Home » Analize »Politica & Doctrine » Citesti:

De-a hoții și vardiștii cu votul prin corespondență

Septimius Parvu octombrie 14, 2015 Analize, Politica & Doctrine
16 comentarii 973 Vizualizari

Ieri s-a făcut un pas important pentru o lungă discuție despre cum ar trebui să arate un proiect de lege privind votul prin corespondență: AEP a pus pe masa Comisiei parlamentare pentru legi electorale o propunere . Votul a fost contestat ca fiind periculos, scump și complex, iar pe de altă parte a fost solicitat ca o alternativă mai ieftină și decentă pentru milioane de votanți din străinătate. Partidele politice nu s-au înghesuit foarte tare să susțină acest proiect, iar unele formațiuni cum ar fi UDMR sau grupul minorităților s-au propunțat deschis împotriva sa. Alții s-au exprimat sau acționat în termeni populiști. Mulți dintre politicieni nu l-au vrut, justificând încălcarea secretului și caracterului direct al votului. Argumentul este fals, pentru că votul prin poștă este și direct și secret. Este drept că există riscul ca alegătorul să fie influențat sau forțat să aleagă un anumit candidat. Însă este o opțiune de politică publică pentru orice țară democractică: vot sigur și limitativ sau vot la distanță, care permite cât mai multor alegători să voteze.

Vezi argumentele în favoarea votului prin corespondență publicate de Coaliția Politică fără Bariere, din care EFOR este parte, aici.

În ședința de marți, partidele au discutat pe marginea unei propuneri de lege a Autorității Electorale Permanente, elaborate la cererea Comisiei, în doar 24 de ore! Neoficial, Autorității i se solicitase să producă o lege, doar pentru a fi acuzată ulterior prin vocea liderului PSD Valeriu Zgonea pentru eșecul care aparține în practică partidelor politice. Până săptămâna viitoare, partidele politice reprezentate în Comisia parlamentară pentru legi electorale trebuie să vină cu propuneri și comentarii, astfel încât să fie trimisă la Senat rapid. Experiența arată că proiectele de lege ieșite de la Comisie sunt modificate foarte puțin, întrucât negocierile se poartă acum.

Lungul drum al bâlbâielilor, poticnelilor și populismelor electorale s-a oprit cu o zi înainte la o altă ședință a Comisiei Electorale în care s-au prezentat principiile politice pe baza cărora urma să fie scrisă legea de către AEP (aici). Instituția transmisese Comisiei câteva întrebări în urmă cu mai multe săptămâni legate de cine votează, la ce alegeri, când se fac înscrierile în Registrul Electoral, în ce condiții se poate răzgândi alegătorul (sau dacă se poate răzgândi). Legat de tipul de alegeri, discuțiile au fost aprinse, întrucât PSD preferă prezindențiale și parlamentare, PNL optează pentru toate alegerile cu excepția localelor (deși aici este de discutat), iar UDMR numai  pentru prezidențialele. Referendumul a fost în general lăsat în afara listei datorită timpului scurt de organizare. Grupul minorităților s-a pronunțat împotriva proiectului, care riscă, în opinia deputatului Varujan Pambuccian să ajungă un eșec, ca așa-zisul uninominal.

În ceea ce privește persoanele care pot vota, poziția este clară pentru toată lumea: alegătorii români cu domiciliu sau reședința în străinătate. AEP declară, printr-un comunicat de presă, că ar trebui să poată vota și românii din țară, după ce s-ar face o analiză la alegerile parlamentare din 2016 (aici). Partidele nu au căzut de acord nici cu privire la data la care ar trebui să se facă înscrierea în Registrul Electoral pentru votul în străinătate. Referitor la primirea plicurilor, PSD a delegat sarcina identificării unor date către AEP, PNL a menționat de la data rămânerii definitive a candidaturilor până la 48-72 de ore, iar UDMR ar fi preferat în ziua premergătoare alegerilor, fiind totuși de acord cu PNL. Toate partidele au fost de acord că înscrierea în Registrul Electoral trebuie să se facă înaintea fiecărui tip de alegeri. Mai mult, au fost de acord că alegătorul nu se poate răzgândi în cazul în care a solicitat vot prin corespondență și deci, nu mai poate vota în secție.

Partidele au pasat responsabilitatea peste gard, în curtea AEP

În Parlament există deja, în diverse stagii, patru proiecte de lege privind votul prin corespondență, mai bune sau mai nepotrivite. Multora dintre ele le lipsesc componente foarte importante precum verificabilitatea, mecanismele de contestare sau cele legate de observarea procesului electoral, de la înființatea secțiilor de votare până la anunțarea rezultatelor finale. Scriam despre acest lucru în luna mai. În cele din urmă opțiunea a fost crearea unei noi legi, care a fost scrisă de pe o zi pe alta; luni s-au stabilit principiile fără a fi votate, iar marți s-a solicitat un draft de lege de la AEP. Este adevărat că Autoritatea este instituția specializată în alegeri, însă nu putem remarca pasarea responsabilității și asumării criticilor pentru ceva care trebuia făcut de partidele politice.

Dar să vedem care este mecanismul de vot. Pot vota cetățenii români, doar cei cu domiciliul sau reședința în străinătate. Actele prin care dovedesc acest fapt se vor stabili prin ordin al Ministerului Afacerilor Externe. Aceștia pot depune actele fie la o reprezentanță diplomatică, fie direct on-line, încărcând o declarație olografă, dovada domicliului sau a reședinței, precum și un act de identitate. Perioadele de înscriere în Registrul Electoral sunt 1 martie – 30 iunie pentru parlamentare și prezidențiale, respectiv zilele de 30 noiembrie a anului anterior şi 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru Parlamentul European.

Documentele pentru vot sunt tipărite și trimise alegătorilor de Poșta Română cu cel târziu 45 de zile înaintea alegerilor. Odată plicul transmis, alegătorul este șters de pe lista permanentă și este trecut pe o lista electorală pentru votul prin corespondență, care este înmânată birourilor electorale și Poștei. Fiecare alegător primește un plic extern, imprimat cu adresa biroului electoral și a votantului, un plic intern, care va fi sigiliat după ce se introduce buletinul de vot și un certificat de alegător. Certificatul atestă că alegătorul a votat personal, fără presiuni. Inovația vine din faptul că buletinul nu se tipărește ca în cazul alegerilor în secțiile clasice, ci poate fi fie ridicat de la reprezentanțele diplomatice, fie imprimat direct de pe pagina Biroului Electoral Central. Buletinul va avea mai multe pagini (câte un candidat/listă de candidați pe pagină), iar alegătorul va imprima și va pune în plic doar pagina cu numele candidatului/listei de candidați ales/e. Elementul de siguranță este de fapt sigiliul și nu buletinul de vot. Documentele pot fi depuse la orice oficiu sau cutie poștală.

Pentru gestionarea procesului se înființează pe lângă Biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării mai multe birouri electorale, care funcționează similar celor circumscripție. Se înființează câte unul pentru fiecare 10.000 de alegători care au solicitat vot prin poștă. Fiecare birou gestionează voturile de la cetățenii arondați. Birourile au câte o urnă de vot, care se află sub paza MAI și care se va sigila în fiecare seară, respectiv va fi desigilată în fiecare dimineață.

Plicurile trebuie să ajungă la secția de votare de care aparține fiecare alegător până cel târziu cu 72 de ore înaintea datei votului, inclusiv, iar voturile vor fi deschide doar în ziua votări, între 7 și 21.

Avem o lege, ce facem cu ea?

Legea este una care poate funcționa, în termenii principiilor limitative enunțate de partide. Dar are și lipsuri, care trebuie fi discutate repede. Prima problemă a legii (rezultată direct din principiile politice) este faptul că se adresează numai alegătorilor din străinătate. Este drept că votul la distanță trebuie să fie o excepție și nu o regulă, mai ales dacă luăm în calcul riscurile pe care le implică. Există destul exemple, cum ar fi Marea Britanie, unde votul a produs fraude vizibile. Cu toate acestea, unui alegător din Constanța, care are domiciliul la Sighetu Marmației, de exemplu, îi trebuie aproximativ 19 ore să ajungă  cu trenul să voteze și alte 19 să se întoarcă. Biletul dus întors, la clasa a II-a costă aproape 100 de euro. În aceste condiții, în care actul de a vota devine lux, legea poate fi extinsă pentru parlamentare în special și la românii din țară, pentru a evita astfel de situații.

Perioada de înscriere este limitativă și poate fi extinsă chiar până la 90 de zile înaintea alegerilor, similar cu prevederile din Legea 208/2015, care se referă la înscrierea în Registrul Electoral a alegătorilor din străinătate. AEP ar avea suficient timp să proceseze cererile, iar Poșta să trimită documentele necesare votării.

Foarte important este și aspectul verificabilității de către fiecare alegător în parte a traseului plicului, care ar trebui detaliat în lege sau în normele de aplicare. Poșta Română are un serviciu care oferă posibilitatea unui expeditor să verifice oricând on-line unde este plicul. O opțiune de acest fel este importantă mai ales dacă plicul unui alegător nu ajunge la destinație. Legea prevede în art. 11 că dacă documentele sunt pierdute, furate sau deteriorate, alegătorul poate face o cerere pentru a se radia opțiunea de vot prin poștă și pentru a vota în secția de votare. Așadar, este esențial pentru alegător să poată folosi această opțiune și să evite situațiile în care nu mai poate vota.

Pe lângă regulile pentru votul prin poștă, legea mai cuprinde câteva prevederi care modifică legi de-abia votate. Unele dintre acestea sunt complet necesare – spre exemplu, cele care fac completări cu privire la utilizarea noului sistem electronic de verificare a CNPurilor. Pe de altă parte, conține și prevederi pe marginea cărora trebuie să existe discuții. AEP propune ca din 2020 alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate să poată vota doar dacă se înscriu în Registrul Electoral; listele electorale suplimentare vor deveni poveste și se vor utiliza doar pentru personalul secției de votare. O astfel de prevedere este inutilă la nivelul anului 2015 și, pe de altă parte, este limitativă.

Partidele și AEP mai trebuie să clarifice procedura de vot și de folosire a buletinelor descărcabile, precum și regulile de funcționare a birourilor electorale și cota de alegători pentru fiecare (probabil poate fi crescută, mai ales în momentul în care votul va căpăta adepți). O altă discuție este legată de termenul limită de trimitere a plicurilor: o idee ar putea fi raportarea la data poștei (trimiterii) și nu la data sosirii la secția de votare.

Trecând peste partea legislativă, pe termen lung, cel mai important este cum va fi pusă legea în practică. Un prim pas este modul în care AEP și Poșta Română vor reuși să realizeze informarea cu privire la procedurile de înregistrare, vot și la termenele limită la care se pot trimite plicurile. Fără fonduri alocate unui astfel de demers, riscăm să avem un număr foarte mic de votanți, fapt care este oricum posibil datorită lipsei de încredere a alegătorilor în partidele politice. De asemenea, având în vedere că unele proceduri sunt noi, dificil de înțeles (iar unele sunt încă neclare în forma actuală a legii) este foartă importantă o campanie susținută pentru informarea alegătorilor din timp și într-un limbaj accesibil.

Mai mult, procesul va fi gestionat parțial de către Poșta Română, o instituție cu probleme financiare , aflată de fapt în insolvență și câteva dosare penale; mai mult, o instituție care este conform proiectului  de lege exceptată de la legislația referitoare la achizițiile publice. Eficiența instituției este esențială, mai ales dacă luăm în calcul timpul scurt cu care se lucrează în cele mai multe din cazuri și nevoia de securitate. Întrucât este o instituție care duce lipsă de încredere publică și poate aduce cu sine probleme legate de livrări precise, în termen, ne duce din nou cu gândul la întărirea unor mecanisme de siguranță pentru alegător în cazul în care plicul său este rătăcit sau și mai grav, secretul votului este violat.

Urmăriți activitatea Expert Forum cu privire la votului prin corespondență și reforma electorală pe www.expertforum.ro si https://www.facebook.com/ExpertForum.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. George Gafencu spune:

    Problema votului prin corespondenta este de o ipocirizie infioratoare.

    Dupa cum arata autorul mai sus, proiectul votului prin corespondenta se adreseaza numai celor 500 000 de romani cu rezidenta declarata in strainatate.

    Restul sunt opriti de la vot, pentru ca desi lucreaza, studiaza sau traiesc in strainatate, figureaza cu domiciliul in Romania si nu mai pot vota la nici o alegere. Sau mai rau, tot or sa se inghesuie la consulate si ambasade pe cand rezidentii or sa prefere sa voteze prin corespondenta.

    In felul asta, PSD obtine ce a vrut si mai ia si credit pentru votul prin corespondenta, in timp ce liberalii or sa pice de fraieri.

    Normal ar fi votul prin corespondenta universal, pentru toti cei care se afla la momentul alegerilor in alta parte decat in locul lor de resedinta, fie ei in tara sau strainatate. Cei cu domiciliu in Romania ar trebui sa aleaga reprezentantii din localitatile de domiciliu chiar si la alegerile locale. Insa asta ar fi o bomba cu adresa la intreaga clasa politica, deoarece se introduc alti doua milioane de votanti in circuit care pot intoarce orice fel de alegeri, fie ele locale, parlamentare sau prezidentiale.

    Ma miram eu ce se intampla cu schimbarea de mentalitate. Legea asta este doar de astupat gura asa cum este conceputa.

    • vasile spune:

      @George Gafencu (14/10/2015 la 18:10)

      Desigur, proiectul de lege (cine stie cum va arata in final!) nu este ceea ce asteptau miile de romani care lucreaza in Europa.

      Puteti sugera vreo lege similara (ca model) din USA ?

      Sau poate altcineva poate sugera un model existent in alta tara.

      Eu stiu cateva tari in care se poate vota in avans doar cu 2-4 saptamani, in aceasi localitate de domiciliu, dar intr-o locatie diferita de centrul obisnuit de vot. Nu stiu, dar nu neg ca ar exista, nici o tara in care se poate vota in afara ei.

      Multumesc.

      • George Gafencu spune:

        Domnule Vasile,

        Votez de ani de zile prin corespondenta in SUA. Procesul e simplu. Toata lumea se inregistreaza sa voteze. Nu e inregistrat, nu poate vota. Legile sunt diferite de la stat la stat, si ceea ce o sa spun e specific Arizonei.

        Pentru votul prin corespondenta poti sa te inregistrezi pe lista permanenta de vot prin corespondenta (asa cum sunt eu), sau numai pentru unele alegeri.

        Primesti acasa plicul cu buletinul de vot (unul singur) si un plic de intoarcere. Trebuie sa semnezi pe plicul de intoarcere, altfel votul nu e valabil. Votezi, bagi buletinul de vot in plic (se completeaza cu un pix dupa instructiunile date), si l-ai pus la posta sau il aduci la sectia de votare.

        Poti sa apari si la sectia de votare. Insa daca esti reperat ca esti pe lista de vot prin corespondenta, poti sa votezi, insa votul tau este bagat intr-un plic cu numele tau si intr-o urna speciala. Daca la numararea votului se vede ca ai trimis deja un plic prin corespondenta, votul tau la cabina e anulat si distrus. Voturile in urna speciala sunt numarate ultimele.

        E chiar atat de simplu si nu am auzit nici un fel de plangere ca alegerile americane ar fi fost fraudate vreodata de vot prin corespondenta.

        Insa in Romania, cu suspiciunea specifica romanului, sufla si in iaurt cautand motive sa respinga ceva care la altii merge de zeci de ani.

        • Stelian spune:

          Da, dar stiti care e diferenta esentiala? In procesul electoral american alegatorii au incredere. In cel romanesc nu.
          In SUA nu exista prezente la vot de 275%…
          In Romania hotul striga hotii.
          La 25 de ani de la schimbarea regimului politic, Romania nu este capabila sa aiba un proces electoral corect, fara frauda sau tentative de frauda.
          Iar politicienilor din Romania le e frica de cei ce nu mai sunt in interiorul granitelor romanesti. Ei au invatat sa gindeasca altfel, sa vada lucrurile altfel. Ei stiu sa-i ia la intrebari pe alesi.
          Iar sistemul de vot american responsabilizeaza alegatorul. Nu esti pe listele electorale nu votezi. Daca esti pe listele electorale mai ai si alte obligatii cetatenesti (ca de exemplu aceea de a te prezenta, cind esti convocat, sa participi la procesul de selectie al juratilo pentru un proces si chiar sa participi eventual ca jurat, daca ai fost desemnat/ ales). Si or mai fi poate si altele.

    • Vele Vasile spune:

      Aveti dreptate ! Aceasta lege este “tintita” si “minarita”,cum sint alesii asa si legile.

    • Septimius spune:

      Proiectul se adreseaza celor cu resedinta sau domiciliul in strainatate. In momentul acesta, nu stiam exact cati romani sunt si nu stim nici cati romani vor face cerere. Una dintre modificarile pe care le-am propus cu privire la aceasta lege este ca termenele sa fie scurtate, la 90 de zile. Trebuie sa fim totusi realisti, intrucat este necesar un timp de procesare a cererilor si trimitere a documentelor. In aceste context, dupa legea romaneasca, o luna este imposibil. De asemenea, facem presiuni ca legea sa se aplice si romanilor din tara, care sunt in afara circumscriptiei in ziua votului, la alegerile parlamentare. Din pacate, turistii sau cei care nu se inregistreaza nu vor putea vota.

      • George Gafencu spune:

        Domnule,

        Se stie exact cate pasapoarte CDRS sunt emise deci numarul de votanti prin corespondenta: in jur de 500,000 care sunt in evidenta consulatelor deja.

        De acolo pana la 3.5 milioane romanasi locuind sau lucrand in strainatate e o bataie foarte lunga.

        • Septimius Parvu Septimius spune:

          Pasapoartele se refera numai la cei care au domiciliul in strainatate. Nu exista date publice clare legate de numarul celor care sunt inregistrati cu resedinta.

      • Stelian spune:

        Ca e proiectul domnului Tomac sau cel propus de AEP, ambele sunt neconstitutionale de la primul articol. Ele incalca Art 16 al Constitutiei, cel al egalitatii in drepturi.
        Este un proiect ce da un privilegiu celor din afara granitelor, dar nu si celor din interiorul lor.
        Apoi, cei ce sunt Cetateni cu Domiciliul in Strainatate sunt foarte putini in raport cu cei ce sunt in afara granitelor. Cei ce sunt in afara granitelor, dar fara a avea in pasaport faimosul abtibild nu intra la categoria celor ce pot vota prin corespondenta…
        Apoi propunerea de lege vine in contradicitie cu drepturile fundamentale ale omului, cerind sa trimit copie dupa acte din tara unde locuiesti, desi tu vrei sa exerciti un drept fundamental pentru Romania.
        Tovarasii ce propun legi mai cer sa faci CERERE. Sa fac CERERE pentru a-mi exercita un drept?
        Inseamna sa recunosc ca ei sunt mai presus de orice lege.
        NU FAC CERERE PENTRU A-MI EXERCITA UN DREPT. Ii anunt ca neputind ajunge la sectia de votare VREAU/ DORESC sa-mi exercit un drept altfel.
        Ca propunatorii de astfel de legi se fac ca nu inteleg diferenta e una, dar vreau ca romanul sa inceapa sa inteleaga diferenta esentiala in materie de drept si sa actioneze in consecinta.
        Sunt de acord sa le dau o adresa unde sa trimita ce e de trimis, dar in nici un caz sa furnizez probe ca locuiesc acolo. Nu sunt infractor prin definitie cum ma catalogheaza ei cerind copii dupa documente.
        Mai cer copie dupa acte de identitate acolo unde locuiesc.
        1. Exista tari unde nu exista asa ceva, legitimarea facindu-se cu un permis de conducere sau un card de sanatate sau nici macar atit, ci cu 2 facturi ce le primesti acasa pe numele tau de la 2 entitati diferite.
        2. Unde locuiesc eu si statutul meu in tara respectiva este strict problema mea, deci n-are legatura cu procesul electoral pentru Romania.
        3. Sunt multe tari in lume (spre care multi privesc sau despre care politicienii vorbesc ca fiind democrate) care nu conditioneaza votul de validitatea actelor, cum face Romania.

        • Septimius Parvu Septimius spune:

          Cererea este necesara pentru a sti unde sa va trimita Posta plicul cu documente. Copia dupa actul de identitate este necesara si din motive practice: daca cei care inregistreaza cererile nu inteleg ce scrie pe solicitarile scrise de mana pot prelua date de acolo. In plus, este si un element de siguranta. Nu ne putem baza exclusiv pe o cerere scrisa de mana. In ceea ce priveste documentele care se cer pentru a dovedi resedinta sau domiciliul este alta poveste. Lista o va decide Ministerul Afacerilor Externe. Mai exista sanse inca – mici, ce este drept – ca legea sa fie modificata in Camera Deputatilor saptamana viitoare: cu toate acestea, nu stiu daca partidele isi vor schimba perspectiva cu privire la cine trebuie sa voteze. Noi am propus toate persoanele care stiu ca in ziua votului nu vor fi in circumscriptia unde sunt arondati. In ceea ce priveste documentele valide, ele sunt sunt reglementate deja de legea electorala. Nu puteti vota nici in sectie daca nu aveti un document valabil, ceea ce mi se pare just. Cu atat mai mult cu cat din 2016, se va introduce sistemul de verificare a CNPurilor, care se bazeaza pe scanarea datelor din documentele de identitate.

  2. vasile spune:

    @ George Gafencu

    Multumesc de informare.

    Dvs. vorbiti de votul prin corespondenta in cadrul aceluiasi stat (federal) : “Votez de ani de zile prin corespondenta in SUA.”

    Solutia cred ca s-ar putea aplica si in Romania (rezidenti in tara sau in afara ei), numai vointa sa fie.

    In general romanul si in special politicianul este inventiv si nu prea ii place sa utilizeze ce altii au testat/validat, un exemplu care-mi vine repede in minte este “votul uninominal romanesc” (un bluf total)

    Facand un search ajuatat de bunul amic Google am gasit si un alt sistem de vot “international” (Canada).

    Iata 2 linkuri pentru cine intereseaza (cu detalli and FAQ):

    http://www.elections.ca/content.aspx?section=vot&dir=reg/etr&document=index&lang=e

    http://www.elections.ca/content2.aspx?section=vote&dir=abro&document=index&lang=e

    • George Gafencu spune:

      Domnule Vasile,

      Se poate si in Romania.

      Va spun de ce anume in SUA exista incredere in procesul electoral:
      1. Datele alegerilor sunt fixate de Constitutia americana. Se stie clar cand sunt alegerile pentru congres si pentru presedinte. Numai in situatii de razboi datele alegerilor pot fi schimbate.
      2. Consitutiile statelor americane fixeaza si ele termene fixe pentru alegerile statate.
      3. Procesul electoral este decuplat complet de decizia politica. Alegerile sunt organizate de organisme profesioniste si lipsite de orice influenta politica de catre comitatele statului. Cel care organizeaza alegerile este ales prin vot public si de obicei e propus de un partid sau altul, insa numai pana acolo se limiteaza influenta politica. Cei care gestioneaza alegerile sunt functionari publici care nu pot fi parte a unui partid politic sau altul, nu se poate face nici o presiune pe ei si sunt platiti numai prin performanta profesionala. Tot la fel sunt si cei care vin sa serveasca sectia de votare.

      Daca toate astea s-ar implementa in Romania si alegerile sa nu fie organizate sau influentate de primari, atunci lumea ar prinde mai multa incredere in procesul electoral.

      • Stelian spune:

        Da, domnule Gafencu, punctul 3 spune tot.
        In Romania este inca sintagma (atribuita lui Stalin, dar e si una asemanatoare in Titanic vals – Musatescu ) – NU CONTEAZA CE SE VOTEAZA CI CINE NUMARA VOTURILE, sau la Musatescu ceva de genul voteaza fiecare cum vrea, dar din urna iese cine trebuie.

  3. eu****** spune:

    Divede si vei castiga – de aceea ca si ONG extrem de activ se poate implica Expert Forum de a armoniza cele 4 propuneri aflate in stagii diferite???

    Poate sa ajunga la un acord cu initiatorii acelor porpuneri – fie sa le retraga, fie sa le armonizeze asa cum am scris mai sus?

    Orice este posibil, daca se doreste, nu este asa?

    Felicitari pentru initiativele Dvs. si va doresc sa aveti cat mai multe reusite. Poate sa fie si numai una, ca tot ma bucur pentru ea.

    Numai de bine sa auzim si spor la treaba!

  4. Vasile spune:

    Da se poate si in Romania dar TREBUIE vointa: si pentru a nu exista VOINTA au avut grija clasa politica, de la presedinte pana la ultimul ales, de la ONG la televiziuni si ziare etc. ca societatea sa fie divizata (DIVIDE ET IMPERA) o societate care a iesit (oare?, ma indoiesc) din comunism cu sechelele ei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Septimius Parvu


Septimius Parvu

Specializat ȋn reforma administrației publice şi promovarea bunei guvernări. A lucrat ȋn proiecte de monitorizare electorală, participare publică, transparență decizional... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)