joi, martie 28, 2024

…Cristian Preda: „Dan Voiculescu a incercat sa ma cumpere!”

… uite ce-nseamna sa nu fi fost sef de promotie la medicina – nu esti intotdeauna foarte sigur pe memoria ta (stiu, asta a fost mica rautate, dar nu m-am putut abtine; om si eu :) ). Dupa postarea de ieri, in care, printre altele, i-am reprosat Alinei Mungiu Pippidi lejeritatea de care a dat dovada reprosandu-i, en passant, lui Cristian Preda, faptul ca „tanar liberal in ascensiune” fiind, ar fi sustinut „solutia imorala” a cooptarii PC/PUR la guvernare, am inceput sa ma intreb: „Cand, pacatelor, a spus/sustinut Cristi Preda asa ceva in  2004?” Tabelul lui Mendellev e mai usor de retinut decat toate declaratiile politice din ultimii douazeci de ani. Asa ca, in buna traditie jurnalistica, am mers direct la sursa. Va invit sa cititi mai jos dialogul oficial. Va promit ca merita.

AF: Alina Mungiu Pippidi te acuza in ultimul editorial din Romania Libera ca in 2004 ai sustinut – ca tanara speranta liberala – alianta cu partidul lui Voiculescu. Cum nu-mi amintesc sa fi facut asa ceva, imi poti da lamuriri despre acea sustinere. Care ti-a fost motivatia atunci? Dar acum?

CP: In 2004 nu am sustinut alianta cu PC (care se numea, in acea vreme, PUR). In cele doua texte scrise in perioada realizarii acelei intelegeri guvernamentale pentru revsita 22, am spus cu totul altceva. Le atasez spre consultare. [NOTA (AF): din motive tehnice care ma depasesc, imi este imposibil sa le atasez. Pot fi, insa, gasite in arhiva „22”.] Tin, de altfel, sa precizez ca sunt analize ale campului politic si doar atat, eu neavand in acel moment niciun angajament partizan. Doresc de asemenea sa precizez ca, in 2004, cu putin timp inainte de alegeri, Dan Voiculescu m-a amenintat public cu tribunalul. De ce? Afirmasem intr-o conferinta ca versatilitatea PUR e, in caracterizarea partidului, mai semnificativa decat acuzatia de a fi partid de securisti.

Era o acuzatie care fusese lansata de numerosi politiceni, dar pe care eu nu o consideram relevanta pentru articularea spatiului nostru politic. Voiculescu, care nu e foarte sofisticat, n-a inteles ce am afirmat, si n-a gasit nimic mai bun de facut decat sa ma ameninte cu Tribunalul, daca nu retractez etc.etc.. Scriam de peste 10 ani in presa, dar nu mai patisem asa ceva. Am fost socat, dar nu am cedat niciun milimetru.

Vazand ca nu ma intimideaza amenintandu-ma Tribunalul, dl Voiculescu a ales o alta cale: a incercat sa ma cumpare. Voia sa lucrez pentru el, la negru! Da, da! Asta e practica unor oameni de vaza din politica romaneasca si a unor distinsi analisti. Am refuzat categoric. Dl Voiculescu nu a actionat direct, ci printr-un mijlocitor. Nu ii voi pomeni numele, pentru ca e o persoana care a facut prea mult bine spatiului public din Romania ca sa nu fie iertat pentru o asemenea minora greseala.

[Nota mea (AF): In „cartea mea” asa ceva nu intra la capitolul „greseala minora”, dar, nefiind Cristian Preda, ii accept judecata.]

Dupa alegerile din 2004, m-am confruntat public de mai mutle ori cu dl Dan Voiculescu. Imi amintesc, de pilda, de o emisiune de la TVR realizata la o zi sau doua dupa ce Traian Basescu vorbise despre „solutia imorala”. Dan Voiculescu era incapabil sa realizeze ca presedintele nu il numise pe el astfel, ci alegerea facuta de Alianta de a guverna cu un partid de buzunar. Eroarea de interpretare a lui Dan Voiculescu a ramas. Pana azi. Si tot pana azi am continuat si eu sa cred ca PUR/PC e la fel de nefrecventabil ca si PRM.
In fine, vreau sa spun ceva despre libertatea de opinie. Sunt constient de faptul ca, uneori, pentru a fi cu adevarat influenta, libertatea de opinie se bazeaza pe erori. E mai putin important daca acestea sunt voite sau impuse de memoria slaba ori tare sau de vreun alt factor. Libertatea de opinie merita respectul nostru cu tot cu ceea ce are ea dedesubt, deasupra, la stanga, la dreapta sau unde mai vreti dumneavoastra. Cu bunele si relele ei.
Bine, bine, mi-au spus prietenii care stiu foarte bine ce optiuni am, dar de ce sa lasi neamendata – si-nca, de ce nu?, cu maxima severitate – o opinie bazata pe o memorie corupta? Ai prins-o gresind, trebuie s-o executi!
Raspunsul meu e urmatorul.
In spatiul public, fiecare face mai mult de un singur gest. Figurile publice sunt, la drept vorbind, un soi de palimpsest. De spuse, de gesturi, de decizii, de prezente alaturi de ceilalti. Atunci cand cineva greseste, altii sunt in adevar. Avem nevoie acum in mult mai mare masura de libertate de opinie decat de politie.
Voi continua, de aceea, sa o citesc cu acelasi interes ca si pana acum pe Alina Mungiu-Pippidi.

AF: Si eu.

PS As putea jubila la citirea raspunsului lui CP. Daca e sa plecam de la premisa bunei credinte, se cheama ca, macar la postarea precedenta, am avut dreptate cand am penalizat excesele retorice si graba normativitatii (na! :)). As putea, dar inca n-o fac. Astept in continuare un tsunami romanesc al bunei credinte. Printre altele, astept niste „mea culpa„. Nu pentru mine, pacatele mele. Pentru ei!

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. „[Nota mea (AF): In „cartea mea” asa ceva nu intra la capitolul „greseala minora”, dar, nefiind Cristian Preda, ii accept judecata.]”
    Dle Fumurescu, „nefiind politician”, dvoastra inca mai asteptati pe Fat Frumos din lacrima si pe Ileana Cosanzeana.

  2. REVISTA 22, 2004 Editia Scrisa DEC 29
    Uniunea nationala PSD+PRM
    Cristian Preda Editorial

    …”Coalizarea celor trei este naturala, intrucat fiecare in parte este un perdant al ultimelor alegeri. Adrian Nastase a pierdut nu doar cursa prezidentiala, ci si perspectiva unei cariere ascendente: dorinta sa de revansa atinge, de aceea, cota maxima. Voiculescu a ratat oportunitatea de a se afla de la bun inceput de partea invingatorului: el regreta probabil imbarcarea alaturi de Nastase, IN CONDITIILE IN CARE A AVUT O OFERTA DE COLABORARE PRE-ELECTORALA SI DE LA ALIANTA D.A. fiind silit acum sa se explice in termeni etici, pentru a pregati de fapt alte si alte viraje politice”” …

    … “Nu este exclus ca asocierea liberalilor si democratilor cu PUR sa produca in electoratul Aliantei suspiciuni si reticente. S-ar putea ajunge chiar in situatia in care alegatorii Aliantei sa doreasca eliminarea PUR-ului, adica, practic vorbind, caderea propriului guvern.”

    Din aceste fragmente nu reiese nici oripilarea tanarului liberal pentru asocierea cu securistul Voiculescu, nici hotararea lui de a se arunca de pe Palatul Cotroceni.

    Pragmatic si profesionist, C.Preda constata ca Voiculescu era necesar aliantei DA.

    • @ Gigel M – asta e u foarte bun exemplu cum un text poate fi interpetrat din mai multe unghiuri. Dar, tocmai pentru ca poate fi citit diferit, nu se cuvine sa ne repezim cu parul, anuland premisa bunei credinte. Corect?

  3. bre nea Aline, lasa bre birfa, ia vezi aici:

    Pe vremea cand Dumnezeu umbla cu Sf. Petru pe pamant, intr-o noapte ploioasa, au ajuns la marginea unui sat si abia au indraznit sa bata cu toiagul in prima poarta. Caini mari s-au repezit sa-i sfasie, dar numaidecat s-a auzit un glas barbatesc intreband:

    – Cine bate?
    – Oameni buni!
    Atunci omul, potolind cainii, i-a poftit in casa, unde nevasta si copiii abia se trezisera din somn, si a inceput a da porunci, dar cu blandete.
    – Mario, ia mai pune cateva vreascuri pe foc. Tudore, da fuga la fantana dupa o ciutura de apa proaspata. Ilenuta, ia vezi de o olita cu lapte proaspat.
    Si le-a dat sa se spele si sa se stearga cu stergare albe si i-au ospatat, si i-au dus sa doarma intr-o odaie in care mirosea a gutuie si busuioc…..

    A doua zi dimineata iar le-a dat sa se spele, i-a ospatat si le-a pus in traista niste mere cum nu mai vazusera si le-a urat drum bun.
    Si cum au iesit din sat, Sf. Petru a inceput sa se roage de Dumnezeu:
    – Doamne, fa ceva pentru oamenii astia, ca tare ne-au primit frumos!
    – Ce-ai vrea sa fac Sf. Petre, c-ai vazut ca nu erau nevoiasi.
    – Doamne, fa ceva ca sa-si vada macar o data sufletul!
    – Sa-si vada sufletul spui Sf. Petre? – Da, Doamne, sa-si poata vedea sufletul, asa cum vedem noi plopul cel de-acolo!
    – Bine, Sf. Petre, a raspuns Dumnezeu, privind ganditor la satul din vale.
    – Iar dupa o vreme, in neamul acela de oameni s-a nascut Mihai Eminescu”.

    “Atata timp cat pe aceste pamanturi, soarelui i se va spune soare, iubirii – iubire si poeziei, poezie, pe EL nimeni nu-l va tagadui.”

    GEO BOGZA
    ———-
    — Nu vezi tu, Mario, că tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clipă ? Ea îi astupă gura cu mâna . Apoi îi şopti la ureche : — Când plouă, toate grânele cresc ; când Dumnezeu vrea, tu gândeşti ceea ce gândesc îngerii.
    În zadar. Mintea lui era preocupată şi privirile ochilor lui mari erau aţintate asupra acelei porţi vecinic închise.
    — Aş voi să văd faţa lui Dumnezeu, zise el unui înger ce trecea.
    — Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine şi în zadar îl cauţi zise îngerul serios

    EMINESCU

  4. sunt de parere ca o acuzatie nedreapta trebuie contracarata, iar explicatiile isi au rostul lor.

    dar nu poate trece neobservat un lucru care sare in ochi imediat ce-ti ridici ochii din politica de la bucuresti: nici macar nu e vorba de o acuzatie grava si bine articulata (observati ca Alina Mungiu trage mereu de la sold, la gramada) si totul devine un „caz”. asta in timp ce din fundal problemele fiecarui partid – incepand cu pdl (si dl. Preda stie mai bine decat noi) si terminand cu pc – tin in primul rand de aderenta la realitate si de viziunea minimala asupra stringentelor propriului electorat. daca s-ar face o monitorizare a interventiilor de pe scena politica, din ultimii doi ani (de criza) – s-ar constata statistic cat de putin din discursul public contine referiri la probleme CONMCRETE si la solutii.

    sper din toata inima ca va veni vremea in care alegatorii sa foloseasca acest criteriu in a-si evalua repreyentantii.

    precizare importanta: in opinia noastra, dl Cristian Preda e intre cei mai promitatori politicieni. dar ne ingaduim sa facem o observatie: am mai vazut tinere sperante (mai e nevoie s-o spunem ca si rin Antonescu se numara la un moment dat printre ele?): toate s-au stins, pentru ca niciunul dintre „promitatori” n-a coborat in concret. intai atragi atentia prin coerenta si claritatea discursului, apoi lumea ramane cu un orizont inalt de asteptare, apoi se uita in sus la un „jucator”, apoi il pierd din campul vizual si-l asimileaza clasei ratacite „in aerul rarefiat si abstract al puterii” (cred ca un alt Preda a scris chestia asta).

    Sunt 5-6 tineri politicieni vizibili la ora asta pe scena (si cristian Preda este printre ei) – de mi-ar parea rau ca peste cativa ani sa-i vad jucand cu succes in tristul scenariu de mai sus.
    Mi-ar parea rau de ei, mi-ar parea rau de noi.

  5. Domnu Fumurescu,
    Poate gasiti articolele publicate de C. Preda si cind partidul cel avea pe Basescu in frunte a inghitit pe Magureanu cu tot cu partid.

  6. in cartea mea, „persoana care a facut prea mult bine spatiului public din Romania” e dorin tudoran :)

    pdap, numiti 5 oameni pe care d-na mungiu ii vorbeste de bine. 5? hai, 3!

  7. neolitic@
    nu am spus ca nu trebuia sa raspunda. am spus doar ca in gestiunea discursului politic si a actiuniipolitice, acest gen de atacuri si contraatacuri ocupa cea mai mare parte a spatiului public – de parca politica s-ar reduce la un simplu joc. observati, va rog, cat de putini politicieni au pareri si interventii pe chestiunile strict legate de actul de guvernare. e vorba si de cei de la putere, dar, mai ales de cei din opozitie – de unde s-ar cadea sa avem o ploaie de argumente pentru fiecare masura guvernamentala. nu exista asa ceva – adica nu exista dezbatere.

    pericolul este ca tinerii din politica sa fie agatati de acest mecanism , trasi dedesubt si invartiti in malaxorul acesta de vorbe, atacuri, pozitionari si grupari – si peste 5-10 ani sa contemplam ce bine seamana cu „batranii” de azi. Uitati-va ce bine seamana discursul lui Victor Ponta cu cel al lui Adrian Nastase (iar in guvern se ia in calcul asumarea raspunderii pe Codul Muncii – adica la „lopata” stangii, nu?), si cat de bine seamana deja Crin Antonescu cu cei in genul lui Dan Radu Rusanu.

    Sa ne mai miram ca guvernul Boc conduce tara pe deasupra parlamentului partidelor politice, prin ordonante de urgenta si asumari de raspundere?

  8. Dan Voiculescu il acuza pe Cristian Preda ca minte, eschivandu-se printr-o gluma slabuta sa raspunda acuzatiei.
    Daca citim presa de atunci, putem vedea clar ca se afirma ca Dan Voiculescu l-a amenintat pe Cristian Preda ca il da in judecata. Episodul e oricum caraghios, pentru ca Dan Voiculescu se supara pentru un comentariu care ii era mai degraba favorabil, punandu-l in garda in privinta unei erori de tactica pe care o facea atunci, cand era PUR, si pe care o repeta acum, cand e Conservator. A fost o eroare de tactica dublata de o eraore de logica, de ajuns sa transforme un distins parlamentar si fondator de miscare politica intr-un caraghios in razboi cu subtilitatile limbii romane.

  9. Pai ce ne spune de fapt dl Preda este ca nu pe el il viza Voiculescu, care avea nevoie de un autor anonim. Sa te cumpere inseamna cu nume, altfel eu daca aiu un zidar se cheama ca il angajez. Deci sa revina dl Preda cind primeste o oferta cu titlul personal, asta a fost doar o jignire, aratind cam pe unde il plaseaza Voiculescu pe Preda.

  10. Să stăm strâmb dar să judecăm drept !
    În faţa acestei realităţi în care un fost securist şi partidul său ciudat tulbură apele politicii într-un moment extrem de dificil al societăţii româneşti ar trebui sa înţelegem ce anume este esenţial pentru a putea merge mai departe.
    Nu Dan Voiculescu face jocurile în politica romanească ! Poate că peste vreo 50 de ani, nepoţii nepoţilor noştri vor învăţa la Universitate la materia Istoria Politcii din România din ce motiv au fost posibile manevrele acestui „şmecher impertinent”.
    Să-l lăsăm pe DV pe drumul său către compromiterea totala şi internaţională şi să ne ocupăm de ameninţările imediate asupra statului de drept.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro