordarile personale!

    PS: si Dacian s-a compromis grav, cand a sustinut candidata lui Macron pentru COM, ca e ok, e curata, ca o crede pe cuvant, (in urma unei discutii?!), desi are fix aceleasi problema ca Dragnea (si Pliumb, care era demonizata), Noroc ca dubla-masura nu a tinut si la ceilalti din PE, care au respins-o ca si pe Plumb, deci iata, “nu e ok”. A reiesit ca Dacian=catelusului lui Macron, care canta cum ii dicteaza acesta si ca anticoruptia e buna doar cand se aplica pesedistilor , etc, nu ‘alor nostri’. Adica principiile astea este bune, dar negociabile, functie de context si persoana.

    • Sanitarul spune:

      Ce ar fi de reprosat, dupa mine, USR-ului este ca n-au gasit un candidat care sa fi lucrat in privat pe bune. Chestiile cu consultanta pentru POSDRU inseamna sa lucrezi in ECONOMIA PRIVATA A STATULUI, de fapt. :(

      Sa explic cu un exemplu:

      Auditurile energetice ale cladirilor sunt facute de catre entitati private. Daca Statul n-ar fi dat legi prin care este necesar, in fel de fel de situatii, auditul energetic al cladirii, ar fi existat o cerere de (sa zicem) maxim 300 de audituri/an. Asa, existand legea, se fac zeci de mii de audituri energetice anual. Inclusiv cineva care vrea sa inchirieze o garsoniera trebuie sa aiba hartia respectiva.
      Acum, este acest serviciu cerut de Piata?! Nu.
      Si atunci cum de exista totusi atat de multe achizitii ale acestui serviciu?!
      Din cauza Economiei Private a Statului.

      Cam asa a lucrat si Barna in privat … dar fara Stat (national sau UE), n-ar fi avut de lucru.
      In plus, nu e nicio lauda ca lucrezi intr-un domeniu in care lucrurile ar trebui sa fie simple si sa poata fi intelese de catre beneficiarii fondurilor, dar in care – de fapt – fara consultanti, nu prea ai sanse de reusita. Asta este culmea imbacselii birocratice.

      Ma rog, vorba filmului: “Astia e oamenii, cu astia defilam”. Hai la vot!

  5. Polilogu spune:

    Hmm… 1 )”FERICIȚI ÎN ROMÂNIA ” ? Chiar așa ? Credeti că aduceți laptele și mierea în RO ? Păi ,asta sună a demagogie CLARĂ ! Adică ”sună ca dracu ”…
    2) ”Uniunea Salvați România ” ? De cine ? De Când ? Cu cine ? De 30 de ani o tot salvăm si tot la …SALVARE am rămas !
    3 ) Vorbiți despre ”parlamentarism” într-un fel ACASĂ si altfel la UE ? Nu e OK absolut deloc !(asta se observă fără efort …intelectual din ceea ce afirmați !) Pe ”peronul ” despre care vorbiți sunt călători de multe,multe feluri și nu-l puteți degaja .Gândiți -vă bine că toți așteptă …trenul !
    4) Formativ, nu cred că decantați lucrurile BINE pentru noua generație, Si este o MARE PROBLEMĂ !
    In rest ? DA ! Sunt idei ale interviului la care merită să aderi si TREBUIE să fie discutate.
    PS – Să nu mă acuzați de pesedism . VĂ ROG ! Am alergie la PSD și toate derivatele lui de 30 de ani. Niciodată nu le-am votat.

    • Harald spune:

      Si partidele derivate din Frontul Salvarii Nationale salveaza Romania de aproape 30 de ani incoace. Urmatorii 30 de ani sunt pregatiti in aceleasi laboratoare, din cate se vede.

  6. George spune:

    Toate ca toate, sa zicem ca exista manipulari din toate partile la adresa useristilor , dar cel mai mult ii inerveaza pe oameni rolul “printesei mofturoase”, recte refuzul implicarii ACUM la guvernare si calculele meschine privind ipoteticele alegeri anticipate !
    In rest, total de acord cu ultimii doi comentatori, AROGANTA va va fi taxata pe masura, tovarasu’ Ghinea…

  7. Caliman Eugen spune:

    Stimate,
    d-le Ghinea,

    1. Nu stiu de ce este asa de greu de inteles pentru intelectuali, ca dupa 40 de ani de saracie comunista si alti 30 de saracie sud-americana, emigrantii, populatia si votantul de rind este interesat de partidele, politicienii si candidatii care pot promite si schimba economic si industrial Romania!
    D-l Barna sufera consecintele acestei neintelegeri si neasumarii proiectului de tara pe care i l-am propus cu ocazia vizitei electorale la Tg. Jiu!.Sper ca totusi sa ajunga in turul II si sa utlizeze electoral cel putin atunci, proiectul propus!
    Exista fara indoiala si electoratul cult si mai rasarit intelectual, pentru care conteaza doar democratia si posibilitatea de a se realiza economic in conditiile actuale, dar acesta este prea subtire pentru a echilibra voturile captivilor sociali ai P.S.D. sau ai osificatului partid liberal, pentru care se voteaza din inertie politica.
    2.Nu stiu de ce este asa de greu de inteles de intelectualii noilor partide, ca Romania de azi cu tarele sale de orice gen sint rezultatul saraciei determinate de catre ,,proiectul Iliescu”, de distrugere a economiei nationale, in lipsa caruia s-ar fi dezvoltat o clasa bogata cu constiinta propriei forte si datorii, alaturi de o clasa mijlocie consistenta, care ar fi asigurat democratia liberala si succesul economic al capitalismului.
    Dezvoltarea natiunilor fiind de natura sistemica, numai economia si industrializarea pot asigura succesul national, prin sustinerea materiala si financiara a sistemelor bugetare.
    Discursul politic al USR si PLUS in lipsa celui economic (concentrat in proiectul economic) de tara propus (personal) d-lui Barna, este rostit pentru un electorat inexistent, deoarece omul real al unei tari sarace si esuate asteapta proiecte politice pentru iesirea din saracie si mai putin acele idealuri democratice – care nu tin loc de lipsa cronica de speranta de a se realiza in tara, de locuri de munca industriale platite decent care sa permita întemeierea unei familii si siguranta sociala.
    3. PARTIDELE NOI vorbesc mereu de o schimbare ,,revolutionara”, fara a intelege ca fara eradicarea saraciei datorata dezintegrarii industriale si pierderii a 5 milioane de locuri de munca (care pot fi reconstruite pe modelul Coreii de sud), ca fara o REVOLUTIE ECONOMICA-INDUSTRIALA, se schimba ceva doar in vorbe, in timp ce ele dispar fie ajung la marginea vietii politice… .
    prof. Caliman I.Eugen
    - consultant dezvoltare industriala -

  8. Caliman Eugen spune:

    Stimate,
    d-le George,
    Trebuie sa intelegem ca piruetele de domnisoara ce refuza intrarea la guvernare nu reflecta caracterul ,,retractil” al partidului din fata urmatoarei faze politice, a caderii guvernului Dancila.
    Lipsit de un proiect de tara partidul USR nu se putea aventura la guvernare mai ales ca in aceeasi situatie se afla si aliatul sau PLUS, care a ,,practicat” in trecut o guvernare de tranzitie la alegeri, iar nu una tehnocrata.
    O guvernare tehnocrata presupune un proiect de tara care sa cuprinda o schimbare economica si sociala fundamentala, cu obiective industriale si economice concrete, cu evaluarea costurilor si surselor de finantare, termene de realizare, impactul asupra emigratiei, masurile pentru întoarcerea emigrantilor, sistarea plecarilor, etc.!
    Un astfel de proiect obliga la elaborarea principiilor generale si speciale ale dezvoltarii economice si industriale, pe baza carora sa fie realizate normele de lucru ale institutiilor cit si legislatia necesara îndeplinirii obiectivelor vizate.
    Legislatia va trebui sistematizata pe domenii, astfel incit sa iasa din haosul si aproximarile juridice pe care le determina existenta a mii de legi si ordonante, consacrindu-se stabilitatea si ,,elasticitatea” acestora prin Coduri pe domenii.
    Obiectivele unui astfel de proiect de tara sint multe altele, amintind doar functionalizarea institutiilor si aducerea competitivitatii economice nationale de la dezastruosul indice 74, catre indicile 1, pentru atragerea masiva a investitorilor industriali de marca, in lipsa carora Romania va ramine raiul investitoruilor in zonele de consum, ca acum!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)